Ministerul Culturii a
constatat, in ultimul an, 37 de incendii la monumente istorice, unele dintre
acestea fiind suspecte, si 110 furturi de bunuri de patrimoniu mobil, au
declarat oficialii ministerului, luni, intr-o conferinta, in care au fost
prezentate intentiile legislative ale institutiei. Puiu Hasotti, ministrul
Culturii si Patrimoniului National, si Sergiu Nistor, secretarul de stat in
Ministerul Culturii, au prezentat, intr-o conferinta de presa, initiativele
legislative in domeniul culturii pe care ministerul le pregateste in prezent.
Numai in ultimul an, Ministerul Culturii a constatat 37 de
incendii la monumente istorice. Unele din acestea sunt "cu ceva
banuieli", dupa cum a spus Puiu Hasotti. De asemenea, in ultimul an, au
fost inregistrate 110 furturi de obiecte de patrimoniu mobil. "Plecand de
la o realitate existenta am propus toate aceste initiative legislative", a
spus Sergiu Nistor.
In primul rand, printr-un Ordin al ministrului Culturii,
Puiu Hasotti, a fost constituit un colectiv de control pentru activitatea de
protejare a monumentelor istorice. Ordinul lui Puiu Hasotti este in concordanta
cu Legea 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, dar si cu
realitatea care arata ca exista o slaba capacitate de monitorizare de catre
Ministerul Culturii si de serviciile sale descentralizate (Directiile pentru
Cultura, n.r.) a modului de respectare a legii. Astfel, colectivul de control
pentru domeniul protejarii monumentelor istorice este compus din 41 de
specialisti, imputerniciti sa constate contraventii si sa aplice sanctiuni.
"Ordinul este deja semnat. Este in vigoare. Exista 41
de specialisti - cate unul in fiecare judet, grupati cate trei - patru - care
au atributiuni mai clare de control in zona lor. Ei pot sa aplice sanctiuni si
sa constate anumite cotnraventii care se fac in legatura cu descarcari de
sarcina arheologica, cu restaurari de monumente, diferite avize", a spus
Puiu Hasotti.
Potrivit lui Hasotti, Ministerul Culturii propune si alte
cateva modificari la Legea nr. 422/ 2001 privind protejarea monumentelor
istorice, la legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural
national mobil, la Ordonanta Guvernului 42/2000 privind protectia patrimoniului
arheologic si declararea unor situri arheologice ca zone de interes national,
dar si la Hotararea Guvernului nr. 593/2011 privind organizarea si functionarea
Institutului National al Patrimoniului. Toate aceste proiecte au fost transmise
pe circuitul de avizare.
Sergiu Nistor a explicat ca, in incercarea de a monitoriza
mai bine si de a asigura o mai buna protectie a monumentelor istorice, dar si a
patrimoniului arheologic, Ministerul Culturii se duce prin aceste initiative
legislative "in interiorul exercitiului dreptului de proprietate".
Acesta este motivul pentru care respectivele initiative legislative vor fi puse
pe site-ul Ministerului Culturii, pentru consultare publica, o perioada de 30
de zile.
Potrivit unei modificari a Legii 422/ 2001 privind
protejarea monumentelor istorice, Ministerul Culturii vrea "sa poata
impune refacerea monumentelor istorice distruse sau mutilate de actiunea sau
inactiunea properietarului sau a administratorului". "Regimul juridic
de monument istoric poate fi mentinut pe o perioada de pana la 30 de ani de la
data disparitiei fizice ori a degradarii majore a monumentului istoric, daca
aceasta s-a produs din culpa proprietarului sau a administratorului imobilului,
iar Ministerul Culturii si Patrimoniului National poate respinge cererea de
declasare si sa refuze avizarea oricarei alte constructii pe terenul clasat
pana la realizarea reconstruirii cladirii monument istoric", se spune in
proiectul de modificare a Legii 422/ 2001 privind protejarea monumentelor
istorice.
In ceea ce priveste proiectul initiat de Ministerul Culturii
pentru completarea HG nr. 593/ 2011 privind organizarea si functionarea
Institutului National al Patrimoniului (INP), Puiu Hasotti a spus ca aceasta nu
are legatura cu controalele efectuate, pe 26 septembrie, la sediul INP de catre
politisti. Atunci, politistii au efectuat 14 perchezitii la persoane suspectate
ca ar fi obtinut ilegal contracte de achizitii publice de peste 2,2 milioane de
euro, iar in dosar ar fi fost vizati si angajati ai Institutului National al
Patrimoniului, suspectati de abuz in serviciu. Potrivit unor surse din randul
anchetatorilor, printre suspecti ar fi fost si angajati ai Institutului
National al Patrimoniului, care ofereau achizitii publice pentru restaurari si
constructii.
"Nu are legatura cu ce s-a intamplat acolo acum trei
saptamani, sunt chestiuni care tin de functionarea buna a acestei institutii.
Se defineste Programul National de Restraurare, ca program de importanta
nationala (...) Se stabilesc criterii de prioritate prin Ordin al ministrului,
pentru ca in lipsa unor astfel de criterii s-au facut atribuiri de fonduri
intr-o maniera care dupa parerea mea a fost gresita", a mai spus Puiu
Hasotti.Preluare Mediafax
