TSUNAMI (Horincar Gavril, Orţiţa, nr.71, 76 ani)

de TRAIAN RUS

 - Băsama omu aşè-i făcut. Orice i să spune şi nu facă, nu să poate răbda şi nu încèrce batăr. Şi de-i spune popa, ori învăţătoru, tăt nu ascultă şi nu să învaţă minte până o păţèşte, că Dumnezo are câtă răbdare are, da di la o vrème trebe şi-i mai tragă câte una. Aşè o fost şi la noi în Uărţâţa.

          - Te rog să-mi povesteşti despre ce întâmplare îţi  aduci aminte ca să întăreşti cele spuse.

          - Mai demult să făcèu clăci. Când unu îşi făcè casă, ori şură, tăt satu merè şi-l ajute. O fost on lucru bun, care, din păcate, o dispărut. Clăcile alea să făcèu de regulă în sărbători, hăpt în sărbători mari şi câteodată în vrèmea besèricii. Dejaba le-o spus popa că-i mare păcat, că oaminii tăt n-o înţăles. Până o păţât-o.

P-ân 1955-56, nu- mi amintesc egzat anu, o făcut o clacă de adus ptiatră la casă Mnihaiu Coratorului. O fost înt-o zî de sărbătoare dublă : Înălţarea Domnului şi Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. S-o dus după ptiatră pă Valea Măgurii, în Oarţa de Sus, din bună demineaţă, pă vrèmea besèricii.

          - Şi ce s-a întâmplat?

          - Iera o vrème ploioasă, da nu ploua tare. Ţâuăra . S-o dus care cu ce-o avut. Cu cai, cu vaci, cu diboli. Drumu iera pă vale, da pă la mnijloc, unde iera Cariera Pocăiţâlor, valea o fost plină de stânci şi drumu s-o făcut p-ângă vale, pă coastea dealului. Nici nu putèi întoarce. Mnihai o dezlegat o iapă şi trăje carăle cu curu până la locu de încărcat. Treaba o mărs cam îcet, da bine. Io am făcut doauă ture şi dupămniază în locu mneu s-o dus tătuca, că  pă mine m-o lăsat şi mă duc la danţ. Aşè că n-am fost de faţă când s-o petrecut nenorocirea. Mni-o povestit tătuca. Pă la 4-5 s-o  auzât vrème grè cătă Bdicaz, da pă Valea Măgurii n-o plouat aşe tare şi lucru o continuat. Dint-o dată, din susu văii s-o auzât on vuiet înfundat . Calu li Mnihai, cela ce trăjè carăle în carieră, dint-odată s-o întors şi u-o luat la fugă pă vale în jos. Apoi acela legat la car. Tăţi s-o oprit şi s-o uitat în susu văii. O văzut cum vinè cătă ii on val de apă cam cât on părète de casă. O fujit pă coaste în sus. Carăle ierau în vale şi valu de apă le-o mânat cu animale cu tăt ca pă neşte pozdării. Pă cèle care ierau pă  vale în jos le-o ajuns din urmă şi tăt aşè le-o luat. N-ai mai ştiut ce-i aculo. Tăt on car şi-on animal. Pă Mnihaiu Floarii l-o ajuns hăpt când şi iasă din vale, lângă  podu cel mare di lângă şcoala din Oarţa de Sus. O dat iel cu o scândură pă vaci şi o apucat şi iasă cu vacile, da o prins caru  plin cu ptiatră şi l-o mânat pă su pod. Atăta apă o fost că s-o umplut tăte râturile. Oaminii şi animalile tăte o scăpat, săracilè, tăte belite şi pline de sânje. Şi-o rupt jugurile şi hamurileşi o scăpat. După ce apa o trecut ne-am apucat şi cotăm dărăburile de cară dealungu văii. Unile o ajuns până la Moara Florii, altile o tăt mărs în Sălaj şi nu le-o mai aflat nime. Io cred că Dumnezo le-o dat la uărţânei numa  o pălmucă, că de murit n-o murit nime.

          - Şi s-au învăţat minte să respecte sărbătorile ?

          - Dumineca următoare popa Mihali, Dumnezău şi-l ièrte, ne-o ţânut o predică pă tema asta şi ne-o înspăimântat şi mai tare. Gândèi că şi dumnealui s-o considerat vinovat pântu ce s-o întâmplat. Unii s-o învăţat minte, alţii nu. O trăbuit şi vie o nenorocire şi mai mare ca şi să să învèţă.

          -  Ce nenorocire ?

          -  O fost o nuntă  şi u-o pus înt-o sâmbătă, hăpt în ajun de Sfântă Mărie Mnică. S-o ţânut în Ceu, la internat. O fost tăt satu.  După mnezu nopţii o început sărbătoarea şi nime nu s-o gândit ce mare păcat fac continuând nunta.  Demineaţă s-o întors acasă c-on camion. Abdè o încăput. Coborând p-ân Ceu i s-o strâcat frânile şi o luat viteză din ce în ce mai mare. O intrat în balans şi o laterală s-o rupt. Apoi o dat înt-o casă. Tăţi s-o împrăştièt pă jos.  Doi o murit, cialalţi  s-o rănit grav. Abdè atunci s-o învăţat uărţâneii minte şi de-atunci nici nu mai lucră în sărbători şi nici nu fac nunţi în perioadile interzisă.

                                                                Septembrie 2015

Avertisment dat omenirii

Proportiile calamitatii care s-a abatut asupra Asiei, vor pali în comparatie cu evenimentul apocaliptic care se apropie, avertizeaza oamenii de stiinta englezi si americani. Ei sustin ca Pamântul se va confrunta în curând cu un fenomen tsunami mai distrugator decât orice catastrofa naturala din timpurile moderne.

 Cercetatorii spun ca un val tsunami enorm provocat de viitoarea eruptie a vulcanului din La Palma, insulele Canare, va acoperi coasta de est a Statelor Unite si vestul Europei, înecând milioane de locuitori.

 La aceasta ora, ochii geologilor din întreaga lume sunt atintiti asupra insulelor Canare, din largul coastelor marocane. Aici se afla ceea ce savantii considera a fi pericolul numarul unu pentru omenire: vulcanul Cumbre Vieja, de pe La Palma, una din cele sapte insule vulcanice care compun Canare.

 Oamenii de stiinta cred ca în urmatoarele doua decenii, aceasta zona va fi scena unei catastrofe mondiale. Dezastrul va fi declansat de naruirea insulei La Palma, în urma eruptiei vulcanului Cumbre Vieja.

 Muntele crapat

La Palma a intrat în atentia geologilor la mijlocul secolului trecut. În anul 1949, eruptia lui Cumbre Viejo a provocat o crapatura imensa în partea vestica a versantului vulcanului. Peretele de roca a alunecat patru metri spre mare, înainte de a se opri brusc. De-abia în anii '90, cercetatorii au realizat cât de aproape a fost prapadul. Astazi, savantii considera ca pe insula exista toate conditiile ideale pentru naruirea ei.

 Datele adunate arata ca urmatoarea eruptie va provoca prabusirea în ocean a unei mase de roca de 500 de kilometri cubi, cântarind 500 de miliarde de tone. Consecinta? Un tsunami de proportii gigantice. Potrivit lui Bill McGuire, directorul Centrului de Cercetari Benfield Grieg Hazard de la Universitatea din Londra, valul va avea câteva sute de metri înaltime si o viteza de 800 de kilometri pe ora:

 "Va fi afectat întregul Ocean Atlantic . Dupa ce va devasta insulele din împrejurimi, mega-tsunami va atinge într-o ora coasta de vest a Africii. În opt-noua ore, valuri cuprinse între 20 si 50 de metri vor traversa aproape 7000 de kilometri si se vor napusti asupra Insulelor Caraibe si coastelor estice ale Statelor Unite si Canadei. Primul mare oras lovit va fi Boston, urmat de New York si de restul oraselor de pe tarm, pâna la Miami ."

 Haos si teroare

Cercetatorul britanic spune ca socul va fi amplificat de particularitatile fenomenului tsunami:

"Când soseste, un astfel de val tine timp de 10-15 minute. Este ca un val urias de apa, care tot vine si nu se mai termina. Nimic nu-i poate sta în cale. Chiar daca populatia va fi avertizata din timp, panica si aglomeratia de pe autostrazi vor împiedica milioane de locuitori din marile orase sa se puna la adapost.

 Cu câteva minute înainte de producerea cataclismului lichid, oamenii vor vedea cum apa din apropierea tarmului se va retrage, absorbita de valul care se apropie. Localnicii vor putea zari fundul marii pe o distanta de sute de metri. Apoi, uriasul val de apa va izbi regiunile de coasta. Distrugerile vor fi inimaginabile.

 Tsunami va matura totul în cale, pe o adâncime de 20 de kilometri. Zgârie-norii se vor prabusi, podurile vor fi rupte în bucati, padurile si micile localitati vor fi zdrobite de valuri. Dupa ce întregul val va spala tarmul, tsunami se va retrage, tragând dupa el oameni si ruine, ca un aspirator. Cei care vor avea norocul sa supravietuiasca impactului, se vor trezi în largul oceanului.

 Milioane de oameni vor muri, nemaivorbind despre efectul pe care-l va avea asupra lumii disparitia inimii urbane a Americii."

 Monstrul lichid

Sumbrul scenariu a fost confirmat de simularile efectuate de cercetatorii americani de la Universitatea din California si de savantii Institutului Federal Elvetian de Tehnologie din Zurich .

Conform doctorului Stephen Ward, naruirea versantului vestic al muntelui va avea drept rezultat formarea unei coloane de apa de aproape 900 de metri înaltime. Energia eliberata de colapsul insulei, va fi egala cu electricitatea consumata de Statele Unite într-o jumatate de an.

 I|n 10 minute, giganticul val va parcurge o distanta de aproape 300 de kilometri. Coasta marocana va fi lovita de un zid de apa de 100 de metri. În momentul în care se va napusti asupra Insulelor Caraibe si Floridei, valul va avea 50 de metri de la baza la creasta. Coasta Braziliei va înfrunta un val de 40 de metri, care va patrunde 10 kilometri în interiorul uscatului.

 La rândul lor, oamenii de stiinta elvetieni au ajuns la concluzia ca prabusirea vulcanului Cumbre Vieja , va da nastere unui val de 650 de metri înaltime. Acesta se va extinde dupa modelul circular al undelor generate de aruncarea pietrelor în apa unui lac. Nu numai Africa si America vor avea de suferit.

 Conform cercetatorilor elvetieni, la 4 ore dupa colapsul insulei La Palma , valuri de pâna la 10 metri vor lovi coastele Marii Britanii, Spaniei, Portugaliei si Frantei. Partea de sud a Angliei va fi inundata, iar zonele joase din Olanda vor fi potopite. Zeci de mii de europeni îsi vor pierde viata în zona porturilor si estuarelor.

 Avertismentul Krakatau

Ca orice scenariu apocaliptic, producerea valului urias are precedente în istoria omenirii. Ultimul mega-tsunami a avut loc în urma cu 4000 de ani. Un fenomen asemanator celui care se va înregistra pe La Pampa s-a produs în 1883, când vulcanul din insula Krakatau, situat între Sumatra si Java, în arcul indonezian, a erupt cu o violenta nemaintâlnita în istoria moderna.

 Amploarea distrugerilor a fost limitata de dimensiunile reduse ale insulei. Chiar si asa, efectele prabusirii vulcanului au fost impresionante. Exploziile au fost auzite pe insula Rodriguez din Oceanul Indian, aflata la o distanta de 4653 de kilometri. Când eruptia a luat sfârsit, doar o treime din insula Krakatau, de 5x9 km, a ramas deasupra nivelului marii.

 Naruirea vulcanului a produs un val înalt de 40 de metri, care a distrus 165 de sate de coasta, omorând 36,417 persoane si dizlocând blocuri de coral de pâna la 600 de tone. Valul de apa a atins portul Aden, de pe coasta de est a Africii, aflata la o distanta de peste 6000 de kilometri, în 12 ore. Praful vulcanic trimis în atmosfera a filtrat radiatiile solare, scazând temperatura globului cu 1,2 grade Celsius în anul care a urmat eruptiei.

 Nepasare criminala

Savantii din întreaga lume considera ca acum, dupa ce dezastrul din Asia a demonstrat puterea devastatoare a fenomenelor tsunami, omenirea trebuie sa ia în serios pericolul reprezentat de vulcanul din La Pampa .

 Profesorul Bill McGuire este nemultumit de lipsa de preocupare a autoritatilor fata de bomba cu efect întârziat Cumbre Vieja: "Pâna acum, s-a facut putin pentru monitorizarea activitatii geologice din La Palma . Exista doar câteva seismometre pe partea vestica a muntelui, dar aparatele nu ofera suficiente informatii, pentru a putea prevedea momentul urmatoarei eruptii. Este nevoie de un efort international pentru a instala senzori mai sofisticati pe insula.

 Un asemenea sistem costa doar câteva sute de mii de dolari. Guvernul Statelor Unite ar trebui sa fie constient de pericolul reprezentat de La Palma, la fel si locuitorii insulelor caraibiene, care vor recepta din plin socul valului tsunami. Nimeni nu ia însa lucrurile în serios. Guvernele se schimba la fiecare patru sau cinci ani si nu sunt interesate de astfel de lucruri."

 Dileme inutile

Chiar si în ipoteza instalarii unui sistem de avertizare performant, omul de stiinta britanic ramâne sceptic în privinta efectelor acestuia: "La un moment dat, presedintele SUA va trebui sa ia o decizie. Ce va face când La Palma va erupe? Va evacua toate orasele mari de pe coasta de est?

 Golirea oraselor ar avea un impact financiar imens, ar putea provoca mari nemultumiri în cazul în care totul se va dovedi o alarma falsa. În plus, daca nu va avea dreptate, presedintele risca sa nu mai fie bagat în seama data viitoare. O greseala de asemenea proportii îl poate costa slujba.

 Este putin probabil ca oamenii politici sa evacueze zone întregi din SUA si Europa, urmând sfatul unui mic grup de oameni de stiinta".

 Aceste scenarii se vor dovedi însa inutile în cazul materializarii variantei luate în calcul de unele studii - aceea ca flancul de vest al vulcanului s-ar putea prabusi brusc, sub influenta gravitatiei, fara sa mai fie nevoie de socul unei eruptii.

Valul Tsunami va afecta aproximativ 100 de milioane de oameni de pe teritoriul Africii, Americii  si Europei

                                                                                Marian ION