Stablită în Canada, scriitoarea de origine română, Mihaela CD, scrie cu pana sufletului înmuiată în bucurie și culoare. Volumul „Prin roua gândurilor” este rodul unor exerciții critice foarte bine gândite, atent elaborate și riguros meșteșugite, concepute pentru a fi un punct de sprijin necesar celor care scriu. Ochiul critic al scriitoarei este luminos iar examenele critice la care sunt supuse cărțile pe care le-a recenzat fac, indiscutabil, parte din categoria criticii constructive, care îndreaptă cu gingășie și pune în lumina reflectoarelor virtuțile fiecărei cărți și măiestria creatoare a fiecărui autor analizat. Indiferent că se referă la volume de poezie sau proză, la antologii sau reviste, Mihaela CD scoate la iveală, într-o mainieră subtilă, dar constantă, incredibila și frumoasa relație pe care o are cu cărțile și cu unii dintre autorii acestora. În acest sens, nu este întâmplător faptul că noul volum încredințat tiparului se deschide cu un duo eseistic incitant în care autoarea face, indirect, o apologie a bibliotecilor și a lecturii. Profund interesată de soarta bibliotecilor și librăriilor din țara natală, domnia sa face un apel la scriitorii din țară, dar mai ales din străinătate, și la oamenii „cu dare de mână”să se prindă într-un lanț al dărniciei deziteresate dăruind bibliotecilor, și respectiv, cititorilor însetați de cultură românească autentică, exemplare gratuite din cărțile pe care le-au scris.
„De aceea cred că este important să
conștientizăm cu toții că fie printr-un efort material propriu, fie cu ajutorul
unui sponsor care ne poate ajuta să tipărim cărți, trebuie să ne regăsim
cărțile pe rafturile cât mai multor biblioteci căci acolo este locul unde
scriitorul poate atinge nemurirea!”- încheie doamna Mihaela CD primul articol
din volumul speldid intitulat „Prin roua gândurilor”.
Împărțită în șapte capitole, cartea se remarcă prin design-nul inedit, atrăgător
ți jucăuș. Astfel, trecerea de la un capitol la altul se realizează prin
intermediul unor ilustrații fascinante care marchează vizual granița dintre
capitolul care se sfârșește și cel care începe. Motto-ul cărții este și el plin
profunzime și descifrează semnificația titlului concentrând ca într-un minuscul
creuzet întregul conținut al volumului :
„Pana
scriitorului aşeazǎ
în file de carte
la ceas tarziu
în noapte
rouǎ de ganduri
din
cuvintele sale
negrǎite
spre a fi
vorbite
de cei ce vor
veni cândva
sǎ le
descopere”.
Primul capitol antologiei de eseuri,
impresii, articole și recenzii literare este sugestiv intitulat „Puncte de
vedere” și măsoară pulsul întregului parcurs editorial al cărții. Pe lângă cele
două discursuri eseistice e menționate mai sus, autoarea face o apologetică a
bibliotecilor, a cărților și a celor care le-au conceput. Primul capitol al
volumului include alte două scrieri eseistice în care autoarea dezbate câteva
probleme actuale referitoare la raportul dintre bine și rău, dar se referă și
la rolul pe care îl are cultura într-o societate degradată, ce suferă de grave
derapaje sociale, morale și culturale.
Nemărginită este dragostea doamnei
Mihaela CD pentru cărți iar capitolul al doilea – „Stropi de bucurii” –
demonstrează pe deplin interesul său pentru producțiile literare de calitate.
Atunci când se cufundă în lectura unei cărți - fie că este vorba de poezii
pentru copii, precum „Adagietto” sau romanul „Păpușarul” ambele scriese, de
Aurelia Rînjea, fie că este vorba despre romanul „Bianca printre castele de
nisip” scris de Mara Popescu Vasilca, ori dacă se referă la povestea romanului „Floare
de câmp” de Aurelia Oancă – Mihaela CD se aplecă asupra paginilor cărților
recenzate cu resposabilitate dar și cu afecțiune iar analizele critice pe care
le face ies în evidență printr-o ținută discursivă deosebită.
„Romanele Marei Popescu-Vasilca
–stabilește doammna Mihaela CD - sunt
extraordinare lecții de viață în care învățăm ce înseamnă greșeala, ce înseamnă
trădarea, ce înseamnă iubirea, ce înseamnă durerea și ce înseamnă căința,
iertarea și pocăința. Autoarea ne arată că drumul vieții nu e presărat cu flori
întotdeauna, el trece prin văi și lunci pe serpentine întortocheate și numai cu
voință puternică putem să ținem drumul drept rămânând demni chiar dacă viața ne
îngenunchează uneori”.
În capitolul al treilea, „Daruri din
depărtări”, reușește să construiască o
profundă conexiune interpretativă și empatizează cu romanele doamnei Simona
Mihutiu : „Puteam fi eu”, 'Fereastră spre mâine'', „Destinul, o jucărie
stricată”, „Liberi să (nu) gândim” și volumul de versuri „Geometrii de
suflet”. Parcurgând aceste cărți,
Mihaela CD descoperă o autoare talentată, un om deosebit care a transformat
scrisul în artă și a ales să-și deschidă sufletul și să îl pună în palma
cititorilor care apreciază romanele de dragoste și cărțile de poezie. În acest
capitol, doamna Mihaela CD recunoaște să se simte în mod irezistibil atrasă de
antologiile, cărțile și revistele pe care le primește din România și pe care le
așteaptă cu sufletul la gură fiindcă toate bijuteriile literare scrise în
dulcea limbă a lui Eminescu, îi sunt hrană sufletească, îi sunt neprețuite
bucurii literare. Citindu-le, domnia sa se simte norocoasă și recunoscătoare pentru
toți „colegii de condei și prietenii scriitori”, care îi trec pragul
sufletului, prin intermediul cărților pe care le scriu, și cu mărinimie, i le
dăruiesc.
Cu daruri sufletești însemnate, cu
partituri critice deosebite vine Mihaela CD în fața cititorilor, în capitolul
al patrulea, „Nestemate de cuvinte”, alcătuit din cronicile literare
referitoare la: cartea poetului Sandu
Chiva, „O dragoste ce nu a dispărut”, poeziile scriitoarei Aurelia Rînjea din
volumul „Copii și poezia”, incredibila poveste din romanul „Meseria de a fi om”
de Simona Mihutiu. În paginile care încheie capitolul patru, Mihaela CD face un
popas interpretativ și se oprește asupra celor patru volume ale „Antologiei Galaxy” despre care aflăm că a fost realizată în
8 luni, totalizează 1500 și include 147 de scriitori ale căror creații
„strălucesc pe bolta literaturii românești”. Sau, după concluzionează Mihaela
CD : „Aceste creații literare luminează și înnobilează spiritul românesc, dând
dovadă de creativitate, de strălucire și de o fundație psihologică stabilă și
statornică pe care se bazează însăși ființa noastră. Suntem un popor creativ,
românul se spune că «s-a născut poet» dar aceste scrieri dovedesc chiar mai
mult decât atât, dovedesc valori care ne-au fost înrădăcinate de secole,
dovedesc demnitate, moralitate creștină și frumusețe sufleteasca înnăscută.”
Apoi, referindu-se la aceeași antologie, continuă : „Fie că sunt poezii în vers
clasic sau poeme în vers alb, proză scurtă sau fragmente de romane, povești,
povestiri, aforisme sau epigrame, eseuri, articole sau cronici literare, cu
toate clădesc și înaltă umanul prin sentimente sincere, trăiri înalte și
vibrații profunde ale nezdruncinatului spirit creator.”
În
capitolul cinci, autoarea antologiei de față, așează sub „arcada de gânduri” un
univers eseistic variat și splendid conturat format din editoriale și articole
în care vorbește despre prietenie, despre intime momente ale adevărului, despre
fericirea ascunsă într-un zâmbet, despre
viața și personalitatea și Reginei Elisabeta a II-a și despre momentele
înmormântării regale. Creionând pe scurt portretul celui mai longeviv monarh al
Marii Britanii, doamna Mihaela CD, insistă, în editorialul său, asupra ideii că
regina, care a trecut în nemurire, va rămâne „un modelul de
conduită, eleganță, modestie și demnitate un simbol de continuitate și
stabilitate”.
Dacă în capitolul șase, nu întâmplător
botezat „Emoţii literare”, Mihaela CD revine la preocupările sale de critică
literară dezvăluindu-și impresiile generate de întâlnirea cu anumite cărți și
cu autorii lor. Ca și în capitolele anterioare, scriitoarea și jurnalista,
Mihaela CD, analizează cu atenție cărțile recenzate, insistând asupra faptului
că volumele la care se referă nu pot trece neobservate, nici de iubitorii de
lectură, nici de istoricii și criticii literari care vor găsi aici materiale
literare valoroase, capabile de a intra într-o posibilă istorie a literaturii
române. Se află în această situație cărțile : „Nunta cu fluturi” de Carmen
Doreal, „Catia, gustul amar al trădării” de Mara Popescu- Vasilca, poeziile din
volumul „Rețete de suflet” de Gabriela Raucă, „Prima Iubire, Poezia” de Aurelia
Rînjea.
Ultimul capitol, „Cu pana
sufletului”, scoate cel mai bine în evidență unul dintre atributele Mihaelei
CD, acela de a fi „un autor solar”, așa cum remarcă, scriitorul Johnny Ciatloş
Deak, editorul cărții. Autoare a 12 cărți, Mihaela CD, nu se sfiește, în
capitolul șapte, să se dedice unui exercițiu eseistic exemplar și extrem de
sincer referitor la curcubeul de emoții care o încearcă de fiecare dată când lansează
o carte, de asemenea, scriitoarea surprinde, într-o manieră deja cunoscută și
încercată pe parcursul sutelor de articole pe care le-a scris, impactul pe care
l-a avut lansarea în România, în vara acestui an, a celor trei volume „La Casa de Nebuni”(poezii), „Prin ochii mei” (articole și cronici
literare) și „Dialog peste ocean” carte de poezii realizată împreună cu poetul Trandafir
Simpetru.
Iată ce scrie, Mihaela CD în
legătură cu evenimentul literar desfășurat la Sinaia : „Emoțiile au atins cote
înalte, dansând un tango între inima și suflet și răbufnind înecat în mici
mărgăritare în coltul ochilor ce stăteau să se rostogolească pe obraji accesând
în glas o vibrație de simțire și trăire intensă atât pentru mine cât și pentru
invitații speciali: senior editorul Johnny Ciatlos-Deak, artistul Marius Luca
și doamna scriitor și cronicar Ana Munteanu Drăghici din Chicago. Rând pe rând
în sala elegantă a hotelului International din Sinaia s-au prezentat la
microfon oameni de cultură, scriitori și artiști care au încântat publicul cu
recitări diverse, cu melodii minunate, cu impresii și referiri făcute actului
cultural în sine dar și cu luări de cuvânt și caracterizări ale autorilor
cărților lansate,cu recenzii și cronici făcute celor trei cărți mai sus amintite.”
Prin urmare, decizia autoarei, de a
aduna între coperțile prezentei cărți, eseurile, cronicile literare și
articolele pe care le-a scris în ultimul timp, a fost o alegere foarte bună,
benefică pentru autoarea însăși, pentru scriitorii recenzați, dar și pentru
cititorii antologiei cărora li s-a oferit șansa de a pătrunde într-o nișă,
luminoasă și specială, a lecturilor și preocupărilor literare ale scriitoarei
Mihaela CD.
Liliana Moldovan
secretar
–Filiala Mureș Liga Scriitorilor din România
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu