Un înspăimântător transfer al puterii publice
Este mult prea
bulversantă istoria recentă a României prin adevărurile ei evidente menținute
în stadiul unor enigme. Asumarea de către statul român a acestor tragice
evenimente ar putea zgdui piramida construită în spiritul secretomaniei și
intereselor de grup care au pus stăpânire pe structurile publice.
În această ordine-dezordine, caracteristică perioadei de
după îndepărtarea de la putere a lui Nicolae Ceaușescu, nu se poate constitui
nimic în sensul democrației, totul fiind viciat. Opiniile oamenilor politici
direct implicați în acele evenimente nu au nici o relevanță. Ele sunt departe
de a se constitui în puncte de vedere “morale “, corecte. Cei care se identifică drept cauză a prăbușirii
fostului regim, și se află printre noii responsabili politici, își pun o
platoșă de veritabili impostori. Regimul comunist a creat un vid ideologic, iar
cei care au profitat de pe urma contextului au preluat întregul spectru prin
care se autopropulsează și astăzi.
În măsura în care
evenimentele rămân la fel de enigmatice, acest mod de viață, de a face
politică, de a relaționa în societate va fi neschimbat. Numai acest clar-obscur
a permis ocuparea instituțiilor statului de către familii și prieteni de
interese, anulându-le legitimitatea și evoluția. Corupția a ajuns un fenomen
sistemic, imposibil de înlăturat în absența schimbării legislației în această
direcție.
Niciun om
politic, de la președintele țării la șefii partidelor, nu fac trimitere exactă
la situația în care se află România. Pur și simplu, toți caută revopsirea
sistemului, din motive ușor de înțeles. Cei care își spun, și li se spune pe
nedrept politicieni, sunt legați de evenimenetele nefaste prin carieră, status
financiar, grup de interese. Blocarea statului român spre democrație, cu
brutalitate maximă, chiar în primele secunde ale evenimentelor din Decembrie 1989, a generat artificiul
actual, apropiat mimărilor libertății comuniste. Experții propagandei care s-au
perindat pe orbitele puterii nou instalate au practicat aceeași seducere spre
concepte-capcană.
Indivizi care au
ordonat să se tragă în oameni au devenit simboluri ale democrației printr-o
metamorfoză de-a dreptul imposibilă. Plasarea în trecut a evenimentelor, în
arhivele istoriei, drept lipsite de relevanță pentru acest moment, reprezintă
un lucru la fel de grav ca deturnarea lor inițială.
România nu a
pierdut doar un start, a pierdut totul până când lucrurile vor fi clarificate.
Criminalitatea din Decembrie 1989 s-a instalat în viața publică prin separarea
politicii de societate, ducând în derizoriu lucruri extrem de grave. Statul
român și-a regăsit totalitarismul pe care l-a adaptat continuu de atunci,
generând imensa mizerie publică actuală, de neoprit. Vocile publice sunt tot
mai rare, complicațiile din societate făcându-le cumva inutile, într-un
dezacord al iluziei. Dezastrul social care a ajuns România permite constituirea
și legitimitatea sistemului piramidal drept soluție de reacție și
promptitudine.
Instituțiile,
sistemul, partidele, forul parlamentar sunt total rupte de fermentul realității
și democrației. Prin execuția cuplului dictatorial s-a deschis o epocă pe care
clasa politică nu pare dispusă să o sancționeze drept cauză a răului. Când se
va închide acest capitol, respectiv condamnarea vinovaților și stabilirea unor
reguli corecte, vom putea vorbi de reforme. Bilanțul președintelui Iohannis
este departe de o evaluare a situației, a acestui înspăimântător transfer al
puterii publice în sfera criminală a grupurilor de interese. Politicienii
actuali nu au nicio conexiune cu interesul public.
Decorul
post-ceaușist a subminat total România în drumul spre democrație,
transformând-o într-un infern în care reprezentanții publici au luat locul
torționarilor, când nu sunt chiar ei.
Autor:
Ioan Vieru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu