E sărbătoare mare joi, 17 mai 2018: Inaltarea
Domnului 2018. Iată ce trebuie să faci de Înălţare pentru a avea noroc în
viaţa.
Sărbătoarea se mai numeşte în
popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă
Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de
ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la
cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia
morţii şi a păcatului.
Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi
descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor, unde se spune că, după Învierea
sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de
40 de zile, prin multe semne doveditoare. Vorbind cu el despre împărăţia lui
Dumnezeu, i-a încredinţat că le va trimite Duhul Sfânt, care le va da putere
pentru a fi martori şi mărturisitori al Lui în Ierusalim, Iudeea, Samaria şi
până la marginile pământului. Şi zicând acesta, s-a înălţat la cer, iar un nor
l-a luat din faţa ochilor lor. Este exact ceea ce Iconografia ortodoxă
înfăţişează referitor la praznicul Înălţării.
Înălţării la cer a Mântuitorului este adevăr de credinţă,
mărturisit şi în Crez. El are importanţă deosebită în viaţa credincioşilor, şi
deci a Bisericii. Mai întâi, pentru că el încheie şirul actelor sau momentelor
importante din viaţa Mântuitorului, apoi, prin Înălţare, firea omenească este
înălţată în persoana Mântuitorului la Dumnezeu şi constituie premisa pogorârii
Duhului Sfânt pentru a continua lucrarea în Iisus în Biserică.
Sărbătoarea cade
întotdeauna la 40 de zile după Înviere, de aceea se serbează mereu în joia
saptamănii a şasea după Paşti. Deşi sărbătoarea are o bază biblică şi s-a prăznuit
de timpuriu, mărturii scrise despre existenţa ei avem doar din secolele III -
IV. Aşa, de exemplu, Constituţiile Apostolice o menţionează ca pe una dintre
cele mai vechi sărbători. După unele mărturii istorice, ea se prăznuieşte la
început odată cu Cincizecimea, sau Rusaliile, deci la 50 de zile de la Înviere.
Începând cu secolul al IV-lea, o serie de Sfinţi Părinţi fac referire la
această sărbătoare, lăsând predici sau cuvântări ţinute cu această ocazie, aşa
cum fac Sf. Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin, Sf. Atanasie al Alexandriei
şi Sf. Grigorie de Nissa, ca şi Socrate. Dacă pelerina Egeria vorbeşte de
serbarea ei odată cu Rusaliile, Fericitul Augustin (sec. V) ne arată că în
vremea lui ea era generalizată şi serbata la 40 de zile după Înviere, în toată
lumea creştină.
Sărbătoarea a căpătat o importanţă deosebită după ce Sf.
Împărăteasă Elena, mama Sf. Constantin cel Mare, a construit o biserică măreaţă
pe muntele Măslinilor, de unde se înălţase Domnul şi unde sărbătoarea se
prăznuia cu mare fast, asa cum se face şi astăzi.
Există obiceiul ca în
această zi, creştinii să se salute cu ,,Hristos s-a înălţat!" Tot în
această zi, în bisericile noastre se face pomenirea generală a eroilor morţi pe
câmpurile de luptă, pentru ca sufletele lor să se bucure de ajutorul
Mântuitorului înălţat la cer. În unele părţi de ţară, în ajunul Înălţării,
seara, se pun frunze de pelin la ferestre şi la uşi, ca şi în paturi.
Calendar ortodox mai
2018. Este sărbătoare mare azi!
În această zi, Mântuitorul Iisus Hristos s-a ridicat la
ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte şi
Apostolii şi cei doi îngeri. Aceştia din urmă le-au vorbit apostolilor despre
cea de-a două venire a lui Hristos, şi le-au cerut să nu fie copleşiţi de
durerea despărţirii de Mântuitor.
Inaltarea Domnului 2018. Potrivit credinţei ortodoxe, la 40
de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc ÎNĂLŢAREA
DOMNULUI. Se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masa de Paşti,
iar salutul este "Hristos s-a înălţat! – Adevarat s-a înălţat!".
Se spune ca dupa Inviere, Iisus s-a mai aratat o data
ucenicilor sai, pe Muntele Maslinilor, incredintandu-i de puterea sa si
dandu-le ultimele invataturi. El a mancat alaturi de ucenici, asa cum facuse
odinioara. Dupa 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfant avea sa se pogoare peste ei,
daruindu-le putere si intelepciune divina pentru a merge in lume si pentru a
transmite Cuvantul lui Dumnezeu. In Biblie, acesta este momentul in care se
anunta a doua venire a lui Iisus, intocmai ca si Inaltarea, avand la dreapta si
la stanga doi ingeri mari si luminosi.
De ÎNĂLŢAREA DOMNULUI, in unele zone ale tarii, se leaga
frunze de nuc peste brau, pentru ca Mantuitorul le-ar fi purtat in momentul
Inaltarii. In alte zone, fetele si feciorii se duc in padure sa culeaga frunze
de alun cu care fac vraji de dragoste sau pentru a le folosi ca plante
tamaduitoare. Se zice ca Cerurile sunt deschise de la Pasti pana la Inaltare,
iar cei care mor in aceasta perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung
direct in Rai.
Tot în această zi se fac pomeni si se impart pentru morti,
in special branza, ceapa verde, paine calda si rachiu. Casele si mormintele se
impodobesc, in unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze
de leustean.
Femeile nu imprumuta sare si nu dau foc din casa, pentru ca
altfel toata casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smantana.
În unele ţări din
Europa occidentală, dacă Înălţarea nu este sărbătoare legală, celebrarea
liturgică se transferă în duminica imediat următoare. Potrivit tradiţiei, locul
de pe care Mântuitorul Hristos s-a înălţat la cer este situat la Ierusalim pe
Muntele Măslinilor. Micuţa capela rotundă de acolo păstrează încă o piatră
imprimată cu urma piciorului lui Hristos Capela Înălţării Domnului este un loc
de închinăciune, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani.
În popor, ÎNĂLŢAREA DOMNULUI se mai numeşte si Ispas, după
numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un
cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai
apoi a povestit alor săi cele întâmplate. De Ispas, oamenii îşi pun la brâu
frunze de nuc pentru că se crede că şi Iisus ar fi avut când s-a înălţat la
ceruri şi se bat cu leuştean ca să fie feriţi de rele şi de boli.
La fel şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe,
să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr
din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar, cu urarea:
"Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest
furnicar!". Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac - leuşteanul,
paltinul, alunul.
Se crede că cine moare de Înalţarea Domnului ajunge direct
în Rai
În anumite zone se ţin Moşii de Ispas, iar casele şi
mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze
de leuştean. Se fac pomeni pentru morţi, împărţindu-se mai ales pâine caldă,
brânză, ceapă verde şi rachiu. Sunt marcate vitele şi se taie mieii. Este
ultima zi în care se mai pot înroşi ouă.
La 40 de zile de la Înviere, Iisus S-a arătat Apostolilor
Săi. I-a luat pe toţi în afara Ierusalimului, I-a condus pe Muntele Măslinilor
şi Le-a spus că vor fi „îmbrăcaţi cu putere de Sus”. Cu acest prilej, Iisus a
anticipat, cu 10 zile înainte, Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt asupra
ucenicilor.
Mai mult, în cele 40
de zile de la Înviere, potrivit Evangheliei lui Luca ( 24, 42) Iisus le-a dat
ucenicilor ultimele învăţături, a mâncat alături de ei „o bucată de peşte fript
şi o bucăţică dintr-un fagure de miere” şi a dorit să-i convingă că nu s-au
întâlnit cu o nălucă. Tot atunci Iisus i-a asigurat pe apostoli că va fi mereu
alături de ei şi de toţi cei botezaţi în religia creştină, chiar dacă misiunea
lui pe pământ se încheie, scrie click.ro.
Mai mult, Iisus le-a spus ucenicilor cât de important va fi
rolul lor în răspândirea credinţei creştine şi I-a îndemnat să meargă în toate
colţurile lumii şi să propovăduiască.
În relatările religioase, care descriu ultimele clipe
petrecute de Iisus în compania ucenicilor, Evanghelistul Luca spune :”Şi i-a
dus afară până spre Bretania, şi ridicându-şi mâinile, i-a binecuvântat, s-a
îndepărtat de ei şi s-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors
în Ierusalim cu mare bucurie”.
Inaltarea Domnului
2018. tradiţii pentru spor şi sănătate
În tradiţia populară, marele praznic aminteşte de ziua când
Iisus s-a urcat la ceruri şi este împodobit cu numeroase obiceiuri strămoşeşti,
respectate în popor de sute şi sute de ani.
Legenda spune că Ispas a fost un martor ocular la Înălţarea
Domnului, alături de Apostoli. El era un om bun şi vesel şi, de aceea, la
praznicul Înălţării Domnului este bine ca oamenii să-i urmeze exemplul: să fie
bine dispuşi, să evite supărările şi să nu-şi facă necazuri unul altuia.
Înălţarea Domnului:
Ispasul este sărbătoarea reconcilierii
Totodată, sărbătoarea Înălţării este o zi de împăcare, de
reconciliere cu rudele şi prietenii în comunitatea în care au domnit
resentimentele. În familia care respectă aceste tradiţii va domina veselia, iar
necazurile şi ghinioanele se vor îndepărta de gospodăria respectivă.
De la Paşte şi până la Înălţarea Domnului, cerurile sunt
deschise, iar sufletele persoanelor care trec la viaţa veşnică în acestă zi
ajung direct în rai, fără să mai treacă prin temuta judecată de apoi.
Inaltarea Domnului
2018. ritualuri pentru sporul casei
În unele localităţi din Transilvania şi din Argeş, fetele şi
flăcăii merg noaptea, în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului în alunişuri, să
culeagă flori de alun, care înfloresc şi se scutură în zorii aceleiaşi zile. Se
spune că aceste flori au puteri magice şi trebuie păstrate alături de busuiocul
sfinţit la Bobotează. Împlinirea acestui ritual aduce sporul în gospodărie,
menţine armonia şi dragostea în familiile care păstrează aceste obiceiuri.
De Înălţarea Domnului
se împart căniţe cu păsat fiert în lapte
Pentru sporul casei, în numeroase zone din ţară gospodinele
prepară păsat fiert în lapte dulce. Păsatul este mălaiul măcinat mai mare care
se fierbe în apă, cu puţină sare şi cu vanilie. După de a fiert, se adaugă
lapte şi preparatul este lăsat să mai clocotească circa trei minute. Când se
mai răceşte, păsatul fiert în lapte, specific praznicului, se toarnă în căniţe,
care se împart copiilor şi săracilor.
Ce se face la
Înălţarea Domnului pentru înmulţirea nucilor şi a viţeilor
Înălţarea Domnului.Un obicei cu efecte benefice asupra
sporului la recolta de nuci şi la înmulţirea viţeilor se păstrează în multe
zone ale ţării. Gospodarii taie fire de păr din vârful cozii vitelor din
gospodărie şi le îngroapă într-un furnicar, rostind urarea : “Să dea Dumnezeu
să fie atâtea nuci şi viţei, câte furnici există în acest furnicar!”
Înalţarea Domnului
2018. până la Ispas se finalizează semănăturile
Semănăturile trebuie să se încheie până în ziua de Ispas. În
gospodăriile unde nu se respectă obiceiul şi se mai seamănă şi după ziua de
Ispas, culturile respective nu vor da roade.
Înălţarea Domnului,
întâmpinată cu ouă roşii şi preparate tradiţionale
La Înălţare, este ultima zi din an când se vopsesc ouă
roşii, ca şi la Paşte, şi se sfinţesc la biserică. La sfârşitul slujbei, se
împart săracilor pachete cu preparate specifice praznicului: ouă, pască,
plăcinte, pâine, ceapă verde şi rachiu.
Inaltarea Domnului
2018. pentru sănătate se poartă frunze
de nuc la brâu
În numeroase localităţi din Muntenia, bărbaţii păstrează
tradiţia şi poartă frunze de nuc la brâu, pentru a nu avea dureri de spate. Mai
mult, se respectă această tradiţie pentru că şi Iisus a purtat un mănunchi de
frunze la brâu în ziua Înălţării Sale la cer.
Inaltarea Domnului
2018. Se dau ofrande săracilor
Se respectă tradiţia ofrandelor şi femeile care au în
familie rude decedate dăruiesc săracilor ofrande : pâine caldă, ceapă verde,
brânză şi rachiu pentru sufletele acestora. Tradiţia spune că, în această zi,
cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, care au venit în ziua de Paşti
la casele unde au trăit o viaţă întreagă, se înalţă din nou la cer. Alimentele
date de pomană reprezintă merindele necesare pentru călătoria de întoarcere la ceruri.
Se împodobesc ferestrele cu frunze de leuştean
În tradiţia populară, gospodarii trebuie să împodobească
ferestrele casei cu frunze de leuştean, o plantă cu rol protector împotriva
pagubei şi a bolilor pe parcursul anului.
Se culeg plantele
medicinale cu puteri tămăduitoare
Tot în această zi, pentru farmacia casei, se culeg florile,
frunzele şi ramurile unor plante apotropice ( protectoare). Se crede că
paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare, dacă sunt culese
în ziua marelui praznic.
Mai ales în mediul rural, se practică ritualul leuşteanului.
Această datină îi apără pe gospodari şi animalele lor de tracţiune de efectele
vrăjilor şi de spiritele rele. Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean
(asemănătoare sorcovei) pe fiecare membru al familiei şi fiecare animal în
parte, urându-le să fie apărate de orice rău. Se spune că de-a lungul timpului,
ritualul a avut efecte spectaculoase. În gospodăria respectivă a fost alungată
boala, paguba şi s-a păstrat sporul laptelui şi al banilor.
Să nu ne certăm în
ziua praznicului de Înălţarea Domnului
Nu trebuie să ne certăm cu nimeni în ziua praznicului şi nu
trebuie să încurajăm resentimentele. Dacă respectăm această datină, moştenită
din moşi-strămoşi, duşmanii nu vor avea putere asupra noastră şi vom fi mai
sănătoşi tot anul.
La Înălţarea
Domnului, nu înstrăinăm nici un obiect din gospodărie
Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei,
pentru ca paguba să ocolească o gospodărie, în această zi nu se înstrăinează
nici un obiect din casă şi nu se împrumută bani.
Sursa REALITATEA TV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu