Echivalează cu recursul compensatoriu-bucuria infractorilor,
spaima oamenilor cumsecade, prostia parlamentarilor și a guvernării actuale.
Legea a dat undă verde, spre drumul libertății câtorva mii de pușcăriași, aflați după gratii pentru păcatele săvârșite în viața
civilă. Pentru recidiviștii
nerăbdători, ,,statutul omului liber” a durat doar câteva zile. Și-au adus aminte de obiceiurile vechi și rele, s-au pus pe treabă, și repede au revenit de unde au plecat, adică
după gratii. O societate dezbinată, în care violența este la tot pasul, nu este dispusă să accepte o lege ce
favorizează infractorii și infracțiunile. Opinia publică are motive să creadă
că locul violatorilor, tâlharilor și
criminalilor este la pușcărie, nu în
libertate. Mai este convinsă că la vremea respectivă foștii deținuți, azi oameni liberi, au beneficiat de
procese echitabile, procurorii, la dosare, au administrat suficiente probe,
încât judecătorii, din instanțele de
judecată teritoriale, să-i condamne la închisoare cu executare. Prin urmare,
inculpații nu au avut motive să creadă
că au fost nevinovați și la închisoare au stat de pomană. Legea
recursului a dat o lovitură grea instanțelor
inferioare (teritoriale), care și-au
făcut treaba și au procedat în litera și spiritul legii. Anularea deciziilor luate
de instanțele superioare a fost o
măsură ce seamănă cu jocul de-a șoarecele
și pisica. În timp ce unii au făcut
demersurile necesare ca infractorii să ajungă după gratii, partidul și guvernul au avut interes să îi pună în
libertate. Este cât se poate de clar că legea s-a dat la comandă politică, fapt
ce denotă că justiția la vârful
sistemului nu este independentă și
statul de drept se zbate în chinurile facerii. Citind cu atenție numele și
prenumele legii, identificăm partea ei ridicolă și
lipsită de logică. Cei care au botezat-o au omis să răsfoiască dicționarul limbii vorbite și scrise. Unde termenul ,,compensatoriu” are
sensul de răsplată, despăgubire, reparare, recompensă, compensație.
Din asocierea sinonimelor, luate în parte, cu termenul
,,infractor” rezultă sintagme în măsură să-ți
irite timpanul. Pentru nelegiuirile făcute, infractorii trebuie pedepsiți nu răsplătiți
și recompensați. Din penibilul spectacolului, cu pușcăriași eliberați, au lipsit florile, mulțumirile, felicitările, îmbrățișările,
urările de bine în libertate și
diplomele de absolvire, oferite la sfârșitul
stagiului petrecut la închisoare. Pe care să scrie ,,noi suntem mândria țării și
nu peste multă vreme vom reveni”. Legea recursului dă de înțeles că actuala putere poartă grija pușcăriașilor,
nu a cetățenilor care-și văd de treabă și respectă regulile conviețuirii
sociale. Argumentele puterii actuale, aduse în favoarea legii recursului, sunt
irelevante și pot fi ușor demolate. Ideea că și în alte țări
se fac amnistii și grațieri nu e cazul să fie luată ca model. Poate
că acolo autoritățile dispun de soluțiile necesare reintegrării infractorilor în
societate, încât să nu recidiveze. Deși
administrația penitenciarelor din
Olanda este supărată că duce lipsă de clienți
și angajații
vor fi obligați să-și caute de lucru, nu își doresc să importe infractori.
Aglomerarea din închisorile României, dacă este reală, poate
fi rezolvată. Industria socialistă ne-a lăsat moștenire
destule clădiri dezafectate, care pot fi transformate în penitenciare.
Încălcarea drepturilor omului și condițiile grele din închisori sunt argumente
discutabile. Indivizii puși pe fapte
rele, înainte de săvârșirea lor, ar fi
bine să știe că închisoarea nu este
pensiune, stațiune turistică, nici
hotel de cinci stele. Celor nemulțumiți de condiții,
le recomand să facă o vizită la Memorialul din Sighetu Marmației. După ce vor vedea în ce condiții a pătimit, pentru idealul libertății de exprimare și convingerile politice, o bună parte a elitei intelectualității românești,
nu cred că vor mai avea chef de vorbă. Actuala putere în loc să rezolve
problemele grave ale societății are
treabă cu justiția, este interesată de
protocoale, recursuri (urmează recursul în anulare), încât infractorii și corupții
(infractori de lux) să scape basma curată. Dacă Kovesi va fi promovată într-o
structură judiciară din U. E., sunt curios cum vor reacționa cei care vor să discrediteze și să îngenuncheze justiția.
Cum timpul le rezolvă pe toate, așteptarea
rămâne mama răbdării.
Prof. Vasile ILUȚ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu