Campania negativă

În toate cele 28 de ţări membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, a început campania electorală pentru alegerile europarlamentare şi se va încheia în ziua de 25 mai, ora 7, iar votarea va fi duminică, 26 mai 2019. Campania a demarat cu atacuri „sub centură” între partidele competitoare, deci cu negativitate, ceea ce nu ajută democraţia cu nimic!

La nivel european, lupta pentru a atrage voturile alegătorilor se duce între eurofili şi eurosceptici, iar la noi, caz particular, calul de bătaie este justiţia, alegerile fiind însoţite de un referendum consultativ, cu două întrebări. Alegătorii europeni sînt puşi să aleagă între candidaţii care susţin integrarea, convergenţa, coeziunea şi solidaritatea statelor din Uniune şi candidaţii care au obiecţii: nu vor o piaţă a muncii comună, nu vor salariu minim comun, nu vor armată şi politică de apărare comună… Viitorul statelor unite depinde şi de aceste alegeri, deci de voinţa cetăţenilor comunitari.

Românii sînt interesaţi în primul rînd de asigurarea incluziunii şi a egalităţii sociale, obiective urmărite prin Pilonul european al drepturilor sociale. Există disparităţi regionale, zone foarte sărace, unde oamenii n-au acces la servicii de sănătate, servicii publice de apă potabilă şi canalizare, infrastructură rutieră acceptabilă. Desigur, cetăţenii au drept de vot egal şi îi vor alege pe candidaţii care le susţin aceste deziderate de interes personal. Nu prea sîntem noi interesaţi de emigranţi, ci de propria prosperitate aici în ţară.

Partidele politice din România se află în campanie electorală continuă, pe mai multe fronturi deodată. Acum, s-a adăugat şi campania pentru accederea în Parlamentul European şi urmează la toamnă campania pentru alegerile prezidenţiale. Iar în anul viitor, vor fi alegeri locale şi alegeri parlamentare, deci mişcările politice de poziţionare şi repoziţionare, adesea de cosmetizare politică, sînt în plină desfăşurare.

Politicienii caută să-şi arate faţa europeană şi să se detaşeze de clasica metodă de a atrage electoratul intern, prin promisiuni punctuale. Aşa că politicienii nu mai fac campanie cum se făcea pînă acum, evită să intre în contact direct cu alegătorii, să le asculte păsurile şi să ofere soluţii sau să promită că vor da legi de îndreptare a lucrurilor, ci fac campanie pentru „România europeană”. Pentru o Românie cum o doresc românii. Dar de unde ştiu ce-şi doresc românii, înainte de a-i întreba?!…

Pe plaiurile carpatine, campania electorală se axează pe criticarea adversarilor, contabilizarea greşelilor acestora şi invocarea unor generalităţi privind abuzurile făcute de ceilalţi, în vreme ce ei sînt cinstiţi, pro-europeni, patrioţi… Promisiunile sînt la fel de vagi şi se referă la schimbarea României, politicienii susţin că există soluţii şi ştiu cum să le pună în practică. Retorica este însă păguboasă pentru acest tip de politician care cere votul românilor, dar nu dă garanţii că ştie ce va face cu el.

Adevărul este că statele din Uniunea Europeană au probleme şi România aproape nu participă la ele, avînd mare nevoie de capital şi de fonduri europene. Ne aflăm în situaţie asemănătoare cu celelalte opt ţări din blocul socialist, de unde au emigrat milioane de muncitori şi au asigurat forţă de muncă ieftină în ţările mai bogate din vest. Însă a apărut un efect neaşteptat, lucrătorii din occident sînt concuraţi pe piaţa muncii şi forţa de muncă s-a ieftinit, ceea ce a determinat greve, proteste şi … alegerea partidelor antimigraţie, xenofobe, antisistem.

Ce va fi la alegerile europarlamentare? Alegătorii vor vota împotriva sistemului, deci ar fi posibil ca populiştii, naţionaliştii şi extremiştii să avanseze, ceea ce ar duce la ruperea Uniunii Europene în timpul vieţii noastre (sperăm să nu fie aşa). Depinde şi de noi dacă acest lucru se va întîmpla, deci alegătorii români au tot interesul să fie reprezentaţi de partide democratice, care înţeleg să apere atît comunitatea, cît şi drepturile cetăţenilor liberi.

Autor: Nicolae Goja

Sursa: Graiul Maramureşului