O bătălie s-a terminat, începe războiul

Dacă estimările se confirmă – şi nu sunt motive  să ne îndoim de profesionalismul exit-pollurilor – într-adevăr dublul scrutin din 26 mai a adus surprize uriaşe.

În primul rând trebuie remarcată prezenţa foarte bună, peste aşteptări, la alegerile europarlamentare. S-a depăşit procentul de 30% care conduce la validarea referendumului.

Aşadar, primul mare câştigător este preşedintele. Klaus Iohannis şi-a atins obiectivul.

În ciuda neclarităţilor din cele două întrebări, oamenii au înţeles că este vorba despre corupţie şi s-au prezentat la vot.

Cele mai aşteptate rezultate sunt însă cele obţinute de partide. Încă de la începutul campaniei opoziţia şi-a fixat ca ţintă scăderea PSD sub pragul psihologic de 30%. În noua conjunctură politică din Europa, o formaţiune sub 30% este una normală, care permite formarea unor majorităţi parlamentare flexibile. Un mastodont de 40% creează condiţiile încălcării unor norme democratice, deschide calea abuzurilor de putere.

Dacă rezultatele finale vor confirma că PSD a scăzut sub 30% poziţia lui Liviu Dragnea se clatină. În acelaşi timp partenerul de guvernare obţinând un scor destul de mic, mult sub aşteptări, Călin Popescu Tăriceanu nu mai este îndrituit să pretindă desemnarea lui ca şi candidat comun PSD-ALDE.

Extrem de interesante vor deveni de aici înainte raporturile de putere dintre PNL şi USR. Atâta vreme cât  PNL se va clasa pe primul loc, poate pretinde ocuparea poziţiei de „principală forţă de opoziţie”. Armonizarea relaţiilor cu USR-PLUS poate veni din partea preşedintelui Iohannis, dar dacă USR-PLUS va decide să aibă un candidat prezidenţial propriu, situaţia se complică.

Scăderea PSD sub 30%, precum şi rezultatul slab obţinut de ALDE, creează opoziţiei obligativitatea de a înainta o moţiune de cenzură. De altfel acest lucru a fost anunţat încă de la începutul campaniei electorale. În acelaşi timp, rezultatele sub aşteptări obligă demisiile de onoare ale liderilor acestor partide. În această situaţie, conform exit-pollurilor, sunt Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu. Foarte confortabil nu se simte nici Victor Ponta, dar Pro România trecând pragul electoral intră în categoria partidelor importante. Se va ajunge la o contopire cu PSD?

Alegerile europarlamentare prefigurează o nouă ierarhie a partidelor. S-a creat, deocamdată doar în Parlamentul European, un echilibru al forţelor politice. Acest lucru îl obligă pe preşedintele ţării să fie echidistant. Cum este în campanie electorală pentru un al doilea mandat se poate presupune că va continua atacurile la adresa PSD şi a guvernului. Prin urmare, echilibrul politic nu va calma spiritele, nu va aduce pace socială. Confruntarea va fi şi mai dură. Atacurile au început imediat după închiderea urnelor. Klaus Iohannis a transmis un mesaj în aceeaşi notă războinică. Liviu Dragnea a făcut anunţul mult aşteptat despre alegerile prezidenţiale: nu va candida. Mai mult, îşi va da demisia din fruntea partidului, recomandând-o pe Gabriela Firea pentru candidatura la prezidenţiale. La fel au procedat şi ceilalţi şefi de partide. Se poate trage concluzia că o bătălie a luat sfârşit, dar începe războiul. Dar să aşteptăm rezultatele finale.

O menţiune aparte merită acordată modului în care s-a votat în străinătate. La fel ca în 2014, cozile de la secţiile de votare au oferit o imagine deloc măgulitoare pentru organizatori. PSD câştigă alegerile în ţară, dar le pierde de fiecare dată afară. PSD poate că va învăţa că imaginea bate cadourile electorale.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş