Astăzi, 23 mai 2019, după orele
de curs , la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare a avut loc dezbaterea pe tema
materialului primit de la Ministerul Educaţiei Naţionale – „Educaţia ne uneşte. Viziune asupra viitorului educaţiei în România”.
După prezentarea materialului într-un mod concis, precis, în date esenţiale, de
către director adjunct prof. Corina Drăgan, ocazie cu care ne-au fost
reamintite rolul educaţiei, valorile şi principiile ei fundamentale, cine sunt
beneficiarii serviciului public de educaţie, au fost prezentate „Scenariul propus pentru implementarea
acestei viziuni” şi obiectivele
generale ale fiecărei etape din parcursul şcolar obligatoriu.
Educaţia preprimară, primară şi
secundară, de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 18 ani, este gratuită şi obligatorie pentru toţi
cetăţenii români.
Şcoala începe de la 3 ani, se
desfăşoară în grădiniţe, iar copiii se pregătesc pentru şcoală. La vârsta de 6
ani intră în ciclul primar inferior, care se încheie la vârsta de 9 ani cu o
testare standardizată, fără caracter public sau de departajare, care evaluează competenţele
cognitive şi socioemoţionale şi permite cadrului didactic personalizarea
procesului de învăţare pe durata următorilor trei ani, încadraţi în ciclul primar
superior, de la 9 ani la 12 ani. Dacă în primii trei ani profesorul pentru
învăţământ primar predă singur la clasă, în ciclul primar superior acesta este
ajutat, progresiv, de profesorii de specialitate pe anumite discipline. Ciclul
primar superior se încheie cu un test standardizat, fără caracter public sau de
departajare, care evaluează nivelul elementar al competenţelor-cheie şi care să
permită identificarea ariilor de interes şi dezvoltare ale fiecărui copil.
Ciclul secundar inferior începe
de la vârsta de 12 ani, durează trei ani şi se desfăşoară sub îndrumarea
cadrelor didactice specializate pe discipline şi a unui consilier de orientare
profesională, care este cadru didactic specializat în orientarea profesională
şi preia rolul actual al dirigintelui.
După prezentarea făcută de prof.
Corina Drăgan, au urmat discuţii. Bineînţeles, au vorbit cei mai experimentaţi,
cei care lucrează zi de zi cu elevii. Astfel, prof. S. M. T. a spus, între
altele: „Se încearcă o restructurare a nu ştiu ce şi nu văd o finalitate
fericită, iar modalitatea de împărţire a ciclurilor de învăţare mi se pare
fantezistă. Este un program superficial, vag, care nu are nicio bază reală. Şi
mai cred că nu vom fi luaţi în seamă chiar dacă am avea propuneri pertinente”.
Iată şi părerea prof. învăţământ
primar D. M.: „În momentul de faţă testele de evaluare naţionale sunt un
amalgam, un amestec de mai multe materii. Nu ştiu ce se întâmplă cu testele
PISA, dar vreau să vă amintesc că nici în momentul de faţă nu se respectă legea
învăţământului, iar prin noul proiect «Educaţia ne uneşte» vor fi afectaţi
mulţi profesori, care vor pierde ore şi le va fi afectată catedra, adică
serviciul”.
Prof. învăţământ primar L. P. a
făcut observaţia că „nivelul învăţământului românesc scade an de an şi în mare
parte se datorează factorului politic care vine cu modificări peste
modificări.”
Prof. E. M. B. consideră că „în
ziua de azi elevii români nu învaţă deoarece la terminarea studiilor liceale
sau universitare nu-şi găsesc loc de muncă după calificarea obţinută sau sunt
slab renumeraţi, deci nu au motivaţie. A încerca să implementăm strategii
didactice din Japonia sau ţările nordice este ca şi cum i-ai învăţa pe cei din
deşert să pescuiască şi să insişti pentru asta. Undeva se spune despre un an
remedial pentru elevii slabi la învăţătură, dar întrebarea mea, care mai am un
an până la pensie, este unde se va face, fiindcă baza materială şi finanţarea sunt
minime în toate şcolile, lipsesc tablele inteligente, internetul, chiar
manuale, dacă nu aţi uitat ce s-a întâmplat la începutul anului şcolar cu
materiile la clasa a V-a când au trebuit să înveţe după un îndrumător. Sunt
pesimistă şi mă rog să le dea putere colegilor Cel de Sus, pentru a rezista în această
«abrambureală» continuuă”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu