Polonia şi Grecia cer despăgubiri de război Germaniei. Conducerea României tace complice!

 În Europa, tot mai multe ţări îşi afirmă demnitatea şi suveranitatea faţă de Bruxelles, care a devenit din păcate o anexă a intereselor economice şi geopolitice ale Berlinului. După ce a devastat Europa în cel de-al doilea război mondial, Germania nu şi-a plătit datoria distrugerilor faţă de ţările ocupate, doar pentru marile puteri învingătoare SUA, URSS şi UK, iar mai târziu Israelul. Restul victimelor nazismului german nu au contat? De aceea, este salutară cererea ţărilor europene cotropite de germani în anii războiului: Polonia şi Grecia. Ipocrizia Germaniei care oferă lecţii de morală lumii întregi irită Polonia tot mai mult. Varşovia intenționează să solicite reparații din partea Germaniei pentru pierderile suferite în timpul celui de-al doilea război mondial, în valoare de cel puțin 900 de miliarde de dolari. Declarația aparține deputatul Sejmului polonez, Janusz Shevchak, membru al grupului parlamentar pentru evaluarea sumei care urmează a fi revendicată. „Atât timp cât Germania nu va plăti datoria pe care o are pentru daunele suferite de Polonia în timpul celui de-al doilea război mondial, și vorbim despre o sumă de cel puțin 900 miliarde de dolari, autoritățile germane ar trebui să aibă o reținere excepțională atunci când vine vorba de atacuri la adresa guvernului polonez”, a declarat domnul Shevchak într-un interviu acordat revistei Wpolityce. Acesta consideră rușinos faptul că, în ultimii 30 de ani, autoritățile poloneze au ignorat problema despăgubirilor pentru daunele produse de Germania. Anterior, președintele Andrzej Duda a declarat că problema reparațiilor germane este încă deschisă. De asemenea, parlamentul grec a votat recent o rezoluţie prin care cere guvernului să facă demersuri oficiale pentru a solicita reparaţii de război Germaniei pentru crimele comise în timpul ocupaţiei naziste, un subiect contestat de Berlin, transmite AFP. „Parlamentul solicită guvernului grec să adopte orice acţiune diplomatică sau juridică pentru a satisface orice pretenţie a statului grec referitoare la primul şi la al doilea război mondial”, se arată în rezoluţie. Majoritatea deputaţilor, fie că aparţin partidului de stânga Syriza al premierului Alexis Tsipras sau principalelor partide de opoziţie, dreapta Noua Democraţie şi socialiştii din Partidul Kinal, au votat în favoarea acestei moţiuni. În virtutea acestui vot, guvernul „va adresa o notă verbală Germaniei” pentru a deschide dialogul asupra acestui subiect. Solicitarea de reparaţii Germaniei pentru crimele comise în timpul ocupaţiei naziste (1941-1944) şi pentru împrumutul forţat contractat de Atena în 1942 reprezintă subiectele unei dezbateri îndelungate în Grecia. Berlinul continuă să se opună dorinţei exprimate de partea greacă de a redeschide acest dosar, argumentând că el a fost reglementat definitiv în 1960 în cadrul unui acord cu mai multe guverne europene. Purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, Steffen Seibert, a reafirmat că „subiectul reparaţiilor germane este reglementat juridic şi politic”, subliniind în acelaşi timp „responsabilitatea istorică” a Germaniei. Potrivit unui calcul făcut de o comisie a Parlamentului grec anul trecut, revendicările se ridică la 270 de miliarde de euro.

Evident că guvernul de la Bucureşti tace complice când este vorba despre distrugerile provocate României de Wehrmacht după 23 august 1944. Armata germană a aplicat politica militară a terenului pârjolit distrugând totul în retragerea din ţara noastră. România a semnat convenţia de armistiţiu cu Aliaţii pe 12 septembrie 1944, devenind o forţă militară împotriva Germaniei. După unii istorici se consideră că România a scurtat războiul cu şase luni şi a fost a patra forţă militară contra Berlinului nazist. Se pare că preşedintele Klaus Iohannis, a cărui părinţi trăiesc în Bavaria, nu are niciun interes să se alăture cererilor Poloniei şi Greciei şi să ceară despăgubiri de război materiale? Sigur că Germaniei ar trebui să i se solicite de către Bucureşti despăgubiri şi pentru patronarea dictatului de la Viena, din 30 august 1940, prin care României, la presiunea lui Hitler şi Mussolini, i s-a răpit Transilvania de nord în favoarea Ungariei horthyste. Atunci un teritoriu de peste 43 mii km pătraţi şi 2.660.000 locuitori au fost exploataţi în interesul Ungariei şi Germaniei naziste. Bogăţiile Ardealului de nord au fost oferite unei exploatări sălbatice şi sistematice de către Budapesta şi Berlin. De asemenea, pentru masacrele de la Ip, Treznea, Cerişa, Sărmaşu, Breţcu, Mureşenii de Câmpie, Nuşfalău sau Moisei din septembrie 1940 şi octombrie 1944 nu s-au plăti despăgubiri materiale şi morale de către Budapesta sau Berlin. Nici până astăzi Germania şi Ungaria, care au exploatat economic Transilvania de nord nu şi-au cerut scuze faţă de ocupaţie şi nici nu au plătit despăgubiri de război României, care a fost o victimă a intereselor Axei. Consider o datorie morală şi reparatorie ca cei din fruntea României – guvern şi preşedinţie – să solicite Berlinului despăgubiri de război ca urmare a forţării dictatului de la Viena şi consecinţele lui, dintre anii 1940 – 1944 şi a distrugerilor efectuate de Wehrmacht după 23 august 1944. La acestea se mai adaugă şi datoria Germaniei faţă de România de circa 19 miliarde euro, conform economistului Radu Golban, datorie a unui contract de clearing la care Senatul României a renunţat acum câţiva ani. România trebuie să se ridice din genunchi în faţa noului dictat geopolitic şi economic impus de Berlinul lui Merkel Europei unite.

Ionuţ Ţene