Basarabia cu două viteze

          de Gheorghe Pârja

În data de 31 august 1989, la Chișinău se declara limba română, limbă de stat și se adopta alfabetul latin. Această dată a devenit sărbătoare națională. Fac parte dintre cei care s-au preocupat îndeaproape de acest eveniment de răscruce, din istoria poporului român și a limbii române. Am trecut de multe ori Prutul. De fiecare dată am constatat că în privința limbii române Basarabia are două viteze. Stăpânirea rusească, începând cu anul 1812, a lăsat răni adânci în destinul locuitorilor dintre Prut și Nistru. Mihai Eminescu a surprins admirabil starea de fapt: „Sute de ani românii au fost, cel puțin indirect, stăpâniți de turci, niciodată în curgerea veacurilor turcii nu au pus în discuție limba și identitatea românilor. Oriunde românii au căzut sub stăpânirea directă sau indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice.”

Cunosc îndârjirea intelectualilor basarabeni pentru instaurarea limbii române în instituții, în relațiile dintre oameni. Au izbânzi admirabile. Pentru limba română s-a murit în Basarabia. Lingviști de prestigiu au constatat, cu priceperea specialistului, că supraviețuirea limbii române, peste Prut, este un miracol. Savantul lingvist Eugen Coșeriu, basarabeanul care a predat la mari univesități europene, a demonstrat rezistența idiomului prin vreme. Când, la Festivalul „Lucian Blaga” de la Cluj-Napoca, a fost întrebat ce părere are despre glotonimul limba moldovenească, a răspuns prompt: „Este o monstruozitate care nu merită atenție. Între Prut și Nistru limba de stat este limba română.” Trebuie spus că moldovenismul, ca viziune politică, a fost ( iată, revine ) un concept etno-cultural menit a netezi calea rusificării populației române din Basarabia pe principiul „Divide et impera.”

Actualul președinte, Igor Dodon, cu ferme orientări proruse, a declarat în aceste zile, în preajma zilei de 31 august, că Președinția Republicii Moldova sărbătorește „limba noastră cea de stat moldovenească.” Deși în Declarația de Independență se spune limpede că limba de stat este limba română. Confirmată și de Curtea Constituțională a Republicii. Asta este viteza actuală a lui Dodon. De altfel, la vama Albița, pe teritoriul Basarabiei, m-a întâmpinat un panou pe care scrie: „Unionismul trece, Patria rămâne!” Semnat, Igor Dodon. O altă viteză aparține doamnei Maia Sandu, premierul guvernului, care afirma mai ieri: „Pe 31 august noi sărbătorim Ziua Limbii Române, nu ziua limbii de stat. Nu știu ce sărbătorește președintele Dodon. E treaba lui. Noi sărbătorim Ziua Limbii Române.”

În acest an, în documentele oficiale ale primăriei Chișinău apare fantoma limbii moldovenești. La fel și Salonul Internaționl de Carte de la Chișinău, din acest an, este pus sub semnul limbii moldovenești. Sunt surprins ce turnură au luat evenimentele în acest an. Anul trecut am fost invitat la Ziua Limbii Române, unde pe Aleea Clasicilor, dimpreună cu un grup de intelectuali din Maramureș, am cinstit Limba Română. Cu prilejul Centenarului Unirii Basarabiei cu România mă aflam la Chișinău cu domnul Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii județene “Petre Dulfu” din Baia Mare, când mi-am prezentat și cartea mea „Ochii Basarabiei.”Acolo, în mari biblioteci, am constatat viteza de autostradă a Limbii Române. Cu serios combustibil băimărean. La Muzeul de Artă am întâlnit un grup de elevi cărora le-am pus brusc întrebarea: în ce limbă vorbiți? Răspunsul a venit în cor: în limba română! Dar nu uit nici întâlnirea cu tânărul Andrei, de la recepția hotelului, student la o facultate de turism, care a căutat o seară întreagă să mă convingă că el vorbește limba moldovenească. La despărțire parcă a luat calea limbii române. Cred că a prins viteza bibliotecii.

Da, astăzi sărbătorim Ziua Limbii Române pe cele două maluri ale Prutului. De această sărbătoare, după 28 de ani de independență, la Chișinău a venit primul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu. Vorbind în limba rusă, Dodon a promis o agendă geopolitică rusească în Republica Moldova. Nicidecum spre Uniunea Europeană. Îngrijorarea l-a adus la Chișinău pe consilierul președintelui SUA, pentru securitate națională, John Bolton. Vorbind cu prietenul Vlad Pohilă, un remarcabil lingvist și un strălucit publicist, m-a încurajat spunându-mi că orice articol publicat în limba română despre limba română din Basarabia constituie o cărămidă pentru consolidarea victoriei.

Cred în izbînda Limbii Române peste Prut!