de Gheorghe Pârja
Prinși de cleștele acestei pandemii, nici nu ne dăm seama când și cum vom ieși din această încercuire. Cu toată aspirina speranței, cea bună și necesară, rămânem cu multe semne de întrebare. Cei care pot să ne furnizeze încredere se încurcă în decizii. Nu întotdeauna din pricina lor, cât mai ales din cauza situației unice pe care o traversăm. E adevărat, această aritmetică a suferinței și a morții este rostogolită spre noi cu multă încordare. Rezerva de optimism începe să scadă, pildele bune sunt sufocate de cele alarmante. Dar viața merge înainte! Mi-am adus aminte de un film al tinereții mele, nimerit tocmai pentru lecția prin care se poate învinge disperarea, chiar moartea. Este vorba de pelicula romanțată despre celebrul interpret Julio Iglesias, „La vida sigue igual,” tradus la noi prin: Viața merge înainte!
Fiind fotbalist, Julio este selecționat, ca titular, în echipa națională a Spaniei. Trebuia să se prezinte la lot. Cu o zi înainte, a încins o petrecere cu prietenii în cinstea noului rol. Noaptea are loc un accident și rămâne paralizat. Șocul psihic este atât de mare încât nu-și mai dorea nimic de la viață. Trăia de un an fără speranță. Asistenta care-l îngrijea îi aduce o chitară, sfătuindu-l să cânte, să-și mai aline disperarea. Chiar începe să compună melodii, concomitent cu refacerea sa fizică. Pe terenul de fotbal nu a mai intrat, dar a ajuns un cunoscut interpret, cu un stil inconfundabil. În aceste împrejurări crispate, cu nervii încordați, întâmplarea spaniolului ne poate fi un reazim, o lecție de viață și voință. Da, viața merge înainte!
Pentru o doză de încredere, am căutat câteva vești bune. Culese din presa echilibrată din ultimele zile. Bucureștiul este cel mai prielnic oraș din lume pentru munca de acasă. Studiul a clasificat 50 de orașe mari din lume, după cinci criterii: viteza conexiunii la Internet, viteza de livrare a mâncării la domiciliu, numărul de slujbe care îți permit să lucrezi de acasă, prețul unui calculator și costul vieții. În top, după București, se află orașele americane Huston și Las Vegas. Cele mai puțin prietenoase cu munca de acasă sunt Roma, Milano și Seul. Organizația UrbaneizeHub a stabilit topul orașelor din România care au contractat cele mai mari sume de bani din fonduri europene. Pe primele locuri se află Oradea și Cluj-Napoca. La mare distanță sunt Timișoara și Iași.
Surpriza o reprezintă prezența în top a două municipii din județul Cluj: Dej și Turda. Experții spun că un oraș va fi cu atât mai bine pregătit pentru perioada de după pandemie, cu cât va absorbi mai multe fonduri de acest gen. Oradea și Clujul nu au așteptat achiziții centralizate, în lupta cu pandemia, ci și-au negociat direct cu China echipamente de protecție pentru personalul medical și alte materiale necesare. România a început, recent, procesul de recoltare a plasmei pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus, metodă folosită deja în Occident. Plasma este administrată bolnavilor critici, cu vârsta de cel puțin 18 ani. Există trei aparate pentru tratarea cu plasmă: în București, Timișoara și Iași. Omul de afaceri, Ștefan Mandachi, cunoscut pentru faptul că a construit primul metru de autostradă în Moldova, a reușit să strângă, în numai două săptămâni, un milion de euro în cadrul unei campanii caritabile în lupta cu epidemia din județul Suceava, zona cea mai afectată de virus.
Antreprenorul a vândut, simbolic, câte un centimetru pătrat din autostrada sa fiecărui donator care a oferit 10 euro. El și-a propus să adune trei milioane de euro pentru Suceava, prin Crucea Roșie Română, pentru a veni în sprijinul personalului medical din prima linie. Mai mulți tineri din Cluj au găsit o modalitate originală pentru a împiedica răspândirea coronavirusului. După o idee găsită pe Internet, s-au pus pe treabă și au realizat un model de mâner, care se aplică pe clanțele ușilor, pentru ca acestea să poată fi deschise cu cotul, pentru a nu mai expune mâna la contactul cu suprafețe posibil infectate. Clanțele pentru cot au fost distribuite gratuit spitalelor din Cluj, acolo unde este cea mai mare nevoie.
Din aceste pilde glazurate cu speranță, putem trage concluzia că România trebuie iubită, nu doar certată. E timpul să-și intre în drepturi firescul conviețuirii și bucuria solidarității. Și mai ales necesara instituție interioară a fiecăruia, cea a recunoștinței. Să dovedim că nu a murit credința în ce avem la îndemână. De la inteligența tinerilor, la viziunea unor edili, ori curajul de a crede în binele lumii. Să ne bucurăm de cei care au învins soarta, ca Julio Iglesias, dar și de pământul pe care poți construi o casă pentru semeni, dar și pentru Dumnezeu.
Viața merge înainte! Dar nu ne este indiferent cum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu