În perioada pandemiei s-au lansat câteva expresii care, asemeni noului coronavirus, s-au răspândit în toată lumea. Printre acestea la loc de frunte se află „Greul de-abia de-acum urmează!”
Greul de-abia de acum urmează în economie. Dacă virusului i s-a spus „noul coronavirus” s-ar cuveni să se spună şi „noua economie”. Pentru că toată lumea a căzut de acord că lumea după pandemie nu va mai fi aceeaşi ca înainte de căderea pacostei peste întreaga planetă.
S-a mers atât de departe încât s-a spus că urmează o nouă ordine mondială. SUA îşi perde influenţa în favoarea estului asiatic, a Chinei comuniste. Pierderile nu vor fi doar de ordin economic.
Dacă admitem că lumea se va schimba, trebuie să admitem că şi democraţia va suferi modificări. Nu neapărat în rău, însă cu mai multe reguli, la fel de stricte ca în timpul stărilor de urgenţă şi de alertă.
Lumea va deveni mai disciplinată. De multă vreme era necesară mai multă disciplină, mai ales în zonele tinerelor democraţii.
Printre alte reproşuri făcute României, alături de problemele de ordin juridic, s-a numărat şi se numără şi acum lipsa unei discipline financiare. Printre altele, din această cauză este posibil să nu reuşim să aderăm la zona euro în 2024.
Dar din punct de vedere politic, în campaniile electorale nu se insistă pe adoptarea monedei euro. Aderarea la zona euro nu a fost o temă electorală nici măcar în campania prezidenţială. Cu atât mai puţin se prefigurează a fi o temă electorală la alegerile parlamentare de anul acesta.
Prin urmare, trebuie să ne mulţumim cu leul nostru.
O noutate absolută aduse de pandemie este inversarea direcţiei banilor.
Pentru prima oară guvernul se află în situaţia de a da, nu de a lua. S-au vehiculat sume uriaşe puse la dispoziţia IMM-urilor, apoi a marilor firme. O situaţie exactă încă nu s-a prezentat. În schimb aflăm că în SUA din cele 600 de miliarde destinate susţinerii au rămas 150 de miliarde de dolari pe care firmele nu au reuşit să se absoarbă.
Ar fi interesant de văzut câte miliarde de lei nu vor fi absorbite de firmele româneşti. Este foarte posibil ca tema aceasta să fie utilizată în campaniile electorale.
PNL va fi tras la rost pentru modul în care a acţionat guvernul în timpul pandemiei. Primarii vor fi întrebaţi ce măsuri au luat pentru sprijinirea cetăţenilor mulţi dintre ei rămaşi fără slujbe, alţii cu salariile drastic micşorate.
Se trece printr-o perioadă în care statul , fie că este vorba despre guvern, fie despre primării, trebuie să ajute cetăţeanul, să nu-l împovăreze ca în timpurile normale.
Dacă amenzile care s-au dat în timpul stării de urgenţă nu vor fi anulate consecinţele le va suporta PNL.
O noutate adusă de pandemie sunt slujbele cu jumătate de normă. Scăderea veniturilor oamenilor, incluzându-i aici şi pe cei care lucrau în străinătate şi au rămas pe drumuri, vor modifica raporturile dintre autorităţi şi cetăţeni.
Alegătorii vor deveni mai pretenţioşi faţă de fiecare partid, faţă de fiecare candidat care-i va cere voturile.
Când se va întâmpla acest lucru? Data alegerilor este obiect de dispută. Opoziţia vrea alegeri cât mai repede ca să nu aibă timp PNL să-şi implementeze măsurile de susţinere a economiei, şi implicit a salariaţilor.
PNL vrea ca alegerile să aibă loc în perioada în care măsurile de susţinere a mediului de afaceri să fie în stadiu de intenţie, de promisiuni. Indiferent de data alegerilor, un lucru este sigur: campania electorală se va învârti în jurul banilor care vor veni sau nu vor veni de la stat.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu