de Dumitru Păcuraru
Soldat cu morţi şi răniţi, incendiul de la un spital în care erau internaţi
bolnavi de Covid, a survenit într-un moment dificil pentru guvern.
Peste câteva zile premierul trebuie să prezinte
bugetul în faţa parlamentului. Nu sunt definitivate numirile în funcţiile din
linia a doua, a treia a patra etc. din instituţiile subordonate guvernului.
Mâna lungă a numirilor merge până la nivelul
consilierilor, secretarelor, purtătorilor de cuvânt, şoferilor, portarilor,
femeilor de serviciu, diverşilor funcţionari necunoscuţi din instituţiile
deconcetrate ale statului.
Tragedia survine în plin proces de negociere şi
instalare pe aceste funcţii atât de mult râvnite de persoane mai mult sau mai
mult puţin calificate, dar care sigur au nevoie de recomandări din partea unor
partide.
Percepţia publică este că fără recomandare politică cu greu se poate ajunge într-un post
bine plătit, cu muncă puţină, fără responsabilităţi directe şi personale.
Cum va trece guvernul Cîţu peste această tragedie?
După incendiul de la Colectiv au avut loc proteste soldate cu demisia
premierului Victor Ponta. După incendiul din 2010 în care şi-au pierdut viaţa
şase nou născuţi, premierul de la aceea vreme, Emil Boc, nu şi-a dat demisia.
Aşadar, în cazul unor tragedii depinde de
conjunctura politică a momentului. Cu toate că ancheta este instrumentată de
secţia „Omoruri” nu suntem în situaţia ca guvernul să-şi dea demisia.
Nici măcar PSD nu cere demisia guvernului. De ce?
Pentru că noua formaţiune AUR i-a luat-o înainte. Proaspeţii parlamentari au
profitat de ocazie şi au ieşit în stradă.
De altfel, în ciuda morţilor de la spitalul Balş, nu
sunt întrunite condiţiile politice pentru demisia premierului. Nici măcar a
ministrului de la Sănătate pentru că situaţia este moştenită.
Când este vorba despre moştenire nu este vinovat
decât trecutul. Adică toate guvernele, toate administraţile, toţi directorii de
spitale.
În cazul spitalului Balş ar fi vorba despre actualul
senator PSD, Adrian Streinu-Cercel.
Aşa se explică de ce PSD – şi
mass media pro social democrată – nu au făcut mare vâlvă pe marginea
incendiului de la Balş.
Atât din partea
coaliţiei de guvernare, cât şi din partea PSD, se doreşte ca evenimentul
să fie trecut cu vederea. Mare caz nu a
făcut nici preşedintele Klaus Iohannis.
Dacă cele mai importante forţe politice doresc
muşamalizarea tragediei, este posibil ca şi secţia „Omoruri” să fie ceva mai
îngăduitoare, mai ambiguă în privinţa cercetărilor. Ca în multe alte cazuri,
morţii vor duce secretul cu ei în mormânt.
Pe de altă parte, după fiecare eveniment tragic
încep să se facă promisiuni pentru ca altădată să nu se mai mai întâmple astfel
de catastrofe. În cazul de faţă se politicienii promit că se vor construi
spitale noi. Nu este o noutate. :i după incendiul de la Neamţ s-au făcut
aceleaşi promisiuni.
Problema este că nu s-au construit spitale noi.
Actualele spitale sunt din timpul lui Ceauşescu sau chiar mai vechi. Premierul
Cîţu a observat cu această ocazie că banii din ce în ce mai mulţi alocaţi
domeniului Sănătăţii merg în proporţie de peste 95% către salarii. În spitale
se fac doar cârpeli, iar o parte din achiziţii zac prin subsoluri, nefolosite.
Din aceste
declaraţii ar rezulta că o mare parte din vina pentru starea spitalelor se
datorează modului în care au fost şi sunt administrate spitelele. Se face o directă trimitere către consiliile
judeţene.
Care pot fi consecinţele? O autonomie reală a
spitalelor, scoaterea de sub subordonarea consiliilor judeţene sau o
centralizare mai accentuată. Depinde ce îşi doresc medicii. Poate că ar fi
momentul să se vadă cum funcţionează spitalele în alte ţări, cu mai multă
experienţă în domeniu.
În orice caz, secţia „Omoruri’ nu poate rezolva
problema generală din sistemul sanitar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu