luni, 24 mai 2021

PNL, nepregătit pentru reformarea statului

 Rând pe rând, oraşele se deschid, lumea se relaxează ca după o furtună mult prelungită peste nivelul de aşteptare a unei populaţii pentru care libertatea de mişcare a devenit principala valoare a vieţii.

Pandemia va trece, chiar dacă numărul celor care contestă necesitatea vaccinării este destul de mare.  Dar ca întotdeuna, aşa cum spunea Bernard Shaw, oamenii nu reuşesc să rezolve o problemă fără să creeze alte zece probleme.

Lucrul este valabil mai ales când este vorba despre guverne şi politicieni. Fiecare problemă rezolvată naşte nu zece, ci o mulţime nelimitată de probleme. Astfel fiecare guvernare este un şir neîntrerupt de probleme nerezolvate.

Este de-a dreptul imposbil să le enumeri pe toate.

Ne aducem aminte că în fiecare campanie electorală partidele se prezintă în faţa alegătorilor cu un mănunchi de promisiuni. Dar tot politicienii au talentul de a le prezenta în aşa fel încât să nu poate fi urmărite. Sunt, cu alte cuvinte, promisiuni generale, sintetizate în slogane.

La alegerile parlamentare programele sunt extinse la nivelul întregii ţări, în timp ce la nivel local, în cazul alegerilor locale, programele sunt ceva mai concrete şi, prin urmare, pot fi urmărite.

Aşa s-a întâmplat şi în judeţul Bihor. Părăsind funcţia de primar, după ce a ridicat Oradea pe cel înalt piedestal al municipiilor capitale de judeţ, Ilie Bolojan (foto) a candidat la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. A obţinut un scor uriaş, trăgând după el şi consilierii judeţeni.

Astfel PNL are o majoritate confortabilă în consiliu, putând pune în practică programul cu care candidatul Bolojan a participat şi a a câştigat alegerile din 2020.

Se petrece însă un fenomen social neobişnuit. Fiecare cetăţean este de acord că România are nevoie de reforme şi restructurări, dar cu condiţia ca acestea să nu-l afecteze pe el personal.

După cum era de aşteptat, Ilie Bolojan a trecut la reformarea din temelii a consiliului judeţean. Orice reformă presupune sacrificii. Fidel principiilor sale, preşedintele Bolojan a trecut şi la restructurarea instituţiilor de cultură subordonate consiliului judeţean, muzeu, bibliotecă, teatru, filarmonică. Un singur lucru nu a prevăzut cel mai reformist om politic din România: anume că oamenii din cultură sunt greu de stăpânit.

Astfel faptul că a înjumătăţit personalul Consiliului Judeţean, sau că au fost disponibilizate un mare număr de salariaţi de la muzeu şi de la bilbiotecă, a trecut fără proteste.

Când restructurările au ajuns la revistele „Familia” şi „Varad”, s-a produs un adevărat cutremur în toată ţara. Casta scriitorilor este mică, dar foarte agresivă când te atingi de ea.

În ajutorul celor peste o sută de disponibilizaţi de la consiliu, de la muzeu şi bibliotecă, nu a sărit nimeni.

Problemele s-au ivit când a venit rândul restructurărilor la teatru. Actorii sunt mai răi de gură decât scriitorii. De altfel, actorii, dar şi muzicienii, au un alt statut decât scriitorii. Ei sunt angajaţi la stat, sunt deci bugetari, pe când scriitorii trăiesc cum pot, din alte slujbe decât din scris.

Ce concluzii pot fi trase de aici? Că se doreşte reformă, dar aplicarea lor dau naştere la proteste greu de imaginat. Cea ce se întâmplă în Bihor, la Oradea, arată fără dubiu că România nu este pregătită de o reformă profundă, de o reformare a sistemului.

Să ne imginăm că Ilie Bolojan ar fi fost desemnat prim ministru. S-a şi discutat despre această variantă. Desigur, ar fi făcut la nivelul întregii ţării restructurări de genul celor din Bihor. Întrebarea este dacă partidul său, membri PNL în general, poate şi preşedintele Iohannis, sunt dispuşi să demareze un proces de reformare a sistemului public din România?

Evident că PNL nu are curajul de a demara o reformă profundă a statului, nu are oamenii care să susţină un program de restructurare a instituţiilor statului, precum nici curajul de a face ordine în sectorul privat.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu