03.05.2023
Expoziţia personală de
artă fotografică itinerantă :
„ ROMÂNIA în straie
tradiţionale ”
Expune : Ilie Tudorel , Baia Mare ,
Maramureş.
Expoziţia personală de artă
fotografică itinerantă „ROMÂNIA în straie tradiţionale” este o
expoziţie-eveniment care îşi propune să promoveze în rândul iubitorilor de
cultură din ţară şi din străinătate cele mai importante valori ale portului
tradiţional din România.
Vernisajul expoziţiei va avea
loc marți 9 mai 2023 orele 17.00 în
„Salonul Artelor” de la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare,
prilej cu care se va desfăşura și o
şezătoare cu invitaţi din zonele etnofolclorice aflate în nordul
Transilvaniei. Vom sărbători împreună Ziua Naţională a Portului Tradiţional din
România ediția 2023.
Proiectul cultural al
expoziţiei a fost lansat înainte de pandemie, cu ocazia Zilei Naţionale a
Portului Tradiţional din România ediția 2019, urmând să parcurgă toate
regiunile istorice ale României Mari, ajungând şi la cele mai importante centre
ale diasporei româneşti din Europa şi din lume, fiind expus în muzee şi alte
centre culturale.
Obiectivul expoziţiei este să
facă cunoscută publicului larg marea frumuseţe a costumelor populare româneşti
şi valoarea recunoscută pe plan mondial a cămăşilor tradiţionale româneşti,
binecunoscute în această perioadă sub denumirea de „Ia românească”, deja consacrată
pe plan internaţional.
Prin organizarea unei şezători
în cadrul expoziţiei se va putea crea cadrul cunoaşterii, conservării şi
promovării tehnicilor de confecţionare a elementelor costumului popular , care
sunt componente ale patrimoniului cultural tradiţional tangibil şi intangibil
al României.
Alături de limba română,
obiceiurile şi tradiţiile româneşti, portul popular românesc reprezintă o marcă
identitară a României. Costumul popular a însoţit românii în toate momentele
importante ale vieţii acestora ( naştere, copilărie, tinereţe, maturitate,
bătrâneţe şi moarte) de la străvechile începuturi ale preistoriei şi până azi.
Strămoşii noştri daci aveau o vestimentaţie nu cu mult diferită de a ţăranilor
români de mai târziu. Costumele populare româneşti din prezent continuă linia
evoluţiei modelelor strămoşeşti şi depinde numai de noi să fim demni de a duce
mai departe tradiţia multimilenară a portului românesc tradiţional.
Costumaţia tradiţională are pe
langă funcţii practice sau sărbătoreşti ( în funcţie de utilizare şi ambianţa
festivă) şi o semnificaţie mitică, fiind purtatoare de semne şi simboluri ce ne
transmit mesajul ancestral strămoşesc care provine încă din perioada neolitică. Prin modul relativ
unitar în care se prezintă costumaţia tradiţională în toate regiunile locuite
de români, portul popular românesc este un element ce uneşte românii din cele
mai vechi timpuri şi aşa va fi până când acesta va continua să fie purtat.
Demn de remarcat este faptul
ca în prezent Romania este una din puţinele ţări din lume unde ţăranii mai
poartă îmbrăcămintea tradiţională nu numai la sărbători ci şi la lucru, în
multe zone ale ţării (ex. judeţul Maramureş). Este vorba despre portul popular
ca valoare patrimonială românească ce ne diferenţiază cultural de alte popoare
şi ne face mândri că suntem români, mai ales acum când are loc un vast proces
de globalizare şi de nivelare a valorilor pe plan internaţional.
Marea valoare patrimonială a
portului tradiţional românesc rezidă şi din faptul că pe lângă frumuseţea în
sine a costumului popular acesta este depozitarul tehnicilor tradiţionale de
prelucrare a inului, cânepii, lânii, pieilor şi blănurilor ... şi lista ar putea continua căci din cele mai
vechi timpuri ţăranii români şi-au confecţionat „în casă” toate straiele
tradiţionale cunoscute azi în lumea satului românesc. Dincolo de un costum
popular purtat cu mândrie trebuie să vedem extraordinara muncă de a-l ţese, de
a-l croi, de a-l împodobi cu „brodături”, desfăşurată în decursul multor zile de
trudă, reflectând multiple valori estetice şi social-morale desprinse din arta,
cultura şi civilizaţia rurală.
Arta populară românească are o
contribuţie majoră la realizarea costumelor tradiţionale.Vestimentaţia
tradiţională românească, rezultat al mileniilor de evoluţie şi chiar de
asimilare a unor influenţe culturale benefice, a ajuns la o estetica proprie
rafinată, expresia ei majoră fiind „Ia românească”. În anul 2022, elementul
„Arta cămășii cu altiță-element de identitate culturală în România și Republica
Moldova” a fost inclus pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanităţii –UNESCO.
Expoziţia personală de artă
fotografică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” prezintă într-un număr de peste 50
de lucrări de artă fotografică, cele mai valoroase elemente ale portului
tradiţional şi tehnicilor de confecţionare vestimentară din majoritatea zonelor
etnofolclorice ale României.
Fotografiile din cadrul
expoziţiei reprezintă o frescă elocventă a frumuseţii şi unităţii în
diversitate a portului popular românesc, meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale
din cadrul „economiei casnice rurale”
româneşti practicate de meşterii populari şi nu numai, sărbători şi
manifestări folclorice, jocul şi dansul popular unde sunt purtate costumele
populare, etc. Un loc important îl ocupă în expoziţie fotografiile dedicate
costumelor populare purtate în cadrul tradiţiilor româneşti prezente pe Lista
Patrimoniului Imaterial UNESCO-Romania (colindatul de ceată bărbătească, jocul
fecioresc din România, ritualul „Căluşului”, arta cămășii cu altiță, etc.).
Toate aceste fotografii
color realizate la un înalt nivel artistic se constituie într-o oglindă vie a
bogăţiei culturale de care dispune poporul român şi pot fi un important vector de promovare a
turismului cultural din România.
Portul tradiţional românesc
este o bogăţie care, venind de la strămoşii noştri daci şi străbătând cu succes
veacurile, este o parte integrantă a identităţii poporului român, dar este
totodată şi o mare valoare universală !
Se cuvine deci să-l cunoaştem,
să-l păstrăm, să-l punem în valoare şi să-l transmitem generaţiilor viitoare !
Astfel tradiţiile strămoşeşti au darul de a uni românii !
De aceea expoziţia personală de artă
fotografică „ROMÂNIA în straie tradiţionale” a artistului baimărean
Tudorel Ilie ne arată azi frumusețea
portului tradiţional românesc la confluenţa dintre trecut şi viitor, într-un
context globalizant tot mai acut pentru
toţi românii. Spiritul românesc trăieşte atâta timp cât zestrea tradiţiilor
noastre este pastrată vie în conştiinţa naţională ! Numai aşa tradiţiile româneşti nu se vor
pierde.
Conservarea moștenirii tradițiilor populare
este esențială pentru dezvoltarea durabilă a comunităților românești din
întreaga lume. Purtând cu mândrie costumul strămoșesc înseamnă că purtăm
tradiția noastră mai departe !
CONTACT:
Ilie Tudorel, Baia Mare, judeţul Maramureş, 0744-361333, e-mail: itdor@yahoo.com
PREZENTARE
Activitatea artistică – Tudorel ILIE – Baia
Mare
Tudorel
ILIE este un artist fotograf din Baia Mare, judeţul Maramureş, România,
născut în 9 octombrie 1961 la Ardud, judeţul Satu Mare, România.
Este membru al Asociației Artiștilor
Fotografi din România ( rang Art A.A.F.R.), al Asociaţiei Internaţionale
de Artă Fotografică „Euro Foto Art” (A.I.E.F.A.) din 2015 și al Uniunii
Creatorilor Profesionişti ( U.C.P.)
sucursala Baia Mare. Este preşedinte al Clubului Foto-Video din cadrul O.N.G.
Asociaţia „Millennium”din Baia Mare.
Artistul a fost prezent în 163 expoziţii de artă fotografică, din care 77 de expoziţii personale
şi 86 expoziţii de grup în muzee şi centre culturale din România, Belgia,
China, Japonia, Polonia, Ungaria şi Ucraina. Nu mai mențio-năm aici numeroasele
expoziții online în care este prezent.
Această activitate expoziţională a fost
amplu reflectată în numeroase publicaţii scrise din ţară, din străinătate şi în
presa online. Fotografiile sale au fost publica-te în albume de artă
fotografică, reviste de turism internaţionale, albume şi ghiduri turistice
precum şi în numeroase cărţi sau publicaţii ştiinţifice.
Artistului i-au fost decernate premiile :
- În anul 2022 i s-a
acordat „Diploma de Excelenţă”
pentru contribuția
remarcabilă la susținerea valorilor și
obiectivelor U.N.E.S.C.O. din
România - acordată de Comisia Națională a
României pentru U.N.E.S.C.O. ,
din București.
- În anul 2022 i s-a acordat placheta „Carol Popp de Szathmary ” de
către
Asociația Internațională de Artă Fotografică
„EuroFotoArt” ;
- În anul 2019 i s-a acordat „Premiul de Excelenţă” de
către Asociația
Internațională de Artă Fotografică
„EuroFotoArt” ;
- În anul 2019 i s-a acordat titlul de „Ambasador al turismului maramu-
reşean”
pentru merite deosebite
în promovarea turismului şi culturii
tradiţionale de către Consiliul Judeţean
Maramureş ;
- În anul 2015 i s-a acordat „ Premiul de Excelenţă” de
către revista de
cultură „Gazeta de Maramureş” ;
- A participat la
multe concursuri de fotografie şi a primit Premiul
I la
concursul naţional de artă fotografică „ Ipostaze Etnografice”- 2019.
A desfăşurat mai multe proiecte culturale
sub patronajul sau în parteneriat cu Comisia
Naţională a României pentru U.N.E.S.C.O. şi Institutul Cultural Român din Bucureşti.
03.05.2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu