de Gheorghe Pârja
De când cu efectele globalizării, suntem preocupați
de limba ce o vorbim. Noi, de Limba Română, alte neamuri de limba lor. Tot mai
mult aud și citesc comentarii despre degradarea limbii române, scrisă sau vorbită.
Se constată starea de fapt, dar mai greu se stabilesc cauzele. Și când sunt
dibuite, se cade în capcane false. Dăm vina pe împrumuturi, care ar fi
stricătoare de limbă în primul rând. Asta îmi aduce aminte de Chirițele lui
Alecsandri, cu știuta furculision. Adică furculiță. După cum se vede, a rămas o
piesă de comedie, iar limba noastră și-a văzut de traiectoria ei sobră și
înțeleaptă. Până vin stricătorii, care nu reușesc să o dărâme, ci doar să-i
știrbească farmecul. Acum suntem în alarmă că avem împrumuturi, îndeosebi din
limba engleză.
Criticul literar Nicolae Manolescu ne îndeamnă să
căutăm cauzele principale ale degradării la noi acasă, ele sunt de natură
internă și nu țin doar de vocabular, ci și de ignorarea normelor gramaticale și
a regulilor de ortografie de numeroși vorbitori prost școliți. Împrumuturile
sunt firești în orice limbă, mai ales în faza formării limbii literare, culte,
dar și mai târziu, datorită comunicării între națiuni. Cum este perioada pe
care o traversăm acum. Dacă vă plimbați prin Baia Mare și citiți sediile de
firme, în mare măsură ai sentimentul că suntem în altă țară. Cei pricepuți spun
că împrumuturile sunt firești în orice limbă. Mai încet sau mai repede, destule
cuvinte străine sunt absorbite, păstrându-și sau modificându-și sensul,
funcționând în limbă și cu alte forme.
Dicționarele au reținut suficiente cuvinte recente.
Domnul Manolescu apreciază că sunt factori de îmbogățire a limbii. Dar este
nevoie de modalități de reglementare. Care pe la noi cam lipsesc. Școala pune
preț pe comunicare, ignorând faptul că limba este un mijloc de comunicare cu un
specific aparte. Are gramatică, de care nu se prea ține seama în procesul de
învățare din ultimele decenii. Nici Academia Română nu are mare putere în acest
sens, deoarece numărul membrilor lingviști este astăzi foarte mic. Se vede că
nici modificarea ortografiei nu a avut mare spor. Fiecare scrie cum crede de
cuviință. Dar unde-i norma ? Și alte țări se confruntă cu o mică babilonie
lingvistică. Dar încearcă să facă ceva. Nu sunt convinse că teoria absorbției
funcționează în favoarea limbii.
Franța le-a impus vorbitorilor să folosească
echivalente franțuzești pentru cuvintele din limba engleză. Alte țări sunt mai
tranșante în privința invaziei de cuvinte din alte limbi. În Italia, guvernul
Meloni a propus o lege – autorul nostru nu știe dacă a fost votată – o lege
care pedepsește cu amenzi uriașe folosirea anglicismelor în scrierile publice,
dorind, se vede, o purificare a italienei actuale. Un mic specimen de naționalism
(NM). Criticul crede că este un exercițiu de stupiditate. Folosirea limbii în
societate este cea care decide, legislatorul poate doar reglementa, oprind
deriva vocabularului. Să-i amendezi pe cei care promovează cuvinte din limba
engleză în for public mi se pare și mie mult prea mult.
Nu prea am auzit despre acțiuni de purificare a
limbii. Toate limbile sunt produsul unui metisaj istoric. Ce facem cu limbajul
calculatorului? Cum spui în italiană sau în română la link? Domnul Manolescu
crede că naționalismul lingvistic este o formă pernicioasă de incultură. Asta
ar fi cu limba italiană. Acum sar la greieri și la alte insecte. De o mică
vreme încoace suntem avertizați că vom avea în farfurie făină din aceste ființe
sortite, până acum, altor scopuri. Italia a interzis, acum o lună, utilizarea
făinii fabricate din greieri, lăcuste și larve în pizza și paste. Și a cerut
comercianților ca aceste produse să fie delimitate clar pe rafturile
magazinelor. Autoritățile din Peninsulă au interzis și carnea din celule stem,
făcută în laborator. Este clar că țin la tradiția lor, la bucătăria italiană și
la gustul produselor. Dar au lansat și comentarii că insectele pot fi
purtătoare de bacterii și virusuri.
Ideea este să-i hrănim pe oameni, nu să-i
îmbolnăvim. Deocamdată și pentru noi cea mai bună insectă este porcul. Cam asta
este legătura dintre limba italiană și insecte. Acolo, în patria lui Dante.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu