România, cel de-al doilea mare producător de gaze naturale din UE, după Olanda, a crescut exporturile în 2022 cu aproape 30%, în condițiile în care a importat peste 25% din cantitatea necesară pentru consumul intern. Anul trecut, consumul intern în statele UE a scăzut cu 13,2%, însă în țara noastră reducerea a fost de 15,6%. Per total, în Uniunea Europeană s-au înregistrat scăderi la toate categoriile: producție, importuri, exporturi și consum intern de gaze naturale.
După o creștere de 4,3% în 2021, cererea internă de gaze
naturale în UE a scăzut cu 13,2% în 2022, la 13,72 milioane terajuli. Acesta
este al treilea cel mai mic total înregistrat din 2008, când au început să fie
colectate date cumulate lunare, după 2012 (12,93 milioane terajuli) și 2014
(13,2 milioane terajouli), arată Eurostat. Regulamentul Consiliului (UE)
2022/1369 privind măsurile coordonate de reducere a cererii de gaze, parte a
planului REPowerEU de a pune capăt dependenței UE de combustibilii fosili ruși,
a stabilit un obiectiv de reducere de 15% pentru perioada august 2022- martie
2023 comparativ cu media aceleiași perioade a celor cinci ani consecutivi
anteriori, iar acest lucru a declanșat o reducere vizibilă a cererii. Astfel,
potrivit Eurostat, între august 2022 și martie 2023, consumul UE de gaze
naturale a scăzut cu 17,7%, comparativ cu consumul mediu de gaze pentru
aceleași luni (august-martie) între 2017 și 2022. În 2022, cei mai mari
consumatori de gaze naturale și-au redus cererea în mod substanțial fiind
Germania, Italia și Franța. Cererea a scăzut în majoritatea țărilor UE, cu
excepția Irlandei și Maltei, unde a crescut ușor cu 2,1%, respectiv 1,4%. În
ceea ce privește furnizarea, importurile totale de gaze naturale din UE au
scăzut, de asemenea, cu 6,6%, de la 24,67 milioane terajuli în 2021 la 23,05
milioane terajuli în 2022.
A scăzut consumul, au
crescut stocurile
România se află printre singurele trei țări care au crescut
producția de gaze naturale, înregistrând un plus de 2,84%. Creșterea a fost
raportată în țara noastră și în ceea ce privește stocurile, care s-au majorat
cu peste 32.000 de terajuli. Importurile de gaze în România au scăzut cu
20,02%, iar exporturile au crescut cu 29,78%. Cererea internă a scăzut față de
2021 cu 15,56%, un procent apropiat de cel al Germaniei. La nivelul UE, în
2022, s-au înregistrat scăderi ale producției de gaze naturale cu 7,15%, ale
importurilor cu 6,58%, ale exporturilor cu 15,57% și ale cererii interne cu
13,23%. Cele mai mari creșteri ale importurilor de gaze s-au înregistrat în
Belgia, cu 51,17%, în Croația, cu 30,97%, în Franța, cu 22,24% și în Grecia, cu
20,24%. Cele mai însemnate majorări ale stocurilor de gaze s-au raportat în
Germania, Austria și Olanda, iar statele care au exportat cele mai mari
cantități de gaze au fost Germania, Belgia și Olanda. Procentual, comparativ cu
2021, Germania și Olanda au scăzut exporturile, în schimb, Belgia, care importă
masiv gaze, a avut o majorare a exportului de 102,18%.
Rusia, locul 2 la
exporturile de gaze în UE
Dacă în 2021, Norvegia și Rusia au fost principalele surse
de gaze naturale care intrau în UE, cu procente similare apropiate de 24%, în
2022 situația era destul de diferită, semnalează Eurostat. Norvegia a fost
sursa a 24,4% din gazele naturale care au intrat în UE, Rusia fiind pe locul
doi, cu 15,3% (-8,3 puncte procentuale (pp) decât în 2021), urmată de Statele
Unite (9,8%, +5,5pp), Algeria (8,3%, +2,7 pp) și Qatar (6,7%, +2,2 pp).
Comparativ cu 2021, importurile din Ucraina (-5,7 pp) și Nigeria (-0,3 pp) au
scăzut, de asemenea, în timp ce importurile din restul primilor 10 parteneri au
crescut.
Autor: Claudia Marcu
Sursa: national.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu