Alexandru Florin Țene (Al. Florin Țene), născut la 13 iunie 1942 în
Drăgăşani, este una dintre personalitățile cu o contribuție extinsă la cultura
și literatura română a ultimei jumătăți de secol. Poet, prozator, critic
literar, pamfletar, eseist și promotor cultural, Țene reprezintă un fenomen
literar de durată, ce îmbină activitatea creativă cu implicarea organizatorică
în mediul literar românesc.
Debutul publicistic al lui Țene are loc în 1959, încă din perioada
liceului, în revista Tribuna, iar debutul editorial oficial se produce
în 1974 cu volumul de versuri Ochi deschis. De-a lungul decadelor, el a
publicat zeci de volume, extinzându-și creația în multiple genuri: poezie,
roman, teatru, eseu, memorialistică și critică literară.
Activitatea redacțională și de animare culturală i-a completat vocația de
scriitor: a fost implicat în numeroase publicații, dintre care se pot enumera
„Lumina de pe Lotru”, „Cetatea Culturală”, „Flagrant”, „Agora Literară” și
multe altele.
Opera lui Al. Florin Țene se caracterizează printr-o vastă producție, cu peste
100 de volume publicate în diferite specii literare și teme tematice multiple
(de la poetic la istoric). A fost tradus în mai multe limbi, inclusiv engleză,
franceză, rusă, italiană, japoneză, coreeană sau sârbă, ceea ce atestă un
interes internațional pentru unele dintre creațiile sale.
Unele dintre volumele care au beneficid de atenție critică substanțială
includ colecțiile de poezie, romane de factură istorică sau eseuri și istorie a
ideilor. Operele sale sunt frecvent analizate în reviste literare, volume de
eseuri și antologii critice, ceea ce denotă impactul pe care aceasta îl are în
mediul literar postbelic și contemporan.
Creativitatea lui Țene nu se limitează la producția poetică sau romane, ci
se extinde spre reflexii asupra condiției umane, memoriei istorice, identității
culturale și sensurilor culturale profunde. În acest sens, volumul Opera și
personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor
contemporani, antologie critică apărută în 2021, reunește perspective
diverse ale criticii literare și artelor, evidențiind multiple fațete ale
operei și receptării sale.
Critica literară contemporană subliniază capacitatea autorului de a
traversa registre estetice disparate, de la liric la epic, de la poetic la
eseistic, în moduri care reprezintă atât continuitatea tradițiilor culturale
românești, cât și angajamentul față de temele contemporane.
Pe lângă activitatea de scriitor, Țene a avut o contribuție importantă în
viața culturală instituțională. În 2006 a înființat Liga Scriitorilor din
România și a exercitat funcții de conducere în diverse reviste literare,
afirmându-se ca un promotor al literaturii autentice și al dialogului cultural.
Pentru întreaga activitate, el a primit numeroase distincții, diplome,
premii și recunoașteri atât în România, cât și în străinătate, ceea ce reflectă
aprecierea comunității culturale pentru longevitatea și diversitatea producției
sale.
Cercetarea critică a operei lui Țene, concentrată în volume monografice și
antologii critice, confirmă interesul continuu al literaturii române pentru
opera sa. Recepte critice evidențiază, în mod repetat, capacitatea sa de a
„deveni” într-un fel un reprezentant al unei literaturi reflexive și
interculturale, capabilă să dialogheze cu tradițiile moderne și postmoderne ale
literaturii române.
Deși figura sa rămâne uneori controversată în spațiul mediatic, ceea ce
este caracteristic multor personalități polivalente, stabilirea unui corp
critic consistent și apariția de volume critice despre opera sa indică un loc semnificativ
în canoanele literaturii române contemporane.
Al. Florin Țene este o personalitate complexă, polivalentă și constant
activă în viața literară și culturală a României. Opera sa, vastă și diversă,
alături de angajamentul în promovarea literaturii și organizarea culturală, îl
poziționează ca un actor semnificativ în peisajul literar actual. Prin prisma
bogatei sale creații, dar și a receptării critice și instituționale, Țene
rămâne un punct de referință în reflecția asupra evoluției literaturii române
postbelice și contemporane.
Opera sa este complexă, cu peste 117 de volume publicate în mai multe
genuri: poezie, proză (romane și proză scurtă), teatru, eseu, critică literară,
memorialistică, articole și istorie a ideilor culturale, istoria jurnalismului
și culturii române contemporane.
Poezie
1.
Ochi deschis — versuri, Editura Litera,
București, 1974
2.
Fuga statuilor — versuri, Editura Litera,
București, 1979
3.
Nucul dintre două veacuri — versuri,
L’Etoile d’Argent, Namur (Belgia), 1996
4.
Vitraliile mării — versuri, L’Etoile d’Argent,
Namur, 1997
5.
Confesiunea unui navigator pe uscat — poeme,
Academiei Americano-Română, Mannheim (Germania), 1998
6.
Să ne unim mâinile, prieteni — poezie
bilingv (român-maghiar), Fundația Prietenia, Pécs (Ungaria), 1997
7.
Cerul meu de hârtie — poezie
bilingv (român-englez), Tibiscus, Uzdin (Serbia), 2000
8.
Cina cea fără de taină — poezie,
Eurograph, Cluj-Napoca, 2006
(și alte volume de versuri, parte din cele 20–25 de cărți de poezie
publicate)
. Proză — Romane și proză scurtă
9.
Insula viscolului — roman, Editura Napoca-Star,
Cluj-Napoca, 2000
10. Oglinda de apă — roman,
Editura Napoca-Star, Cluj-Napoca (an estimat 2021 sau anterior)
11. Geamănul din
oglindă — roman, editura Semănătorul, București, 2011
12. Întoarcerea din
cruciadă – Viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste — roman
istoric, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2020
13. Ce greu a fost
în noaptea asta! — roman (viața poetului Traian Dorz), Editura Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca, 2021
14. Povestea
romanului care nu s-a scris niciodată — roman, Editura Napoca Star,
Cluj-Napoca, 2025
15. Chipul din
oglindă — proză/roman (parte din trilogie)
16. Orbul din
Muzeul Satului — roman (din ciclul „Insula Viscolului”)
(Se menționează că există cel puțin 19 romane și 5 volume de proză scurtă și
alte titluri ficționale)
. Teatru
17. Vă somez,
Domnule Doctor! — teatru, Ed. I.D. Sîrbu, Petroșani, 2003
(+ alte piese de teatru incluse în cele 4 volume de dramaturgie publicate)
. Eseu, critică literară și cultură
18. Atitudini
literare la începutul secolului XXI — antologie de studii, eseuri,
critică literară, Editura Napoca Star (an estimat 2019)
19. Contribuții la
istoria Ligii Scriitorilor Români — Editura Napoca Star, 2022
(critic istoric și editorial)
20. Pagini de
conștiință: Ziariști și scriitori — seria de volume de eseuri /
istorie literară (vol. II și alte volume în curs)
21. Istoria
literaturii române — Vol. I, II, III (serie critică și istorică)
Biografii și antologii critice
despre autor
22. Al. Florin
Țene: Literatura ca mod de viață — Petrică Birău, Eurograph,
Cluj-Napoca, 2005 (biografie)
23. Opera și
personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor
contemporani — antologie critică cu numeroși autori (apărută în 2021)
24. Al. Florin Țene
— o viață în slujba culturii — Liliana Moldovan, Editura
Napoca Star, 2024 (biografie și analiză)
(+ multiple studii, cronici și referințe critice publicate în reviste și
volume colective)
Note metodologice
Lista de mai sus include titluri confirmate în surse editoriale și semnale publicistice;
opera completă a lui Al. Florin Țene depășește cu siguranță această listă,
fiind recunoscută pentru prolificitatea sa editorială (aproximativ peste 100 de
volume în diverse genuri) și prezența în reviste culturale din țară și din
diaspora.
Multe dintre titluri se regăsesc în antologii, cronici și bibliografii
critice dedicate autorului.
Opera și personalitatea lui Al. Florin Țene în comparație cu alți scriitori
contemporani
Personalitatea și opera lui Al. Florin Țene se înscriu într-un model de
scriitor polivalent, cu dublă vocație: creator și animator cultural. Poet,
romancier, eseist, istoric literar și fondator al Liga Scriitorilor Români,
Țene reprezintă tipul autorului implicat instituțional, a cărui identitate
literară este inseparabilă de misiunea culturală asumată.
Compararea sa cu alți scriitori contemporani relevă atât convergențe
tematice și stilistice, cât și diferențe de poziționare estetică și de
raportare la instituțiile literare.
În plan liric, poezia lui Țene cultivă teme precum identitatea, memoria,
condiția creatorului și dimensiunea morală a existenței. În comparație cu
lirismul metafizic și textualist al lui Nichita Danilov sau cu
experimentalismul livresc al lui Mircea Cărtărescu, Țene păstrează o structură
discursivă mai clară, mai narativizată și mai accesibilă.
Dacă poezia lui Cărtărescu se construiește pe imaginar oniric,
intertextualitate și fracturare postmodernă, lirica lui Țene rămâne ancorată
într-o paradigmă etică și identitară, cu accente confesive și cu o pronunțată
dimensiune civică. În această privință, el se apropie mai curând de tradiția
poeziei de atitudine, continuând, într-o formă actualizată, filonul liricii
morale din a doua jumătate a secolului XX.
În proză, Țene s-a orientat adesea spre romanul biografic și istoric
(dedicat unor figuri precum Radu Gyr sau Traian Dorz), construind o literatură
a recuperării memoriei culturale și a destinelor marcate de istorie.
Comparativ cu frescele postmoderne și autoficționale ale lui Mircea
Cărtărescu sau cu realismul psihologic și social practicat de Dan Lungu,
romanul lui Țene are o miză mai pronunțat memorială și reparatorie. El
privilegiază documentul, dimensiunea etică și reconstrucția biografică, în
detrimentul experimentului formal radical.
Din acest punct
de vedere, Țene poate fi plasat într-o zonă a prozei de recuperare identitară,
aflată la intersecția dintre ficțiune și istorie literară.
Un aspect distinctiv al operei sale este interesul pentru istoria
literaturii contemporane și pentru configurarea unui canon alternativ. În
volumele sale de critică și istorie literară, Țene își asumă rolul de cronicar
și sistematizator.
Comparativ cu sintezele academice ale lui Nicolae Manolescu sau cu
perspectiva istorico-culturală a lui Eugen Simion, demersul lui Țene este mai
inclusiv și mai orientat spre valorizarea scriitorilor din afara nucleelor
consacrate ale instituției literare centrale. Această deschidere explică și
implicarea sa în fondarea unei organizații alternative precum Liga Scriitorilor
Români.
Astfel, el nu este doar autor, ci și constructor de rețele culturale — un
profil mai rar întâlnit în rândul scriitorilor strict dedicați creației.
În peisajul literar actual, personalitatea publică a scriitorului joacă un
rol esențial. În timp ce un autor precum Mircea Cărtărescu este asociat cu
succesul internațional și cu validarea instituțională majoră, Țene este asociat
mai ales cu activitatea de organizare culturală și cu consolidarea unei
comunități literare extinse.
Comparativ cu scriitori retrași sau concentrați exclusiv pe creație, Țene
întruchipează modelul scriitorului-militant cultural, implicat în editare,
jurizare, coordonare de reviste și inițiative literare.
Convergențe și diferențe esențiale
|
Dimensiune |
Al. Florin Țene |
Autori precum Cărtărescu / Danilov |
|
Estetică |
Tradiție modernă, discurs etic |
Postmodernism, experimentalism |
|
Tematică |
Identitate, memorie, destin cultural |
Autoficțiune, textualism, urbanitate |
|
Poziționare |
Scriitor + organizator cultural |
Scriitor centrat pe operă |
|
Critică literară |
Canon alternativ, inclusiv |
Canon instituțional central |
În comparație
cu alți scriitori contemporani, Al. Florin Țene se distinge prin: prolificitate
remarcabilă; diversitate de genuri; asumarea unei misiuni culturale
instituționale; orientarea spre recuperarea memoriei și afirmarea identității
literare românești.
Dacă o parte a literaturii contemporane române se îndreaptă spre
experimentalism, globalizare tematică și autoficțiune, opera lui Țene rămâne
ancorată într-un proiect cultural național și într-o literatură a
responsabilității morale.
Prin această dublă dimensiune — creativă și instituțională — el ocupă un
loc particular în peisajul literar actual: nu doar ca autor, ci ca factor activ
de configurare a câmpului literar românesc contemporan.
Prof.dr.Liliana
Rădulescu-Suceveanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu