RĂDĂCINI. PROF. AURORA PUŞCAŞ

 

În anul  1998, când  mai funcţionam în învăţământ, având calitatea de director de şcoală, urmăream  cu  atenţie cam tot ceea ce se întâmpla  în învăţământul maramureşean. Atunci am aflat că la Ulmeni, prof. Aurora Puşcaş a înfiinţat primul liceu particular din judeţ,  sub patronajul spiritual al marelui tribun al neamului românesc : George Pop de Băseşti. În anii următori, aceeaşi Aurora Puşcaş, a înfiinţat asemenea licee la Baia Mare, Vişeu de Sus, Sighetul Marmaţiei, Satu Mare, Târgu Lăpuş. Mi-am dat seama că acest demers depăşea puterile unui om obişnuit. Eu, de bună seama, nu aş fi fost capabil de el. M-am tot gândit cine poate fi această profesoară şi de unde atâta putere, atâta har ? Trebuia să aflu, apoi, şi ce o fi determinat-o să-l aleagă patron spiritual tocmai pe George Pop de Băseşti. Dumnezeu m-a ajutat şi  am reuşit să aflu o „poveste”  dintre cele mai captivante.

            Între anii 1858 – 1860, pe când George Pop îşi satisfăcea stagiul militar la Cluj, a participat la un bal la Răstoci. Fiind  un bărbat fermecător, o tânără văduvă unguroaică, frumoasă şi bogată, pe nume Maria Loşonţi Sebeni, nu i-a putut rezista şi şi-a dat jos voalul văduviei. O idilă şi, în 1959,  o fetiţă, Ana Sebesi. Cum Maria Loşonţi îşi dăduse prea repede jos voalul, iar George Pop, fiind  la debutul carierei politice, avea nevoie de un „dosar” imaculat, naşterea acestei fetiţe a devenit o taină absolută.  Un secret pe care întreaga familie l-a păstrat cu sfinţenie până acum câţiva ani, când  mi-a permis să-l scot la lumină.

            În 1860, cei doi s-au căsătorit şi s-au stabilit la Băseşti. Au mai avut două fete, Maria-Carolina, decedată timpuriu şi Elena, viitoarea doamnă Elena Pop Hossu-Longin, titulara şi moştenitoarea familiei. După o vreme, conştiinţa i-a determinat să o aducă şi pe Ana la Băseşti, ca „fată în casă”. Taina trebuia păstrată !

            Când a ajuns la vârsta măritişului, George Pop i-a găsit  un soţ pe măsură, învăţătorul Petru Rob din Oarţa de Jos. „Diacu’  bătrân”, cum a rămas în memoria satului,  dascăl de excepţie, cel mai bun din Ţara Codrului, îi fusese alături lui George  Pop în toate bătăliile politice, inclusiv în alegerile parlamentare din 1905, când a fost lovit crunt de călăii unguri. Petru Rob făcea parte din generaţia de aur a dascălilor luminători, desrobitori de neam şi întregitori  de ţară. Pe vremea lor satele codreneşti răsunau de celebrele noastre cântece patriotice, de  tropotele  echipelor  de „dănţăuşi”.  Învăţătorul din Oarţa de Jos s-a ales şi cu o dotă  consistentă. George Pop i-a mărturisit că Ana este fiica sa naturală, dar  că secretul trebuia respectat. N-am avut timp să caut în registrul stării civile pentru a afla data exactă a căsătoriei.

  Au avut împreună 8 copii. Primii patru, două perechi de gemeni, au murit de timpuriu. Ceilalţi, un băiat şi trei fete, au trăit, au crescut şi şi-au întemeiat familii. Valeria Rob, cea mai mare dintre fete, s-a măritat la Benesat cu Mercea Gheorghe, având cu acesta cinci copii. Dintre ei, Leontina, s-a căsătorit cu Covaciu Gheorghe din Ulmeni. Au avut o singură fată, Aurora, căsătorită Puşcaş, azi profesoară de Limba şi Literatura Română.

            Când am descoperit această „poveste” am putut înţelege de unde atâta putere, de unde atâta har, de  ce George Pop de Băseşti este patronul spiritual al reţelei de licee particulare ctitorite de prof. Aurora Puşcaş. Am aflat  rădăcinile  pline de sevă ale celor doi stejari din Ţara Codrului, care-i hrănesc Aurorei sufletul şi trupul. Genele celor doi persistă şi astăzi, continuându-şi lucrarea de propăşire a neamului prin cultură.

            În 9 septembrie 2013, onorat de invitaţia prof. Aurora Puşcaş, am participat la festivităţile prilejuite de inaugurarea noului sediu al Liceului Teoretic Particular „George Pop de Băseşti” din Ulmeni. Am fost puternic impresionat de ceea ce s-a întâmplat acolo : de aspectul monumentalei clădiri, de numărul şi calitatea participanţilor, de organizarea excepţională, de ţinuta discursurilor.  Familia Puşcaş a fost la cea mai mare înălţime.  În ton cu moderatorul activităţii,  dr. Teodor Ardelean, intelectual rasat, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, care i-a dat savoare prin expresiile latineşti pe  care le-a utilizat ca ingrediente academice în discurs, spun  şi eu : „Gaudeamus igitur” !  Să ne bucurăm, aşadar, alături de aceşti oameni de excepţie, ctitori de şcoli, luminători de neam şi de ţară.

                                                 

                                                          prof. Traian Rus

P.S.

            Nu pot încheia, fără să trec  peste un moment, încadrabil,  la prima vedere, în registrul monden. Prin protagoniştii implicaţi, momentul  respectiv   i-a înălţat pe oaspeţii veniţi, la Ulmeni,  pe un palier pendinte de resortul intelectual, dialogic. La „punctul  trei”, comilitonii d-nei Aurora Puşcaş,  au gustat, prin kairoticul clipei, deliciile unui symposion-festin, venerat cândva de greci la sosirea marilor serbări populare. Este vorba de un act ludic fermecător, consumat între două personalităţi de rară prestanţă, ajunse, după ani rodnici de muncă, ultratitrate, d-na Aurica Nemţu şi dl. Teodor Ardelean. D-na Aurica Neamţu : „D-le Director, m-aţi făcut fericită, ascultându-vă cuvântând”. Dl. Teodor Ardelean : „D-na Neamţu, de mult nu mi-a mai spus o femeie că am reuşit să o fac fericită”. Colocutorii sunt, într-adevăr, oameni şcoliţi, „nec plus ultra”. Teodor Ardelean a dobândit, în urmă cu câţiva ani, titlul  de doctor în ştiinţă. Despre d-na Aurica Neamţu, născută Horvat, am aflat menţiuni elogioase făcute de prof. univ. dr. Viorel Rogoz în lucrarea „Mentori şi discipoli”, volum dedicat  profesorului Dumitru Pop la 85 de ani de la naştere (Ed. Mega-EFES, Cluj-Napoca,2012).  „Aurica Horvat era, indiscutabil, fata cu cel mai tare  IQ feminin din grupă”, zice cunoscutul etnolog.

           

           

            

La ULMENI, O ZI ISTORICĂ

                                 Sfinţirea locului şi punerea pietrei de temelie a

                           Liceului ,,George Pop de Băseşti” Ulmeni

        

          Luna iulie a fost pentru învăţământul particular liceal din oraşul Ulmeni, nu numai o luna fierbinte, prin febra examenelor şi a rezultatelor obţinute, ci şi o lună trăită la cote maxime de emoţie, deoarece, aici, (miercuri, 4 iulie 2012) (FACULTATIV, DATA, DACĂ CONSIDERAŢI DV!)s-a pus piatra de temelie pentru construcţia unui edificiu nou LICEUL ,,GEORGE POP DE BĂSEŞTI” ULMENI.   

        În prezenţa unor distinşi invitaţi, cadre didactice, elevi şi părinţi, prin iniţiativa Comitetului director al Fundaţiei ,,Sf.Anton de Padua” Ulmeni s-a sfinţit locul şi s-a pus piatra de temelie a unei noi construcţii o ,,cetate de lumina”

        Slujba de sfinţire a fost oficiată de preoţii: Vasile BANCOŞ, preot pensionar de la Urmeniş, parohul Bisericii din Ulmeni, Dumitru GIURGIU şi prof. preot Teofil CAIŢA, care a fost, şi director al liceului.

         Cuvântul de deschidere a fost susţinut de prof. Aurora PUŞCAŞ, preşedinta Fundaţiei ,,Sf.Anton de Padua” Ulmeni, care a vorbit despre împlinirile din cei 14 ani de existenţă a liceului particular din Ulmeni, despre bucuria şi mulţumirea gândului împlinit de a ridica, prin educaţie locul său natal, apreciind că dorinţa şi efortul, de a construi acest liceu, reflectă veridicitatea dictonului ,,Împlinirea adevărată vine din felul în care te simţi tu cu tine însuţi şi mai ales din ceea ce le dăruieşti necontenit celor din jur”.

         Despre importanţa evenimentului, despre rolul şi însemnătatea înfiinţării învăţământului particular liceal la Ulmeni, ca o alternativă şi o completare a învăţământului de stat, despre şansa oferită atâtor generaţii de elevi şi tineri, au ţinut alocuţiuni: Lucian MORAR, primarul oraşului Ulmeni, prof. Mihaela POP, directorul liceului, prof. univ. dr. Nicolae FELECAN, prof. Georgeta CEDICĂ, prof. dr. Ionuţ COVACIU, prof. drd. Dana COVACI, eleva Mădălina COVACIU, prof. Sorina BOTIŞ - reprezentantul părinţilor, ec. Lucian PUŞCAŞ, directorul economic al Fundaţiei, architect Mara SOLOMONEAN.

          Prin cuvântul de învăţătura al preoţilor, cât şi prin conţinutul alocuţiunilor rostite de către toţi cei care au luat cuvântul, s-a evidenţiat dăruirea şi generozitatea pusă în slujba comunităţii, a semenilor de către fondatorii şi iniţiatorii învăţământului particular liceal maramureşan, oameni de mare suflet, distinşi cetăţeni ai oraşului Ulmeni, ai Ţării Codrului. Prin înfiinţarea a 6 licee particulare, dintre care 4 acreditate, licee, care poartă numele marelui patriot George POP de BĂSEŞTI, prin calitatea şi diversitatea acţiunilor ştiinţifice, culturale şi umanitare desfăşurate la nivel local şi naţional, prof. Aurora PUŞCAŞ face cinste locului natal şi calităţii de strănepoată, pe linie maternă, a ilustrului său înaintaş de la BĂSEŞTI. Multe comunităţi ar fi mândre şi şi-ar dori să aibă  un astfel de OM! a spus părintele Vasile.

           Liceul ,,George Pop de Băseşti” Ulmeni va fi o construcţie cu o arhitectură emblematică, cu dotări la standarde europene, ce va fi inaugurată în toamna acestui an, devenind un loc, unde se va pune accent pe calitatea actului educaţional, pe şcoala reuşitei în viaţă, pe cultivarea dragostei şi a respectului faţă de semeni. 

                                                               prof. Aurora PUŞCAŞ

URMAŞII LUI GEORGE POP DE BĂSEŞTI

Am ezitat mai mulţi ani în publicarea acestui articol pentru că informaţiile mele

se bazau doar pe memoria orală a sătenilor din satele codrene, dar şi în ideea păstrării unei imagini imaculate a marelui tribun de la Băseşti. M-am consultat atât cu urmaşi ai celebrei familii cât şi cu istorici contemporani de anvergură şi cu toţii mi-au dat girul pentru a scoate la lumină un aspect necunoscut din viaţa lui George Pop, chiar dacă el însuşi a cerut tuturor membrilor familiei să-l păstreze ca o taină de suflet.

              Da. George Pop de Băseşti are urmaşi direcţi !

              Studiind viaţa şi activitatea unei celebre „dinastii” de dascăli codreni, familia Robu, originară din comuna Oarţa de Jos, am aflat că întemeietorul acesteia, Petre Robu (1855 -1924), era printre cei mai apropiaţi colaboratori ai tribunului. Mai mult, i-a devenit ginere.Georgeta Robu (căsătorită Cedică), remarcabil profesor şi dirijor de coruri, în prezent pensionară, cu domiciliul în Ulmeni, nepoata lui Petre Robu, mi-a relatat următoarele :

              „În perioada stagiului militar efectuat la Cluj Napoca (1858-1860), participând la un bal la Răscruci, Geoerge Pop a cunoscut-o pe Maria Losonţi,văduva baronului maghiar Sebeşi, cu care va lega prietenie. În urma relaţiei cu această văduvă va rezulta în 1859 o fiică, pe nume Ana. Pentru a nu le afecta „imaginea” Maria Losonţi a hotărât să dea această fetiţă la orfelinat.

              În 20 octombrie1860 George Pop, ajuns plutonier al Companiei a XIII-a din Regimentul „Carol Ferdinand” din Cluj, s-a eliberat din armată, iar în toamna aceluiaşi an s-a căsătorit cu Maria Loşonţi Sebeşi. Amândoi au convenit să nu semnaleze că au o fiică în afara căsătoriei, astfel o lasă pe Ana în continuare în orfelinat.

              În 1862 se naşte prima fiică de după căsătorie, Maria – Carolina, care moare după câteva zile, în 16 ianuarie 1862.

              A doua fiică de după căsătorie este Elena – Georghina,viitoarea doamnă Elena Pop Hossu – Longin ,născută la 26 noiembrie 1862,decedată la 15 mai 1940.

              La câţiva ani de la căsătorie cei doi soţi se hotărăsc să o aducă pe Ana la Băseşti,ca „fată în casă”, pentru a nu umbri faima pe care o căpătase deja George Pop de Băseşti prin acţiunile sale sociale, patriotice, politice.Elena Pop Hossu Longin va afla abia într-un târziu că Ana, fata din casă, este sora ei bună şi din această cauză relaţia dintre ele va avea de suferit, dar în cele din urmă se va împăca cu sora ei.

              Când Ana a ajuns la vârsta căsătoriei,George Pop de Băseşti, cunoscându-l şi apreciindu-l mult pe învăţătorul Petre Robu din Oarţa de Jos, a dorit să şi-l facă ginere şi i-a oferit-o, bineînţeles cu o avere bună, dar şi cu dezvăluirea secretului că nu este o simplă fată în casă ci însăşi fiica lui naturală, dar secretul trebuia păstrat. De altfel toată familia noastră a păstrat până astăzi acest secret, înţelegând că nu trebuia afectată cu nimic memoria marelui bărbat care a fost George Pop. Faptul că Ana a fost concepută în afara căsătoriei şi că a crescut o perioadă la orfelinat putea fi incomod şi negativ, mai ales că George Pop avea atâţia duşmani.

              Deci, Ana Sebeşi, prima fiică a lui George Pop de Băseşti a fost prima soţie a bunicului meu Petre Robu, învăţător şi cantor în Oarţa de Jos în perioada 1876 – 1910.

              Cu Ana, bunicul a avut 8 copii : două rânduri de gemeni care au murit imediat după naştere şi alţi 4 copii ( un băiat şi trei fete) care au crecut mari şi au întemeiat familii. Aceştia sunt urmaşii direcţi ai lui George Pop de Băseşti :                             

 1.Rob Valer, plugar,căsătorit cu Pop Clariţa din Oarţa de Jos.La rândul său a avut 4 copii:              
 a) Vioara,casnică.A fost căsătorită cu Popdan Emil din Oarţa de Jos. A avut un singur urmaş, Popdan Ioan, căsătorit cu Magdalena din Oarţa de Jos, fără copii.

b) Ioan,plugar,căsătorit cu Vlaica Maria,casnică din Oarţa de Jos.A avut 3 copii :

  -Florica, contabil, trăieşte şi în prezent la Oarţa de Jos şi are un copil,Valer,elev,

  -Emilia, trăieşte în Oarţa de Sus,căsătorită cu Mureşan Teodor şi are la rândul său

doi copii, Alina şi Doru care lucrează în Italia. Alina are 2 fete,Teodora,elevă în cls.I şi

Diana,2 ani.

 -Valer,decedat la 17 ani prin înnecare în Dunăre în timp ce încerca să emigreze în America.

c) Petre,inginer constructor,emigrat în S.U.A,decedat. A avut o fiică Cristina, care trăieşte

şi în prezent în America.

d) Emilia, funcţionară, fără copii, care trăieşte în Cluj-Napoca.

  2.Rob Valeria,casnică.A fost căsătorită în Benesat cu Mercea Gheorghe.A avut 5 copii :

a) Ioan,administrator la un seminar teologic din Geoagiu,mort în refugiu.

b) Reghina,casnică.A fost căsătorită în Benesat cu Petru Mercea, plugar. A avut 3 copii :

- Nicu,avocat în Satu Mare,căsătorit cu Nina,medic pediatru. Au emigrat în S.U.A.,dar după ce au decedat acolo au fost aduşi şi înmormântaţi la Benesat. Nu au avut urmaşi.

- Gheorghe,decedat,strungar în Benesat,căsătorit cu Eugenia,casnică în Benesat,în viaţă

Au avut un copil, Petru Mercea, în prezent inginer arhitect la Primăria din Ulmeni.

- Leontina,casnică. A fost căsătorită cu Raţ Valer, plugar din Benesat,decedaţi. Au avut doi copii : Nina, economistă la Finanţele din Dej,căsătorită cu Lazăr Sabin, subinginer,cu trei urmaşi : Ciprian,decedat, Corina,economistă, căsătorită la Cluj-Napoca şi Valerica,învăţătoare,căsătorită în judeţul Ialomiţa.

c) Valer, plugar la Benesat, căsătorit cu Maria din aceeaşi localitate. A avut trei copii :

- Gheorghe,mecanic agricol în Benesat,decedat.A fost căsătorit cu Maria,localnică, în

viaţă.Urmaşii lor, de asemenea în viaţă : Olimpia, asistentă medicală în Benesat, căsătorită cu Ionică Mercea, tehnician.având împreună o fetiţă, Maria, elevă,şi pe Ucu, asistent medical la Zalău,căsătorit şi cu un băiat.

- Valerica,casnică. A fost căsătorită în Aluniş cu Pintea Alexandru, plugar.Au avut doi copii, ambii în în viaţă : Traian,inginer la Satu Mare,căsătorit şi Maria,asistent medical la Zalău.

- Octavian,funcţionar la Satu Mare,căsătorit. Are o fetiţă,Corina,în prezent în Italia.

d) Leontina, casnică. A fost căsătorită cu Covaciu Gheorghe din Ulmeni. A avut o fată,Aurora,care este profesoară la Ulmeni, căsătorită cu Lucian Puşcaş,economist. Urmaşii Aurorei : Alexandru – George,economist la Cehu Silvaniei, căsătorit cu Melinda – Maria,inginer şi economist,Dana – Aurora, profesoară la Ulmeni, căsătorită cu Doru -

Vasile, profesor.

e) Anicuţa,casnică.A fost căsătorită în Ariniş cu Sabău Gheorghe, plugar. A avut doi copii : Ioan şi Emilia :

- Ioan,fost sudor la Baia Mare, a fost căsătorit cu Ludovica,educatoare tot la Baia Mare.

Ambii sunt decedaţi.Au avut trei copii : Ancuţa, profesoară de limba română la Baia Mare,

Adrian,absolvent de marketing,căsătorit cu Erika,domiciliaţi în Baia Mare şi Raluca,economistă la Cluj – Napoca, necăsătorită. Cu toţii sunt în viaţă.

- Emilia,contabilă la Alba Iulia, în prezent pensionară, căsătorită cu Martin Leister, tehnician,decedat.A avut o fată, Ingrid, inginer chimist,căsătorită în Elveţia.

 3.Rob Ana,casnică. A fost căsătorită la Bârsăul de Sus cu Drăgan Laurenţiu, plugar. În anul 1913 a emigrat în S.U.A.cu întreaga familie. A avut 3 copii : Victor,Valeria şi Mihai,cu toţii decedaţi.Victor a avut 2 copii,Valeria 3 copii,Mihai 3 copii. Se pare că trăiesc cu toţii.

 4.Rob Ilona (Ileana), casnică. Primul soţ i-a fost Marchiş Gheorghe din Oarţa de

 Jos, plugar,iar al doilea Ravas Vasile din Giurtelecul Hododului, ţăran mijlocaş. Cu primul ei soţ a avut o fată,Viorica Marchiş.

- Viorica,absolventă de liceu,casnică,s-a căsătorit cu preotul greco – catolic Ghiurco Izidor care, aruncat în temniţele comuniste pentru convingerile sale religioase şi-a găsit acolo obştescul sfârşit. Şi preoteasa Viorica a avut o parte de ani grei de închisoare, eliberarea găsind-o alienată mintal.Au avut trei copii,care în anii detenţiei părinţilor

au crescut singuri, prin grija sătenilor din Oarţa de Jos : Octavian, Flaviu şi Aurora, cu toţii stabiliţi în Cluj – Napoca,unde, de altfel, mama lor a avut domiciliu forţat după eliberarea din închisoare. Se pare că sunt încă cu toţii în viaţă.”

   Reconstituirea acestor ramuri din arborele genealogic al bătrânului stejar din Băseşti este în plină desfăşurare, prin grija inimoasei profesoare de la Ulmeni,Georgeta Cedică. Datele primare au fost confirmate de documentele fondului Mihai Robu pe care le-am putut studia la Arhivele Statului din Zalău (Vezi colecţia Mihai Robu, Dosarul Autobiografii ).

Sper că nu am săvârşit o impietate. Sper, de asemenea, că unii dintre urmaşii lui George Pop de Băseşti vor putea afla abia acum date despre originea lor nobilă, pentru că doar puţini dintre dânşii au putut trece peste zidul interdicţiei care le-a fost impus.

Personal, am înţeles abia acum activitatea prodigioasă pe care o desfăşoară la Ulmeni profesoara Aurora Puşcaş şi faptul că liceul particular pe care l-a fondat acolo poartă numele ilustrului său străbun.Genele lui persistă şi astăzi,unii urmaşi continuându-i monumentala lucrare în folosul poporului român.

  prof.Traian Rus,vicepreşedinte,Asociaţia culturală „Bodava”

Activitate rodnică la Ulmeni în cadrul săptămânii „Şcoala altfel”

   În cadrul acţiunii  "Şcoala altfel" conducerea celor două unităţi şcolare din oraşul Ulmeni, Liceul particular "George Pop de Băseşti", director prof. Aurora Puşcaş şi Grupul Şcolar "Florian Ulmeanu", director prof. Carmen Leta, i-a invitat la o întâlnire cu elevii pe scriitorii originari din această localitate: scriitoarea  Florica Bud şi poetul Vasile Morar.    "Şcoala altfel" le-a prilejuit celor doi scriitori o întâlnire emoţionantă cu profesorii şi elevii şcolii, unde fuseseră cândva şi ei şcolari. În  ziua de 3 aprilie  2012, invitată a fost scriitoarea Florica Bud, preşedinta Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, care a lecturat din cele două noi apariţii editoriale: "Mi-e dor de-o pohta bună" şi "  Secol de vânzare", iar în data de 4 aprilie 2012, a citit din propria-i creaţie binecunoscutul scriitor Vasile Morar, autorul unui recent volum cu 1000 de poeme. Al doilea volum aşteaptă tipărirea!

     Întâlnirile  s-au bucurat de un real succes, iar dialogul purtat  i-a însufleţit  deopotriva pe toţi.

                                                                                     Gelu DRAGOŞ