Savantul din satul de sub Măgură

                                                          de Gheorghe Pârja

Satul Glod, comuna Strâmtura, de pe Valea Izei, ne provoacă o binevenită construcție a memoriei. Închinată profesorului Mihai Pop, membru de onoare al Academiei Române, care a văzut lumina zilei în satul de sub Măgură, în 18 noiembrie 1907. A fost un folclorist care a făcut școală, antropolog cultural și etnolog, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei. Primul român laureat al Premiului Internațional Herder (1967). În domeniul lui a fost un enciclopedist. A făcut studii de specializare în slavistică, la Praga, Bonn și Varșovia. Doctor în filologie al Universității din Bratis­lava. Membru al Grupului de cercetări sociologice, condus de Dimitrie Gusti. Profesor invitat al unor universități din Europa și America, conducător de doctorate.

Mihai Pop provenea dintr-o veche familie de nemeși maramureșeni, tatăl său, Ștefan, fiind preot, cu rădăcini în dreapta Tisei. În această zi de noiembrie, la Glod, bate clopotul memoriei pentru un savant. Cel care ne-a spus, de multe ori, că folclorul Maramureșului păstrează mai bine decât orice parte a țării un număr mare de mituri și practici străvechi. Credea Profesorul, când eram în cercetare etnologică la Poienile Izei, că maramureșenii au reușit să facă din cultura populară locală în care se integrează organic vechile mituri, sensul distinctiv al caracterului lor local, de care sunt mândri și pe care vor să-l păstreze cu tenacitate. Tot acolo, savantul, cu viziunea istoriei, ne spunea: aveți grijă de sat că el se va retrage în muzee! Câtă dreptate a avut!

Îmi iau îngăduința de a vă spune că de satul Glod mă leagă o jumătate de veac de umblet și admirație, iar de Profesorul Mihai Pop, decenii de ucenicie. Glodul este și satul colegilor mei de clasă, Albu și Tușnea, dar și al Fraților Petreuș. Care, prin vreme, m-au purtat de multe ori pe ulițele lui, de la Măgură la Corost. De fiecare dată, ne aminteam de Profesorul Mihai Pop. L-am cunoscut pe domnul profesor pe când lucram la Muzeul Maramureșului. Cu fiecare întâlnire mi se releva personalitatea lui. La simpozioane i-am remarcat forța opiniilor și vigoarea limbajului, de care se ținea seama în viața publică.

Așa s-a instituit Festivalul de datini și obiceiuri din Marmația. Cu celebrele lui sesiuni de comunicări științifice, la care participau specialiști din țară și străinătate. Ideile Profesorului au fost determinante. Acolo mi-am dat seama că în preajmă avem un cărturar ilustru, de anvergură europeană. Cu relații multiple, cu o cotă externă pe care puțini academicieni interni o au. S-a mai spus că Academia Română nu a luat de seamă nici înainte, nici după 1989, că maramureșeanul Mihai Pop a fost un savant. Doar în anul morții (2000) s-a deschis ușa de onoare a Academiei. Avea 93 de ani. Mai bine mai târziu, decât niciodată.

Rar am văzut o recunoștință mai profundă a studenților pentru un profesor. Tocmai pentru că a fost un avangardist în domeniul lui. Este considerat un începător al celor mai noi idealuri de cercetare. Este părintele școlii folcloristice moderne de la noi. Criticul Mircea Martin, cu un prilej, la Desești, îmi spunea că profesorul făcea uz la cursuri de structuralism și semiotică, concepte abia apărute în Occident. Așa se vede că savantul născut în Glod a fost sincron cu noile curente din știința europeană. M-a fascinat publicistica lui din perioada interbelică, care a apărut sub pseudonimul Petru Buga. Îl admira pe Iuliu Maniu. Semnala dezmembrarea și disiparea satului tradițional. Cerea intervenția statului pentru construcția noului sat standard, capitalist.

Pleacă de la exemplele singulare de sate românești care… merg cu vremea. Are ca model satul Ieud, cel cu baie comunală. S-a despărțit, în unele privințe, și de modelul sociologic al școlii lui Gusti. A cercetat și așezarea Cornova, din Basarabia. Opera științifică a Profesorului este la fel de bogată, de diversificată și de eficientă ca și cea de cadru didactic universitar, de organizator și îndrumător. Savantul a fost și rămâne unul dintre cei mai cunoscuți și mai apreciați specialiști români peste hotare.

Nu uitați, s-a născut în 18 noiembrie 1907, în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș. În satul de la poalele Măgurii. Nu uit cinstirea adusă Savantului, printr-un riguros simpozion, în satul lui natal, în 10 octombrie 2015, coordonatori: preot Dan Ioan Sidău, dr. Ioan Dorel Todea, av. Ioan Sas și Spiridon Pralea. E bine să nu ne uităm valorile!

Comunicat Inspectoratul Școlar Județean Maramureș

 Începând de mâine, 25 iunie 2024, absolvenții claselor a VIII-a susțin probele din cadrul Evaluării Naționale, sesiunea iunie 2024.

Dragi elevi, examenele care încep mâine sunt doar o etapă în creșterea și formarea voastră, o oportunitate de a pune în valoare toate abilitățile pe care le-ați dobândit în anii de gimnaziu. Acum e momentul vostru să străluciți, să culegeți roadele muncii depuse până acum și să le arătați tuturor cât de extraordinari sunteți! Fiți voi înșivă și aveți încredere în potențialul uriaș pe care fiecare dintre voi îl deține! Dați tot ce aveți mai bun la probele care vă așteaptă, dar nu uitați nicio secundă că, indiferent de rezultat, fiecare dintre voi poate să cucerească lumea dacă își propune asta.

Dragi părinți, perioada care urmează e plină de emoții atât pentru copii, cât și pentru dumneavoastră. Știu că fiecare părinte își dorește rezultate cât mai bune de la copiii săi, dar nu uitați să-i încurajați, să le spuneți că îi iubiți și că visurile se pot împlini prin muncă susținută și perseverență. Încurajarea copiilor noștri înaintea acestor examene este esențială. Important e ca fiecare să dea tot ce are mai bun și să știe că este susținut de toți cei dragi.

Dragi colegi profesori, știu că ați susținut și pregătit elevii cu multă seriozitate și dedicare și pentru asta vă mulțumesc. Nu ne rămâne acum decât să le transmitem încrederea noastră în ei și un gând bun. Îi rog pe colegii implicați în desfășurarea examenelor să sprijine și să susțină fiecare copil care pășește emoționat în sala de examen. În rigurozitatea desfășurării acestor examene, o vorbă bună sau un zâmbet cald pot face minuni. Îmi vin în minte câteva cuvinte pe care le-am citit pe pereții unei școli din județ: „Dacă ai ceva frumos de spus unui copil, fă-o! Pentru tine durează o secundă, pentru el poate dura o viață!”. Să-i sprijinim și să-i încurajăm astfel încât fiecare dintre ei să aibă premisele să dea tot ce are mai bun la aceste evaluări!

Mult succes tuturor în zilele care urmează!

Mihai Pop, inspector școlar general

#mergemînainte

#facemcetrebuie

#încredereîneducație

Toate reacţiil

La mulți ani, dragi elevi, stimați părinți, profesori și colaboratori!

 Finalul lui 2023 mă duce cu gândul la toți cei care ne-au fost aproape în acest an. Un an în care am crezut în puterea lui "ÎMPREUNĂ", un an în care am adus copilul în centrul educatiei.

Am încredere că împreună putem continua să susținem educația și interesul fiecarui copil din toate școlile noastre.

Cred cu tărie că schimbarea în bine apare prin eforturile fiecărui membru al comunității în care școala funcționează. Îmi doresc ca în 2024 să ne bucurăm cu toții de noi perspective și oportunități în școlile maramureșene.

La mulți ani, dragi elevi, stimați părinți, profesori și colaboratori!

Mihai Pop, inspector școlar general

JANDARMERIA PE ÎNŢELESUL COPIILOR

Vineri, 18 octombrie a.c., Jandarmeria Maramureş a fost gazda unui grup format din 25 de copii de la Grădiniţa „Otilia Cazimir” Baia Mare, copii cu vârste cuprinse între 4-6 ani, coordonaţi de către educatoarele Lazar Sanda şi Mitrea Marcela.

 Astfel, pe parcursul a două ore copiii au interacţionat cu jandarmii maramureşeni, au vizitat sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Maramureş, le-au fost prezentate aspecte din activitatea şi misiunile jandarmilor, tehnica şi echipamentele din dotare dar şi exerciţii cu câinii de serviciu.

    Aceste acţiuni ale Jandarmeriei Maramureş în sprijinul elevilor maramureşeni fac parte din activităţile educativ–preventive „STOP VIOLENŢEI ÎN ŞCOLI! INDIFERENŢA DOARE!”,

ce se vor derula pe parcursul primului semestru în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean urmărind formarea unei atitudini bazate pe integritate morală şi spirit civic.              

       Activităţile educativ–preventive sunt organizate ca parte a campaniei „JANDARMERIA PE ÎNŢELESUL TUTUROR!”, campanie ce va fi derulată pe parcursul unui an şi ce se desfăşoară la nivel naţional cu scopul apropierii faţă de cetăţeni, informarea acestora cu privire la rolul şi misiunile pe care jandarmii le execută precum şi modul în care Jandarmeria asigură respectarea legii, aducându-şi aportul la menţinerea unei stări de ordine şi siguranţă, necesară bunei desfăşurări a activităţilor cotidiene.

                                                                                                Ioan HOSSU

Nota noastră. A participat la manifestare şi elevul POP MIHAI FLORIAN din Clasa Pregătitoare Mireşu Mare, elevul meu drag!

Volumul SCRUM / CENDRE de Ştefan Doru Dăncuş comentat de JOSE ABADO Brazilia

A sosit!

 Am crezut că Mihai Pop de la Negreşti-Oaş râde de mine când m-a anunţat că l-a găsit. Dar acum eu sunt pe moarte şi ştiu că el este, deşi am fost neîncrezător când am primit „Apocalipsa după Dăncuş” de la prietenul meu sătmărean. După ce a citit cartea, Mihai mi-a spus: „Acuma pot muri”; dar acelaşi lucru i l-a spus şi lui, şi Dăncuş nu poate spune că nu e aşa. Am primit cartea SCRUM.

Dacă ar fi să nu luăm în calcul poemul de la pag. 57, (aşa vine nebunia geniului...), o infatuare copilărească aproape, aş putea spune, nu poţi să nu rămâi înmărmurit în faţa incredibilei umanităţi, genialei umanităţi: „”cred pe soţia mea în nopţi caniculare/ cred când se apleacă şi aude/ şi îngână plângând: „nu muri dorucu meu”; o lehamite de tot şi de toate ţi se face când vezi cu câtă înţelegere tratează autorul problema morţii sale (dacă am fi mai atenţi, am vedea că el chiar moare, îl lasă inima, numai că nu ştim data, pentru a-l lăsa pradă celor ce îl vor vinde, îi vor vinde opera după ce dispare.

            Sau incredibilul: „Şi cu tine doamnă şarpele pustiei face sex/ şi pe tine domnule şarpele pustiei te satisface” – o calmă, totală panoramare a ceea ce vedem azi la televizor şi în lume. Să nu mai spun de cutremurătoarele versuri: „taci inimă/ pe tine îmi vine să sting ţigara asta”, o cumplită asumare a morţii şi totodată o ironizare imperială: adică, dacă voi face asta, tu ce îmi poţi face?                           

Orice părere aţi avea faţă de „elucubraţiile unui bătrân bolnav”, cum mă veţi cataloga, vă spun: omul acesta este de o energie ieşită din comun. Chiar dacă nu mă credeţi, veţi vedea curând, din propriile sale manifestări; va schimba faţa literaturii, ce a literaturii, a culturii româneşti! A trecut dincolo de pretenţiile sociale, se adresează neamului din care face parte şi asta va face din el un erou, oricât de greu îi este să-şi cumpere medicamentele pentru inimă. Repet, omul acesta nu poate fi oprit, împuşcat, da, dar nu oprit.

Versurile din cartea asta sparg orice tipar cunoscut de mine, începând cu Budai-Deleanu şi terminând cu Elena Vlădărenu. Din versurile lui curge sânge, curg lacrimi – şi nu ne putem opune; chiar dacă îi aruncăm cartea undeva prin casă, va veni vremea să o deschidem şi să plângem, poate să murim cu el odată ori poate să sângerăm, cuminţi şi bolnavi şi orbiţi de atâta „ego”.

Pe el nu-l veţi putea opri, nici ademeni, el nu vrea să fie un personaj fabricat – el vă va sparge pasiunile fără substanţă, opţiunile, compromisurile, regulamentele. El nu vine să scrie poezie, el vine să schimbe tot, de la scris la sculptură, de la el veţi învăţa lucrurile noi ale pământului.

M-a ţinut Dumnezeu să văd că ţara asta ere forţa să ridice din sânul ei o quintesenţă. Nădăjduiesc să o vedeţi şi Dvs. pentru că ea vine ca o stihie a naturii, să înţelegeţi cine este şi ce face, altfel vă va mătura din cale.

Jose Abado, Brazilia

Notă: Jose Abado a fost cel care a scris prefaţa volumului „Întoarcerea poetului risipitor” de Ştefan Doru Dăncuş, volum apărut la Ed. SINGUR, Bucureşti, în anul 2002. O redăm mai jos, cu precizarea că acest volum va fi reeditat în acest an, în Proiectul „Întoarcerea poetului risipitor”:

ECCE HOMO!

Chiar dacă unii vor trata superficial versurile acestui volum (datorită faptului că au rimă), “Întoarcerea poetului risipitor” poate fi catalogat drept o capodoperă modernă a genului. De o tulburătoare gravitate, ideea pe care s-a construit cartea sintetizează întrebările tuturor filosofilor şi – incredibil! – oferă în final un răspuns de o simplitate nepământeană: CASA omului este lângă ISUS, Fiul omului. Împărţit între convulsiile umane (femeia, arta, istoria, trădarea şi aşa mai departe) şi Cer, Ştefan Doru Dăncuş răstoarnă toată ordinea socială cristalizată în cei 2000 de ani de la plecarea lui Cristos şi creează în plin viitor apocaliptic o breşă prin care se poate evada din el.

Nu ştiu dacă volumul de faţă va fi băgat în seamă de oamenii de cultură din România dar cred că în literatura searbădă a contemporaneităţii, “Întoarcerea poetului risipitor” este una reală, practică, palpabilă, vie. Cu un efort supraomenesc, Ştefan Doru Dăncuş a trecut graniţa teoriei şi a ajuns ACASĂ, în teritoriul ideii. Noi, cei care n-am reuşit să facem asta, nu putem decât să-i citim cartea; aşa ne putem suporta mai uşor neputinţa.

                                                                  José ABADO, Brazilia