Prima reacţie a lui Dragnea, la trei zile de la referendumul ratat. Este supărat că există obligaţia de cvorum

Liviu Dragnea a comentat, miercuri, rezultatul referendumului pentru redefinirea familiei in Constitutie, care nu a fost validat din cauza prezentei scazute la vot.

Presedintele PSD nu considera ca este un esec al formatiunii sale, pentru ca nu a fost organizat de social-democrati. Insa, in cazul in care ar fi fost, el l-ar vedea ca un succes, avand in vedere ca la alegerile din 2016 au votat mai putini romani cu PSD decat cei care s-au prezentat la urne in cazul referendumului.

Insa Dragnea a acuzat USR pentru ca a facut apel la boicot si a spus ca, daca nu ar fi existat un prag obligatoriu de prezenta, mai multi romani ar fi iesit la vot. Amintim ca pragul de cvorum pentru validare a fost scazut prin Legea referendumului, la initiativa si cu sustinerea PSD, de la 50% la 30%, dupa alt referendum nevalidat pentru demiterea lui Traian Basescu in 2012.

"Am vazut tot felul de analize de la oameni de buna credinta, de la oameni de rea credinta. Sunt cateva constatari, noi stam agatati de un numar ipotetic de oameni care ar putea sa fie prezenti in Romania. Toti stim ca sunt milioane in afara cu drept de vot, dar ideea de cvorum se dovedeste inca o data ca inhiba prezenta la vot", a spus Dragnea.

De asemenea, liderul PSD a sustinut ca boicotul ar fi ilegal, ceea ce nu este adevarat.

"Cei care sunt impotriva intrebarii dintr-un referendum au la indemana un mijloc pedepsit de lege, boicotul", a spus el.

"Daca ar fi un referendum fara prag, automat ar creste prezenta la urne, pentru ca s-ar mobiliza lumea", a continuat el.

Despre reactiile vehemente ale BOR, Dragnea a sustinut ca se abtine cu greu sa nu reactioneze.

"Eu sunt un om crestin ortodox, sunt religios, nu practicant. Cu foarte mare greutate ma abtin sa dau raspuns, cu foarte mare greutate si doar din respect", a spus el.

Amintim ca Vasile Banescu, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, a spus ca printre cauzele esecului referendumului se numara politizarea acestuia, asocierea cu Liviu Dragnea si PSD si neclaritatea intrebarii. ZIARE.COM

Referendumul ratat

Referendumul de două zile, din 6 şi 7 octombrie, va rămâne un punct de referinţă pentru multă vreme, aşa cum au rămas alegerile din Duminica Orbului organizate de FSN în 20 mai 1990.

Vor fi invocate pregătirile insuficiente, întrebarea prost pusă, lipsa de informare a populaţiei. Guvernul nu şi-a asumat până la capăt organizarea scrutinului, iar partidele s-au mărginit la câteva declaraţii ale liderilor despre familia tradiţională.

Nu s-au implicat nici reprezentanţii guvernului în teritoriu, adică prefecturile, nici primarii, nici partidele politice, nici organizaţiile civice. În ultimă instanţă nici mass media nu a luat în seamă referendumul, limitându-se la câteva informaţii sumare.

De ce nu s-a prezentat la vot nici populaţia care era informată despre valoarea morală a modificării Constituţiei? Le rămâne partidelor care vor intra în curând în campanie electorală pentru doi ani consecutivi. Peste câteva luni vor avea loc alegerile pentru Parlamentul European, peste un an alegeri prezidenţiale, iar în 2020 alegeri locale şi parlamentare.

Vor trage învăţăminte din eşecul referendumului pe tema familiei? Fiind vorba despre interese personale şi de partid, viitoarele alegeri vor trezi mai mult interes în primul rând din partea guvernului, a partidelor, a asociaţiilor civice. Instituţiile mass media vor fi interesate în măsura în care vor dori să-şi rotunjească veniturile.

Viitoarele alegeri vor fi pe bani, în timp ce referendumul ratat a fost gratuit. Iată şi un alt posibil motiv al slabei prezenţe la urne. Nici măcar televiziunea publică nu s-a angajat într-o campanie de informare insistentă.

Mai există încă un element care trebuie luat în calcul. Ideea organizării unui referendum a venit din partea bisericii ortodoxe. S-au adunat peste trei milioane de semnături, iar parlamentul s-a simţit obligat să dea curs cererii unui număr atât de mare de cetăţeni. PSD a îmbrăţişat ideea, parlamentul a votat, cu câteva mici excepţii, şi într-un timp record a fost anunţată data referendumului.

Îşi asumă şi Biserica Ortodoxă eşecul? Preoţii au făcut ce au putut. Se pune însă problema dacă mai poate fi considerat decisiv rolul preoţimii la alegeri, în general. Să fi scăzut influenţa preoţimii în alegeri? Sondajele pot lămuri aceste chestiuni, dacă este cineva interesat să comande sondaje pe această temă.

Fără îndoială, dacă referendumul era validat PSD şi-ar fi arogat meritul. Nu a vrut să piardă ocazia unui câştig electoral ce părea facil. PNL s-a angajat în susţinerea referendumului. După aflarea rezultatelor dezastruoase, Ludovic Orban este luat la rost de o seamă de colegi pentru că a aruncat partidul într-o bătălie ce nu privea PNL. Trebuia lăsat PSD singur, aşa cum a procedat şi ALDE, Tăriceanu declarând că nu-şi angajează partidul în campania electorală. S-a dovedit că a procedat corect.

USR a fost singurul partid care s-a opus referendumului. Desigur, dintr-un calcul politic. Boicotând referendumul, după aflarea rezultatelor s-ar părea că a înregistrat un succes. Mai mult, aproape 10% dintre voturi au fost împotrivă. Acestea să fi venit din partea susţinătorilor USR? Foarte puţin probabil, din moment ce electoratul acestei formaţiuni nu s-a prezentat la vot. Voturile împotrivă au provenit din neînţelegerea întrebării de pe buletinul de vot.

Dacă prezenţa la vot era mai mare şi voturile „împotrivă” ar fi fost mai multe şi de aici rezulta că milioane de români sunt de acord cu căsătoria dintre un bărbat şi alt bărbat, dintre două femei. Şi toate acestea s-au întâmplat pentru că guvernul şi partidele nu au luat în serios referendumul pe familie.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş