de Gheorghe Pârja
Când primesc vești din Săliștea de Sus mă bucur
prietenește și cultural. În aceste zile mi-a ajuns revista SEMNAL, cu o istorie
demnă de frumusețea sufletească și demnitatea culturală a oamenilor care s-au
perindat pe aceste locuri. În urmă cu peste o jumătate de veac, școala
maramureșeană de la sate era marcată de un eveniment publicistic mai puțin
întâlnit. La Școala din comuna Săliștea de Sus, un grup de profesori și elevi,
îndrumați de profesorul Simion Iuga, a editat revista școlară SEMNAL. Aproape
de fapta tipărită a fost și poetul Ion Bogdan, adică profesorul Dumitru Iuga.
Vestea s-a răspândit prin școlile Maramureșului, fiind dată ca pildă de urmat.
Apariția revistei școlii săliștene m-a prins învățător în satul Breb. Eu
consumasem emoția alcătuirii unei reviste la Liceul Pedagogic din Sighetul
Marmației, pe când eram elev. Dar publicarea unei reviste, într-o comună, pe
atunci, de pe Valea Izei a fost o noutate absolută pentru vremea aceea. A fost
și un îndemn spre creație, un prilej fericit ca elevii să-și vadă gândurile sub
formă tipărită. Era o dezmorțire a timpului.
Presa literară a consemnat evenimentul, publicând în
paginile ei poezii ale elevilor sălișteni. Țin minte versurile elevului Liviu
Doru Bindea. Ajuns prefect al județului Maramureș și senator în Parlamentul
României. Memorie binecuvântată, prietene! Semnalul revistei s-a prelins prin
vreme. De când, în actualul oraș Săliștea de Sus, se desfășoară o manifestare
cu aură academică – Simpozionul „Cultură și civilizație românească” -, revista
SEMNAL apare ca publicație anuală a Centrului de Cercetări. Ca prefață la
ediția a XVIII-a a Simpozionului din acest an, în ajun de Sântămăria Mare, a
apărut un număr adecvat evenimentului (Serie nouă, an 8/2025). Revista
ilustrează evenimentele de anul trecut, așa este obiceiul. Articolul de
deschidere aparține universitarului clujean Ilie Rad, care apreciază
Simpozionul Național de la Săliștea de Sus, la care a fost prezent anul trecut.
Scrie profesorul universitar: Este admirabil faptul că, în aceste vremuri de
austeritate economică, într-o localitate din nordul țării, fără universitate,
au loc asemenea manifestări culturale.
Profesorul Simion Iuga, redactorul șef al revistei,
face o radiografie a ediției precedente, adică de anul trecut. Își amintește
tenacele organizator SAM: „Am pornit de la un Simpozion local obișnuit și am
ajuns la o manifestare științifică de nivel național. Ne-am întâlnit aici
fizicieni, lingviști, filosofi, istorici, scriitori, sociologi, oameni de
cultură în genere.” Simpozionul, unic în felul lui în această parte de țară, a
fascinat și Academia Română, care a onorat manifestarea, inclusiv la nivel de
președinte. Memorabile sunt edițiile când îi aveam alături pe academicienii
Ionel Valentin Vlad, Alexandru Surdu, Emil Burzo, ori Ioan Aurel Pop și alți
demnitari ai culturii române. Au asigurat o atmosferă științifică, caldă,
primitoare, o adevărată solidaritate intelectuală și colegială. Seriozitatea
organizatorilor a fost demonstrată și prin faptul că lucrările Simpozionului au
fost publicate în fiecare an într-un volum masiv, cuprinzând teme de
actualitate, tratate la cel mai bun nivel de rigoare științifică.
Da, bunule SAM, la Săliștea de Sus s-a instaurat o
atmosferă academică! În numele culturii și civilizației românești în Maramureș.
Ceea ce este o faptă pentru care săliștenii merită toată prețuirea. Revista mai
evocă prezența marelui poet Nichita Stănescu în Săliștea de Sus, în urmă cu 45
de ani, unde poetul a ținut o lecție la școală, pe atunci director fiind
profesorul Grigore Iuga. Am avut inspirația să notez mărețul text de neuitat
care a dezvăluit resursele limbii române atunci când este atinsă de un spirit
uriaș al ei. Revista mai publică o aducere aminte a lui Gheorghe Pârja despre
cele două călătorii ale lui Nichita în Maramureș. Poetul Gavril Ciuban completează
fericit personalitatea marelui poet Nichita Stănescu. În revistă sunt
consemnate rânduieli ale săliștenilor, cum este ruptul sterpelor și parada
portului popular. Sunt publicate programul și activitățile Asociației Semnal,
Săliștea de Sus.
Doamna Maria Bilțiu ne aduce aminte de o prietenie
de neuitat: Barbu Ștefănescu Delavrancea – Ion Luca Caragiale – Alexandru
Vlahuță. Cercetătorul, profesorul Pamfil Bilțiu publică o evocare Vida Gheza,
rapsod al lemnului și vestit făuritor de artă monumentală. Profesoarele Maria
Șerba, Ileana Șandor și Măriuca Verdeș scriu despre pănura de halube și
țesăturile ornamentale din lână. Scriitoarea Liliana Iuga Mărginean, autoarea
unei cărți apreciate despre spațiul și spiritul de acasă, publică două proze
despre nucul copilăriei și tanti Marița. Maica Nina susține rubrica pastorală.
Preotul Pop Ștefan Dan ne lămurește că muzica este o slăvire a lui Dumnezeu.
Sunt consemnate și alte evenimente din viața așezării, cum sunt concertul de
pricesne, sfintele sărbători de Hram, Ziua Eroilor, ori Festivalul Național-
Concurs Comori Săliștene.
Ansamblul folcloric Săliștenii a fost prezent la
Festivalul Internațional de Folclor de la Sibiu. Ioana Hotico, agent de turism,
ne face cunoscute atelierele meșteșugărești din cadrul Centrului Național de
Informare și Promovare Turistică din Săliștea de Sus. Colega Camelia Tocaci ne
prezintă recenta carte a profesorului și filosofului, sălișteanul Nicolae Iuga.
Este prezentă și cronica lui Gheorghe Pârja la albumul alcătuit de Pamfil și
Maria Bilțiu despre troiță ca tezaur de artă și credință. M-a bucurat și
prezentarea cărții de interviuri GENESIS, a universitarului Timur- Vasile Chiș,
apărută la Montreal. Artistele populare din Săliștea de Sus sunt vestite.
Revista o prezintă pe tânăra Iulia Ioana Vlad, câștigătoarea Premiului
Tinereții la Festivalul „Maria Tănase”. Ilustrația este bogată și
convingătoare.
Felicitări alcătuitorilor acestei minunate dovezi a
sufletului creator. Da, revista SEMNAL este un document al memoriei. Este și o
chemare a celor interesați, și anul acesta, în ajun de Sântămăria Mare, la
Săliștea de Sus, la celebrul Simpozion academic.