Un SEMNAL care se aude departe

                                   de Gheorghe Pârja

Când primesc vești din Săliștea de Sus mă bucur prietenește și cultural. În aceste zile mi-a ajuns revista SEMNAL, cu o istorie demnă de frumusețea sufletească și demnitatea culturală a oamenilor care s-au perindat pe aceste locuri. În urmă cu peste o jumătate de veac, școala maramureșeană de la sate era marcată de un eveniment publicistic mai puțin întâlnit. La Școala din comuna Săliștea de Sus, un grup de profesori și elevi, îndrumați de profesorul Simion Iuga, a editat revista școlară SEMNAL. Aproape de fapta tipărită a fost și poetul Ion Bogdan, adică profesorul Dumitru Iuga. Vestea s-a răspândit prin școlile Maramureșului, fiind dată ca pildă de urmat. Apariția revistei școlii săliștene m-a prins învățător în satul Breb. Eu consumasem emoția alcătuirii unei reviste la Liceul Pedagogic din Sighetul Marmației, pe când eram elev. Dar publicarea unei reviste, într-o comună, pe atunci, de pe Valea Izei a fost o noutate absolută pentru vremea aceea. A fost și un îndemn spre creație, un prilej fericit ca elevii să-și vadă gândurile sub formă tipărită. Era o dezmorțire a timpului.

Presa literară a consemnat evenimentul, publicând în paginile ei poezii ale elevilor sălișteni. Țin minte versurile elevului Liviu Doru Bindea. Ajuns prefect al județului Maramureș și senator în Parlamentul României. Memorie binecuvântată, prietene! Semnalul revistei s-a prelins prin vreme. De când, în actualul oraș Săliștea de Sus, se desfășoară o manifestare cu aură academică – Simpozionul „Cultură și civilizație românească” -, revista SEMNAL apare ca publicație anuală a Centrului de Cercetări. Ca prefață la ediția a XVIII-a a Simpozionului din acest an, în ajun de Sântămăria Mare, a apărut un număr adecvat evenimentului (Serie nouă, an 8/2025). Revista ilustrează evenimentele de anul trecut, așa este obiceiul. Articolul de deschidere aparține universitarului clujean Ilie Rad, care apreciază Simpozionul Național de la Săliștea de Sus, la care a fost prezent anul trecut. Scrie profesorul universitar: Este admirabil faptul că, în aceste vremuri de austeritate economică, într-o localitate din nordul țării, fără universitate, au loc asemenea manifestări culturale.

Profesorul Simion Iuga, redactorul șef al revistei, face o radiografie a ediției precedente, adică de anul trecut. Își amintește tenacele organizator SAM: „Am pornit de la un Simpozion local obișnuit și am ajuns la o manifestare științifică de nivel național. Ne-am întâlnit aici fizicieni, lingviști, filosofi, istorici, scriitori, sociologi, oameni de cultură în genere.” Simpozionul, unic în felul lui în această parte de țară, a fascinat și Academia Română, care a onorat manifestarea, inclusiv la nivel de președinte. Memorabile sunt edițiile când îi aveam alături pe academicienii Ionel Valentin Vlad, Alexandru Surdu, Emil Burzo, ori Ioan Aurel Pop și alți demnitari ai culturii române. Au asigurat o atmosferă științifică, caldă, primitoare, o adevărată solidaritate intelectuală și colegială. Seriozitatea organizatorilor a fost demonstrată și prin faptul că lucrările Simpozionului au fost publicate în fiecare an într-un volum masiv, cuprinzând teme de actualitate, tratate la cel mai bun nivel de rigoare științifică.

Da, bunule SAM, la Săliștea de Sus s-a instaurat o atmosferă academică! În numele culturii și civilizației românești în Maramureș. Ceea ce este o faptă pentru care săliștenii merită toată prețuirea. Revista mai evocă prezența marelui poet Nichita Stănescu în Săliștea de Sus, în urmă cu 45 de ani, unde poetul a ținut o lecție la școală, pe atunci director fiind profesorul Grigore Iuga. Am avut inspirația să notez mărețul text de neuitat care a dezvăluit resursele limbii române atunci când este atinsă de un spirit uriaș al ei. Revista mai publică o aducere aminte a lui Gheorghe Pârja despre cele două călătorii ale lui Nichita în Maramureș. Poetul Gavril Ciuban completează fericit personalitatea marelui poet Nichita Stănescu. În revistă sunt consemnate rânduieli ale săliștenilor, cum este ruptul sterpelor și parada portului popular. Sunt publicate programul și activitățile Asociației Semnal, Săliștea de Sus.

Doamna Maria Bilțiu ne aduce aminte de o prietenie de neuitat: Barbu Ștefănescu Delavrancea – Ion Luca Caragiale – Alexandru Vlahuță. Cercetătorul, profesorul Pamfil Bilțiu publică o evocare Vida Gheza, rapsod al lemnului și vestit făuritor de artă monumentală. Profesoarele Maria Șerba, Ileana Șandor și Măriuca Verdeș scriu despre pănura de halube și țesăturile ornamentale din lână. Scriitoarea Liliana Iuga Mărginean, autoarea unei cărți apreciate despre spațiul și spiritul de acasă, publică două proze despre nucul copilăriei și tanti Marița. Maica Nina susține rubrica pastorală. Preotul Pop Ștefan Dan ne lămurește că muzica este o slăvire a lui Dumnezeu. Sunt consemnate și alte evenimente din viața așezării, cum sunt concertul de pricesne, sfintele sărbători de Hram, Ziua Eroilor, ori Festivalul Național- Concurs Comori Săliștene.

Ansamblul folcloric Săliștenii a fost prezent la Festivalul Internațional de Folclor de la Sibiu. Ioana Hotico, agent de turism, ne face cunoscute atelierele meșteșugărești din cadrul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică din Săliștea de Sus. Colega Camelia Tocaci ne prezintă recenta carte a profesorului și filosofului, sălișteanul Nicolae Iuga. Este prezentă și cronica lui Gheorghe Pârja la albumul alcătuit de Pamfil și Maria Bilțiu despre troiță ca tezaur de artă și credință. M-a bucurat și prezentarea cărții de interviuri GENESIS, a universitarului Timur- Vasile Chiș, apărută la Montreal. Artistele populare din Săliștea de Sus sunt vestite. Revista o prezintă pe tânăra Iulia Ioana Vlad, câștigătoarea Premiului Tinereții la Festivalul „Maria Tănase”. Ilustrația este bogată și convingătoare.

Felicitări alcătuitorilor acestei minunate dovezi a sufletului creator. Da, revista SEMNAL este un document al memoriei. Este și o chemare a celor interesați, și anul acesta, în ajun de Sântămăria Mare, la Săliștea de Sus, la celebrul Simpozion academic.

O carte nobilă

 

                                                                                                          de Gheorghe Pârja

Orașul Săliștea de Sus, în ciuda vremurilor potrivnice culturii, rămâne o reședință care adăpostește și generează un climat lucitor pentru cultura și civilizația Maramureșului. Au devenit cunoscute și apreciate întâlnirile intelectuale sub acoperișul Simpozionului Național de la Săliștea de Sus, ajuns anul acesta la ediția a XIV-a. În ultimii ani a fost onorat de nume de prestigiu ale culturii din țară și străinătate. A trezit și interesul Academiei Române, în decursul anilor fiind prezenți în orașul de pe Iza și președinți ai înaltului for. Lucrările prezentate la ediția de anul trecut au fost cuprinse în cartea „Cultură și civilizație românească în Maramureș”, o carte nobilă, ajunsă la volumul 12. Ca în fiecare an, coordonatorul acestui valoros demers publicistic este profesorul Simion Iuga, sprijinit de intelectuali originari din Săliștea de Sus, sau din împrejurimi.

În ultimul deceniu am fost prezent la fiecare ediție și mi-am dat seama că temele abordate sunt de mare interes, având autori consacrați în domeniile abordate. De aceea și volumul de față este o carte nobilă prin profunzimea ideilor și sfera lor de abordare. Amintesc câteva titluri, care vă pot convinge. Academicianul Emil Burzo, directorul publicației, scrie despre provocări generate de procesul de globalizare în sfera cercetării științifice. Mănos este capitolul care cuprinde file din istoria Maramureșului. Profesorul Marius Voinaghi aduce contribuții la repertoriul arheologic al Maramureșului Istoric, iar dr. Alexandru Leordean este preocupat de familiile nobile din Maramureș și rolul lor istoric.

Dr. Ilie Gherheș a documentat invazia tătarilor în Sătmar și Maramureș, desprinzând legenda de adevărul istoric. Dr. Vasile Cureleac și prof. Mirela Cureleac abordează premisele istorico-geografice ale populării ucrainenilor în Maramureș. Prof. Lucia Paraschiv ne aduce aminte de participarea românilor din Maramureșul Istoric la revoluția din 1848. Dr. Maria Meze a răsfoit periodice de informare generală, apărute în Maramureș în perioada interbelică. Prof. Mihaela-Cristina Gherheș ne plimbă prin târgurile din Maramureș în perioada interbelică. Dr. Ioan Boroica descrie câteva aspecte privind introducerea cadastrului în Borșa, iar prof. Simion Iuga analizează natalitatea și mortalitatea la Săliștea de Sus în prima jumătate a secolului XX.

Ciprian Coc reconstituie prezența Regelui Mihai la Strâmbu Băiuț. Drd. Vasile Timur Chiș scrie despre cimitire și monumente dedicate eroilor din armata austro-ungară, germană și maghiară din cele două războaie mondiale din Țara Maramureșului. Capitolul Spicuiri din istoria bisericească cuprinde articole semnate de pr. prot. Vasile-Aurel Pop despre sfintele ierurgii, slujbe de sfințire a întregii firi văzute, pr. dr. Vasile Iusco despre România și diplomația Vaticanului, iar drd. Lazăr Năsui reconstituie prin cuvinte Adunarea de la Alba Iulia, din 29 mai 1912, împotriva înființării Episcopiei maghiare de la Hajdugorog. Autorul a apelat la documente din arhiva Protopopiatului Vișeu și din presa vremii.

Sub genericul Panoramic cultural, prof. univ. dr. Nicolae Iuga ne aduce eterna epopee a Țiganiadei în actualitate. Dr. Marian Nencescu scrie despre naționalism și revizionism în Ardealul de Nord în preajma Primului Război. Dr. Adelina Emilia Mihali are articolul Ocna Șugatag, note de hodominie. Prof. Pamfil Bilțiu și Maria Bilțiu ne atrag atenția asupra unor semne și reprezentări de mare vechime și rare în ornamentica porților maramureșene. La capitolul recenzii, Maria Bilțiu scrie despre Ion Șiugariu, Gheorghe Pârja despre Ion Zubașcu și dr. Ion Petrovai despre Alexandru Filipașcu jr., ca om de știință, scriitor și împătimit al vânătorii.

Acest volum a fost îngrijit de profesorii Simion Iuga și Simion Bogîldea și a fost editat cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei orașului Săliștea de Sus, primar ec. Ștefan Iuga. Cinste vouă! Ați sprijinit o carte nobilă!

P.S. Mâine, sâmbătă 13 august, la Săliștea de Sus încep lucrările celei de-a XIV-a ediții a Simpozionului Național, cu participarea unor personalități din țară și din Maramureș. Voi fi acolo și vă voi spune cum a fost.

SAM, onoarea culturii săliștene

 

                                                                     de Gheorghe PÂRJA

Așa l-am știut din tinerețea mea: SAM, adică Simion Iuga, profesor și scriitor, care toată viața s-a oglindit în fântânile natale din Săliștea de Sus. Cu o biografie profesională impresionantă, ca dăruire și durată, profesor titular de istorie-geografie, luminând șirul de elevi sălișteni întru trecutul neamului nostru și al altor popoare. Dese­nând în memoria alumnilor sălișteni harta țării și a lumii. Sugestiv și colegial, l-a surprins profesorul Dumitru Chiș, în excelenta sa carte-dicționar despre elitele din Săliștea de Sus. Așa, pe SAM îl știu și din viață și din carte. Voi aminti câteva repere din activitatea acestui dascăl de țară care a dăruit absolvenți pentru oraș, pentru țară și pentru alte țări ale lumii. Personalități care luminează domenii dintre cele mai diferite nu uită sigiliul profesional și sufletesc al profesorului Simion Iuga. Știința devenirii multor generații de sălișteni a fost dinamizată de o intensă ardere spirituală, care înalță omul de la sunetul clopoțelului, la chemătorul dangăt de clopot spre rugăciune și credință.

Profesorul și scriitorul au stat de veghe, dar au refuzat starea pe loc. De altfel, el face parte dintr-o generație care a marcat biografia acestei nobile așezări. Știu asta deoarece în ultima jumătate de veac i-am fost aproape. În acest corolar, SAM a rămas, până în ziua de astăzi, o energie aparte. A slujit catedra cu devoțiune, a fost directorul școlii, a fost o gazdă primitoare pentru scriitori. Și acum aud ecoul unui eveniment inițiat la Săliștea de Sus. Apariția, în 1969, a revistei Semnal, rod al activității cenaclului elevilor sălișteni. Dimpreună cu Dumitru Iuga (poetul Ion Bogdan) a deschis paginile acestei publicații pentru elevi din județ și din țară. Fenomenul revuistic școlar de pe Valea Izei a fost răsplătit la nivel național. S-a implicat în activitatea cultural-artistică din localitate. A revigorat ansamblul folcloric, punând în scenă obiceiuri, montaje folclorice, alte spectacole venite din rînduiala așezării. Grupurile folclorice au dus faima săliștenilor în județ și în țară.
Profesorul Simion Iuga avea neliniștea apei volburate. Are un palmares impresionant. Cartea orașului, venit dinspre sat, stă mărturie. Și-a dat seama, la timp, că averea unei așezări precum este Săliștea de Sus trebuie știută și de altă lume. SAM este și un poet valoros, deși a fost extem de exigent cu opera sa. Este autorul a două volume de versuri, bine primite de critica literară. Răsplătite cu premii. Din creațiile lui putem descifra istoria spirituală a timpului nostru liric, a zonei cu multe porniri sub semnul lui Orfeu. În ultimul deceniu, de numele lui Simion Iuga se leagă inițierea și organizarea Simpozionului Național de Cultură și Civilizație Românească, de la Săliștea de Sus, ajuns anul acesta la a XIII-a ediție. Este editorul și coordonatorul celor 11 volume, care însoțesc manifestarea, ce cuprind comunicările prezentate la această întrunire cu forță academică. Adică membri ai Academiei Române, universitari, personalități din diverse domenii ale culturii și științei.
Am audiat la Săliștea de Sus doi președinți ai Academiei Române și un fost președinte de țară. Cum am fost prezent la toate edițiile, depun mărturie că este un regal cultural. Iar profesorul Simion Iuga, cu fiecare ediție, își scrie viața spirituală așa cum a fost, așa cum este. La ediția din acest an a celebrului Simpozion, primarul, ec. Ștefan Iuga, o altă energie a locului, a împlinit voința Consiliului Local, și i-a acordat Titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Săliștea de Sus. Pe bună și cinstită dreptate. Eu, din sală, am trăit emoția recunoștinței unei comunități pentru faptele de luat în seamă ale unui fiu al ei.
De altfel, universitarul Nicolae Iuga, un alt săliștean de nădejde națională, în cuvântul de laudă meritată, a adus argumentele necesare pentru decernarea acestui titlu. Îl socotesc și eu omul care și-a legat viața, prin lucrare și priveghere, de locul natal, adică de țară. Mă bucur că truda nobilă a lui SAM, de la catedră, la scena vieții, are urmași. O viață cu aura împlinirii.