Ion Cristoiu: ”Data trecută, Donald Trump l-a bătut pe Klaus Iohannis pe umărul drept. Ne-a costat șase miliarde de dolari. Acum cît dracu o să ne coste bătutul pe celălalt umăr?!”

Președintele Klaus Iohannis se află la Washigton într-o vizită de două zile avînd drept principal moment întîlnirea de la Casa Albă cu președintele american Donald Trump. 

Despre această vizită opinia publică din România a aflat dintr-un Comunicat al Administrației prezidențiale dat publicității pe 6 august 2019. Cităm: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua în perioada 19-20 august a.c. o vizită la Washington D.C., la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump.

Casa Albă a difuzat și ea un Comunicat, din care cităm: „Președintele Donald J. Trump îl va primi la Casa Albă pe președintele României Klaus Iohannis pe 20 august 2019. ” Momentul nu e o premieră în relația dintre Klaus Iohannis și Donald Trump. Pe 9 iunie 2017, a avut loc o întîlnire la Casa Albă între Klaus Iohannis și Donald Trump. Un Comunicat al Administrației prezidențiale din 1 iunie 2017 ne anunța evenimentul. Citez: „Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va efectua în perioada 4-9 iunie a.c. o vizită în Statele Unite ale Americii. Elementul central al acestei vizite este constituit de întrevederea oficială a Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald J. Trump, în data de 9 iunie a.c.”

Casa Albă a difuzat la vremea respectivă un Comunicat din care cităm: „Președintele Donald J. Trump îl va primi pe președintele României, Klaus Iohannis, la Casa Albă, pe 9 iunie, pentru o vizită de lucru.” Din start sesizăm o uriașă diferență între cele două momente. În 2017 avem de a face cu o vizită de mai multe zile a lui Klaus Iohannis în SUA, care culminează cu întrevederea de la Casa Albă. În 2019, avem de a face cu o vizită în SUA avînd întrevederea de la Casa Albă drept singur obiectiv.

În 2017, imaginea publică sugerată era a unei vizite mai ample (Klaus Iohannis s-a întîlnit cu o sumedenie de oficiali americane) în cadrul căreia a avut loc întîlnirea de la Casa Albă. Momentul de la Casa Albă, chiar dacă o culme a vizitei, e înscris din punctul de vedere al comunicării publice, în seria de întîlniri la nivel înalt ale președintelui român. Nu-i exclus ca și acum Klaus Iohannis să se întîlnească cu oficialități americane. Sigur e că s-a dus în America special pentru această întîlnire. Sigur e că, spre deosebire de momentul din 2017, Klaus Iohannis se deplasează la Washington la invitația lui Donald Trump.

La invitația lui Donald Trump?

În realitate, e vorba de o convocare. În stilul convocării la Kremlin pe vremuri a Ștabilor din țările socialiste.

Contrar neghiobiile vînturate de PSD-ști, vizita la Washignton nu e aranjată de Klaus Iohannis pentru a avea în fața românilor beneficiile unei bătăi pe celălalt umăr a președinteelui american. A fost impusă lui Klaus Iohannis de Donald Trump. Și Klaus Iohannis, care are nevoie ca de aer pentru campania electorală de imaginea că Donald Trump îl bate pe umăr, a acceptat fără să clipească. Și – sînt sigur- va accepta tot ce-i va vîrî pe gît Donald Trump. Să punem față-n față cele două momente și din punctul de vedere al motivelor celor două întîlniri. Cea din 9 iunie 2017 în viziunea Cotrocenilor din Comunicatul oficial:

„Întrevederea celor doi înalți oficiali va fi un excelent prilej pentru a discuta perspectivele de aprofundare și extindere a Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, pe toate palierele relevante, inclusiv în contextul în care în acest an se împlinesc 20 de ani de la lansarea acestuia. Astfel, Președintele Klaus Iohannis va aborda prioritățile de acțiune în cadrul relației bilaterale și va reconfirma angajamentul ferm al țării noastre de a rămîne un aliat predictibil, stabil și de încredere al Statelor Unite.”

Casa Albă e mai puțin vorbăreață:

„Președintele Trump așteaptă cu nerăbdare să discute mijloacele pentru a adînci pe mai departe legăturile și a întări parteneriatul strategic dintre Statele Unite și România.”

Comunicatul din 6 august 2019 al Cotrocenilor prezintă astfel motivele întrevederii:

„Cu prilejul întrevederii, Președintele Klaus Iohannis și Președintele Donald J. Trump vor discuta despre întărirea și dezvoltarea în continuare a Parteneriatului Strategic puternic și dinamic dintre România și Statele Unite ale Americii, în toate dimensiunile sale, inclusiv în plan securitar și economic.

Președintele României va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii, una dintre prioritățile politicii externe a României fiind consolidarea relației transatlantice și a securității spațiului euroatlantic.”

Viziunea Casei Albe e nițel diferită:

„Cei doi lideri vor discuta cum vor putea înfrunta mai bine provocările pe securitate pe care le întîmpină Statele Unite și România precum și promovarea parteneriatelor imparțiale și reciproce pentru comerț și energie. Vizita va avea loc pe parcursul comemorării României a 30 de ani de la căderea comunismului și a celui de al 15-lea ani de cînd România a devenit membru NATO. Președintele așteptă cu nerăbdare să celebreze aceste comemorări alături de președintele Iohannis.”

În ambele Comunicate, Klaus Iohannis ține să-și ia un fel de angajament public înaintea întîlnirii. Aflăm astfel, în 2017, că Președintele Iohannis „va reconfirma angajamentul ferm al țării noastre de a rămâne un aliat predictibil, stabil și de încredere al Statelor Unite”, iar în 2019, „va evidenția, și cu această ocazie, faptul că țara noastră va continua să fie un partener strategic solid și un aliat responsabil și de încredere al Statelor Unite ale Americii”.

Excesul de precizie naște confuzie, zicea Camil Petrescu. De ce ține Klaus Iohannis să reietereze angajamentul privind parteneriatul strategic?

E o întrebare de bun simț.

Dacă nevasta nu-ți pune la îndoială faptul că-i ești credincios, e absurd s-o asiguri de dimineață pînă seara de angajamentul tău că n-o vei înșela cu alta. La fel și în cazul lui Klaus Iohannis. De ce e nevoie să-și tot reia angajamentul de loialitate față de America?

Răspunsul ni-l dă o scurtă privire asupra politicii lui Donald Trump din ultimul timp. Președintele american se află într-un război deschis cu Germania, actuala stăpînă a Uniunii Europene. Acest adevăr a depășit demult nivelul informațiilor de culise. Războiul e pe față. Din acest război fac parte și încurajările fățișe ale lui Donald Trump pentru liderii europeni care cîrtesc împotriva celui de-al patrulea Reich, de la Mateo Salvini pînă la Victor Orban. Klaus Iohannis și-a dobîndit nu numai în România, dar și în Europa, renumele de pudelul lui Angela Merkel. A fost și este în România o slugă a Germaniei. Ceva asemănător domnilor fanarioți în raport cu Înalta Curte Otomană. Klaus Iohannis știe că Donald Trump știe că e pudelul lui Angela Merkel. Vrînd să fie bine cu ambele părți în conflict, potrivit năravului românesc al celor două luntri, el nu contenește să facă lui Donald Trump jurăminte de credință.

De ce-l cheamă Donald Trump pe Klaus Iohannis la Washington?

Donald Trump se laudă pe toate drumurile cu talentul său – format de pe vremea cînd era om de afaceri- de a obține de la cineva tot ceea ce-și propune. Donald Trump se dă de ceasul morții să mai găsească pe planetă un neghiob, care, în schimbul unei strîngeri de mînă sau a unei bătăi pe umăr, să- i dea tot ceea ce vrea el. Ceva cu care să se dea apoi mare în fața americanilor:

Vedeți ce geniu al negocierilor sînt?! Că acesta e scopul chemării lui Iohannis la Casa Albă ne spun și declarațiile lui Klaus Iohannis de la o întîlnire informală cu presa despre vizita în SUA. După ce a pus flașneta cu vizele, Klaus Iohannis a lăsat să se înțeleagă că e chemat de Donald Trump pentru a face grave concesii președintelui în mai multe chestiuni de interes național:

Chestiunea gazelor din Marea Neagră. Chestiunea sporirii numărului de militari americani în România. Nu ne o cere America, ne căciulim noi să fie și mai mulți militari americani. Chestiunea boicotării Huawei. Asta e ceea ce i s-a zis înainte de vizită că trebuie să facă în schimbul onoarei electorale de a fi primit de Donald Trump. Donald Trump e faimos și pentru imprevizibilitatea sa. Cine știe ce-i va mai trece prin cap să-i ceară lui Klaus Iohannis chiar în timpul vizitei!

Premierul României a declarat duminică seara la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu de pe Antena 3:

„Bineînţeles, eu sper ca domnul preşedinte să nu vină cu anumite lucruri pe care guvernul să le implementeze și care efectiv nu au făcut obiectul unor discuții (…)”.

Cum adică Klaus Iohannis ar putea veni de la Casa Albă cu o serie de angajamente în numele României care n-au făcut obiectul unor discuții? Ce știe Viorica Dăncilă și nu ne spune? Nu cumva că Klaus Iohannis, interesat electoral să fie bătut de Donald Trump și pe celălalt umăr, e gata să ne vîndă cu țară cu tot numai să se pricopsească el cu un al doilea mandat?

Data trecută bătutul pe umărul drept ne-a costat 6 miliarde de dolari.

Acum cît dracu o ne coste bătutul pe celălalt umăr?!

N.B. La întîlnire de va discuta și Cazul Caracal? Nu de altceva, dar noi credem că finalul poveștii pe care scenariștii nu l-au scris încă depinde de discuția de la Casa Albă. De aceea anchetatorii trag de timp în chip evident. Ca să vadă cum se va încheia discuția de la Casa Albă despre Cazul Caracal.

Autor: Ion Cristoiu

Sursa: Ion Cristoiu Blog

Cât a costat atacul din Siria şi unde s-ar fi ascuns preşedintele sirian Bashar al-Assad

• Numai rachetele Tomahawk trase de americani în atacul de vineri spre sâmbătă au costat 165,2 milioane de dolari. 
• Preşedintele sirian  Bashar Al-Assad s-ar fi ascuns în timpul atacului într-un buncăr dintr-o bază rusească. 
• Rachetele Tomahawk trase de americani în atacul de vineri spre sâmbătă au costat 165,2 milioane de dolari.  
• Francezii au tras şi ei 12 rachete de croazieră potrivit informaţiilor furnizate de Elysee. Dintre acestea, trei rachete de croazieră navale MdCN, cu o rază de 1000 km şi o precizie de un metru, au fost trase de o fregată multirol (FREMM). Este pentru prima dată când Franţa a folosit într-o misiune reală aceste rachete.  Franţa se alătură astfel clubului restrâns de state care deţin astfel de rachetă de croazieră , cum ar fi Statele Unite (Tomahawk) sau Marea Britanie, rachete de croazieră la bordul navelor de război.   Aceste rachete, dezvoltate de grupul francez MBDA, sunt foarte scumpe, potrivit postului de televiziune francez BFMTV. În conformitate cu Legea finanţelor 2015, fiecare costă 2, 86 milioane de euro, aproape de două ori mai mult ca Tomahawk american (1,5 milioane de euro). 
• Numai avioanele Tornado britanice au tras  31 de rachete Storm Shadow, fiecare costând  750.000 de lire sterline (862.000 de euro).  Au fost lansate 76 de rachete către prima ţintă, Centrul de Cercetare şi Dezvoltare de la Barzeh, 57 dintre ele fiind rachete Tomahawk de croazieră, iar 19 de tip aer-sol JASS. Conform evaluărilor preliminare, centrul a fost distrus. McKenzie a adăugat că aceasta  va întârzia programul armelor chimice al Siriei cu câţiva ani. Spre a doua ţintă, depozitul Him Shinshar, au fost lansate 22 de rachete, dintre care nouă Tomahawk americane, opt Storm Shadow britanice şi rachetele navale de croazieră ale francezilor. 
• Către buncăr au fost lansate şapte rachete de tip Scout iar conform analizelor preliminare, ţinta a fost lovită cu succes. McKenzie a specificat şi că niciuna dintre rachete nu a fost interceptată de forţele aeriene siriene şi că nu există niciun indiciu că sistemul aerian de apărare rus ar fi fost implicat. El a adăugat şi că toate rachetele şi-au atins ţintele şi toate avioanele s-au întors în siguranţă. 
• De asemenea, peste 40 de rachete sol-aer au fost lansate de regimul sirian, însă majoritatea acestor lansări au avut loc după ce raidul aerian se încheiase.  

Sursa: Adevărul

Cât îi costă pe părinţi rechizitele pentru anul şcolar 2016-2017

A Început goana dupĂ rechizite, iar din dorinŢa de a le cumpĂra copiilor caiete, penare Şi stilouri care sa Îi ajutE sĂ ÎnveŢe Şi sĂ scrie mai cu drag, pĂrinŢii aproape cĂ nici nu se mai uitĂ la banii pe care sunt nevoiŢi sĂ Îi scoatĂ din buzunar.

Caietele clasice nu mai sunt la modĂ, iar În 2016, În trendul preferinŢelor celor mici se aflĂ rechizitele Şcolare cu personaje desene animate, ghiozdanul Soy Luna, penarul Hello Kitty, sau caiete Şi stilouri din aceeasi gama.

Orice personaj preferĂ cel mic, un caiet, un penar sau un ghiozdan pe care apare chipul acestora costĂ de aproximativ trei ori mai mult decÂt rechizitele simple.

Pentru cinci caiete de limba romÂna pĂrinŢii scot din buzunar cel putin 15 lei, pentru un ghiozdan vor scoate din buzunar cel putin 50 de lei, iar pentru un stilou aproximativ 15 lei.

VĂ prezentĂm În infograficul DE MAI SUS cÂt Îi costĂ pe pĂrinŢi un an de ŞcoalĂ pentru un singur copil.

NOTĂ: preŢurile precizate sunt orientative Şi reprezintĂ valoarea medie a ofertelor comercianŢilor.

                                                        Ana-Maria TUDOR

Cartuşul antistres

Tirul sportiv este una dintre cele mai bune metode de relaxare dar şi de exersare a acuităţii vizuale, a stării de calm şi responsabilităţii

„Puneţi-vă căştile şi ochelarii de protecţie mai întâi. Aici nu intrăm decât pregătiţi complet, atât psihic, cât şi fizic. Lăsaţi toate grijile deoparte. E momentul să ne relaxăm“ . Acesta este primul lucru pe care îl aude oricine vrea să tragă cu o armă de foc, fie el profesionist, ori începător, atunci când păşeşte în complexul de tir al UTI, din Capitală. Instructorul, Filip Gheorghe, lucrează cu armele de aproape treizeci de ani, iar acum este autorizat de Direcţia Generală de Poliţie a Capitalei pentru a-i instrui şi pe alţii. Îl ajută şi celălalt instructor, Vasile Burghel, iar fiecare îndrumare oferită de cei doi este  la fel de plină de pasiune pentru fiecare dintre sutele de clienţi care trec pragul poligonului. „Totul e să fim atenţi la felul în care mânuim arma. Nu e deloc greu, trebuie concentrare maximă, apoi totul o să fie o plăcere. Haideţi, curaj. Cât sunteţi cu mine e ca şi cum aţi fi singuri“ , glumeşte Gheorghe, iar atmosfera se transformă într-una atât de plăcută şi de sigură încât realizezi imediat că ai intrat într-un loc în care totul pare să funcţioneze precum un ceas elveţian.

Cerere mare, ofertă mică - o investiţie bună

Poligonul de tir din cadrul UTI pune la dispoziţie clienţilor pistoale neletale cu bilă de cauciuc, letale cu glonţ sau puşti de vânătoare cu glonţ sau cu alice. Fie că vorbim despre persoane care deţin un permis de armă, de sportivi, ori despre cei care văd în asta doar un moment de relaxare, cu toţii pot veni la complexul de pe şoseaua Olteniţei pentru experienţe inedite, adrenalină sau pentru concursuri cu prietenii.

Complexul, inaugurat în mai 2009, a deschis drumul acestui tip de business, fiiind în acel moment singurul poligon de tragere indoor din România.

„În momentul în care am demarat acest proiect, ne-am propus să creăm siguranţă maximă, dar mai ales performanţă şi standarde cât mai înalte. Ideea a pornit de la managementul UTI, care a realizat un studiu de piaţă, în 2007, şi a constatat că există o oportunitate foarte mare pentru a îndeplini nevoia  de a practica acest sport posesorilor de arme letale şi neletale, care ajungeau atunci la aproape 60.000. UTI avea potenţialul acestor sisteme de securitate pe care le produce, astfel că ne-am gândit să facem acest tip de business. Exista o cerere foarte mare, toţi se duceau în afara Bucureştiului, dar acolo trebuia un aviz special din partea autorităţilor şi era mai complicat“ , ne povesteşte Nicolae Tănase, directorul complexului de tir UTI, grup de firme construit în jurul companiei UTI Systems, specializată pe sisteme şi soluţii de siguranţă.

Cât de sigur este să tragi cu armele de foc

Pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu tragerile cu arma şi se gândesc că pot pleca răniţi de acolo, managerul poligonului are numai cuvinte liniştitoare: „Dacă se respectă toate procedurile şi îndrumările instructorilor, totul este absolut sigur. Nu am avut parte de vreun incident până acum. Suntem foarte vigilenţi în alegerea clientelei, dar şi beneficiarii noştri sunt ascultători pentru că în momentul în care pun mâna pe o armă, au un mare sentiment de responsabilitate. Instructorii noştri explică foarte bine totul din momentul în care păşeşti pe pistă până când pui arma jos. Te învaţă cum să ţii arma, cum să îţi controlezi mişcările, respiraţia, absolut tot. Plus că, în poligon, totul e îndreptat spre ţintă. Nu facem nicio mişcare greşită, în sus, în jos, stânga, dreapta şi chiar dacă am face-o, avem totul antifonat, iar glonţul nu va ricoşa niciodată aiurea“ .

„Tirul este o artă“

Până în 2010, la poligonul de tir puteau să vină numai cei care erau posesori de permis port-armă. După schimbarea Legii 295, privind regimul armelor şi muniţiilor, acum poate practica acest sport orice persoană care are vârsta minimă de 18 ani, indiferent de sex.

„Clienţii noştri vin ori pentru instruire, ori pentru perfecţionare, antrenament, sau pur şi simplu pentru distracţie. E un sport de relaxare mentală în primul rând. Sunt oameni care vor să performeze aici şi avem chiar şi un exemplu, din zona tirului dinamic. Vorbim despre un avocat care, prin puterea financiară pe care o are şi prin dorinţa sa de a învăţa şi de a se perfecţiona, a ajuns campion la foarte multe concursuri internaţionale. Este vorba despre Sebastian Guţiu. Aşadar, tirul este o artă, pentru că e asemenea şahului, te solicită mental. Ai nevoie de foarte mult echilibru, trebuie să gândeşti foarte bine ce decizie iei şi, mai ales, să îţi controlezi respiraţia înainte de a apăsa pe trăgaci. Mecanismul nu e complicat, ai intrat în poziţie, la comandă ridici arma, o fixezi bine în mână, iei încărcătorul, îi pui cartuşe, apoi, cu ajutorul ochiului director tragi către ţintă“ , explică Tănase.

 Steven Seagal, printre vizitatorii complexului de tir UTI

Jocurile Olimpice din Londra, 2012, atunci când Alin Moldoveanu a obţinut medalia de aur, au readus în prim plan un sport cu tradiţie în România. Printre personalităţile istorice care au practicat tir sportiv se numără Alexandru Ioan Cuza, cel care a înfiinţat şi „Societatea de Dare la Semn Bucuresci“, Ferdinand I şi prinţul George Valentin Bibescu.

Vestea bună este că, începând de anul trecut, Federaţia Română de Tir a început un program de promovare a acestui sport în şcoli, semn că se pune preţ şi pe astfel de competiţii sportive.

„Trebuie descoperiţi copiii care au calităţi motrice. La televizor, din păcate, se promovează doar fotbalul, ori tirul e un sport nobil, care educă şi care dezvoltă capacitatea unui tânăr de a se responsabiliza. Am cunoscut tineri care nu erau în stare să vorbească corect gramatical şi care, după ce au practicat tirul ani întregi, s-au schimbat complet. E un sport care te dezvoltă psihologic. Să nu uităm că Alin Moldoveanu este specializat în acest domeniu “, completează directorul complexului care, la sfârşitul anului trecut a avut un oaspete de seamă, pe actorul Steven Seagal.

„În decembrie, când a venit la filmare aici în România, într-una din pauze, Seagal a ţinut să vină la poligonul nostru şi să tragă. E un foarte bun trăgător“ , îşi aminteşte el. Epuizăm mai bine de douăzeci de cartuşe, iar concluzia e îmbucurătoare: două ore petrecute în poligonul de tir ne conving că o armă nu e doar un obiect care poate răni pe cineva, ci că mânuirea ei te poate duce către relaxare şi destindere.

Vin foarte mulţi oameni de afaceri care doresc să se relaxeze aici. Am observat că după o zi încărcată de muncă, un manager care vine şi trage cu arma, pleacă mult mai destins. Avem printre clienţi şi actori, oameni de televiziune.

400.000 de euro este suma investită în poligonul de tir UTI

Pentru cei care nu dispun de o armă, dar doresc să-şi achiziţioneze una, poligonul UTI pune la dispoziţie un magazin de arme şi muniţii, care are în dotare de la arme cu vechime până la cele actuale, pe care le foloseşte Jandarmeria franceză, de exemplu. „Pe lângă poligonul de tir, avem şi un magazin de arme, muniţie şi accesorii, un atelier de reparat arme, o cameră de păstrat armele şi muniţiile, unde mai nou, persoanele care nu au unde să lase arma în casă, atunci când pleacă in concediu, vin şi o lasă la noi. Preţul pistoalelor neletale cu bilă de cauciuc se situează între 1.000 şi 2.400 de lei, cele letale cu glonţ costă între 2.400 şi 4.600 de lei, iar o puşcă de vânătoare cu glonţ sau alice variază între 2.600 şi 8.200 de lei“ , ne-a spus directorul UTI. Preluare prosport.roprosport.ro

                                                                     Cristi SOMESAN

Cât costă ”Olimpiada” de la Brașov

Peste câteva zile, pârtiile din România vor fi pline de sportivi din toate colțurile lumii.

Costurile organizării competițiilor FOTE în România, între 17 și 22 februarie, sunt uriașe.

Festivalul Olimpic al Tineretului European este cea mai importantă competiție sportivă organizată de România în ultimii ani. Pentru realizarea infrastructurii din zona Brașovului, unde vor avea loc probele, s-au cheltuit aproximativ 60 de milioane de euro.

S-au construit pârtii de schi alpin, schi fond, biatlon, dar și trambuline pentru sărituri cu schiurile și două patinoare moderne.

Principalul susținător financiar al proiectului a fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, care a pompat 40 de milioane de euro în realizarea proiectelor, dar și primăriile orașelor din zonă. Primăria Brașov a alocat 11 milioane de euro pentru construirea patinoarului.

Pârtiile de la Poiana Brașov au fost reabilitate, în zonă făcându-și apariția și două teleferice, dar și un  lac de acumulare în Postăvarul, necesar pentru producerea de zăpadă artificială.

În mai puțin de o săptămână, în România se vor întrece peste 1.200 de sportivi din 45 de țări. Mai mult, organizatorii speră să atragă câți mai mulți români la eveniment. Bugetul competiției este de 1,2 milioane de euro.

                                                                               Sorin BREAZU

Referendumul din 29 iulie costă 95,6 milioane lei

Organizarea referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu decurge conform calendarului şi nu există probleme în niciun judeţ, autorităţile fiind pregătite să facă faţă oricăror probleme care ar putea apărea în această perioadă, a declarat, sâmbătă, la Focşani, secretarul de stat din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Cătălin Chiper.

Prezent la o conferinţă de presă organizată de PNL Vrancea, secretarul de stat a afirmat că, până acum, nu au fost înregistrate decât 'elemente nesemnificative la nivelul ţării'.

'Au fost suplimentate secţiile de votare mai ales în zonele turistice. Acesta este primul scrutin organizat în ultimii 20 de ani care are loc în perioada verii, în perioadă de concedii', a afirmat secretarul de stat Cătălin Chiper.

El a precizat că fondurile alocate pentru organizarea referendumului se ridică la 95,6 milioane lei, din care cea mai mare parte sunt pentru hârtia buletinelor de vot, tipărirea buletinelor, ştampile. AGERPRES