Primiți cu plugușorul?! Ori da, ori nu, eu tot NU mai...votez!

                                                                    PLUGUȘORUL 2025

Aho, aho, copii şi fraţi,

mame, şi bunici, şi taţi,

trebile vi le lăsaţi

şi în jur vă adunaţi,

c-am venit cu Pluguşorul,

să strângem, roată, poporul,

să fim toţi un singur glas,

că atât ne-a mai rămas!

Să facem, din urătură,

moţiune de cenzură,

împotriva celor care,

când ajung la guvernare,

sunt puşi doar pe jecmăneală,

fără să dea socoteală.

Mânați, măi!

Aho, aho, bătrâni frumoși

(nu zic babe, nu zic moși,

că și eu sunt tot la fel

ca și voi - un... bătrânel!),

ia lăsați-i pe cei mici

și puneți mâna pe bici,

dacă n-aveți zurgălăi, 

puneți mâna pe tigăi,

pe bastoane, pe vătraie

și să facem hărmălaie

în față la Parlament,

cât nu-i nimenea prezent,

căci aleșii, ”surmenați”,

în vacanță sunt plecați

și vor veni iar la treabă

când va da colțul la iarbă.

Zdrăngăniți, măi, din tigăi,

să se-audă peste văi,

peste munți, peste păduri

ale noastre urături!

Hăi, hăi...

În anul care-a trecut

legi destule au făcut

pentru bunăstarea lor,

nicidecum pentru popor.

Pentru pensii și salarii

cât mai mari, parlamentarii

au votat într-un minut,

precum mușchii lor au vrut

și de români i-a durut

în zona coccigiană,

ultima de la coloană,

pe care orice ales

o folosește ades,

atunci când doarme profund,

nu pe spate, ci... în fund,

și visează că muncește

pentru leafa ce-o primește.

Roată mare, bătrânei,

și sunați din clopoței!

Hăi, hăi...

Mâine anul se-înnoiește

și de la Guvern pornește,

croindu-și drum prin nămeți,

Ordonanța ”trenuleț”, 

ca să descarce prin gări,

sacii doldora de dări.

Iarna-i grea, omătul mare,

semne nu-s de indexare,

pensia, mică sau mare,

pusă-i la refrigerare,

iar salariile, toate,

vor rămâne înghețate,

voucherele de vacanță

vor fi, de-acum,... aroganță 

și românii iau iar plasă

cu tichetele de masă,

căci ai noștri guvernanți

nu mai țin cont de votanți.

Când se-apropie votarea,

promit toți marea cu sarea,

dar, ajunși în funcții mari,

se transformă în dijmari.

Roată plugul, dragii mei,

şi sunaţi din clopoţei,

să se-audă-n largul zării,

din Carpaţi, la ţărmul mării,

o urare strămoşească

pentru stirpea românească:

Mult noroc şi sănătate,

masa plină de bucate,

pensii bine calculate,

salarii neîngheţate,

doar de astea s-aveţi parte,

fiindcă-s binemeritate!

Ia mânaţi, cu toţii, măi,

să se-audă peste văi

o urare din bătrâni:

LA MULŢI ANI, IUBIŢI ROMÂNI!

Twinkl. Un An Nou cu împliniri!

 

Dragi profesori,

Noul An să vă aducă tuturor energia de a continua misiunea extraordinară pe care o aveți - aceea de a forma caractere, de a deschide minți și de a inspira viitorul.

🌠Vă dorim ca 2025 să vă aducă recunoaștere, bucurie în fiecare zi și satisfacția că sunteți arhitecții unei generații care va schimba lumea.

🖌️ Colorează-ți anul așa cum îți dorești!🎨

Momentan GRATUIT

Obiective pentru 2025 – Fișă de activitate

Download now!

Promisiunile pentru noul an - Pachet cu resurse

Download now!

Evenimentele anului 2025 – Planșe

Download now!

Noul An 2025 – Proiect de artă colaborativă

Download now!

Anul Nou – Calendar cu desene de colorat

Download now!

PF Daniel, mesaj de Anul Nou: „Să cultivăm pacea inimii noastre primită de la Hristos, prin rugăciune şi fapte bune, şi să ne rugăm pentru pacea între popoare!”

Biserica ne îndeamnă să trăim fiecare clipă a vieţii cu încredere şi speranţă, dar şi cu responsabilitate şi seriozitate, a transmis miercuri Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, îndemnându-ne să ne rugăm pentru pacea între popoare.

Mesajul Patriarhului a fost rostit de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştiului, Timotei Prahoveanul, în cadrul slujbei Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, oficiată pentru binecuvântarea Noului An 2025, la Catedrala Patriarhală.

„Aşadar, timpul pe care îl avem la dispoziţie poate fi timpul rodirii sau poate fi timpul risipirii darurilor primite prin naşterea după trup: sănătate, inteligenţă, frumuseţe, forţă fizică, sau darurile primite de la Botez ca daruri ale Duhului Sfânt, le putem înmulţi sau le putem risipi. Totul depinde dacă sfinţim timpul prin credinţă, pocăinţă şi fapte bune sau risipim timpul vieţii noastre prin lipsa de iubire faţă de Dumnezeu şi de semeni”, se arată în cuvântul Patriarhului.

Întâistătătorul BOR a îndemnat „să cerem lui Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt să ne ajute să simţim bucuria sfinţirii timpului şi să simţim bucuria rodirii în timp”.

„De aceea, Biserica ne îndeamnă să privim cu încredere şi speranţă, dar şi cu responsabilitate şi gravitate, fiecare clipă a vieţii prezente, preţuind-o ca pe o şansă divină a răscumpărării timpului pierdut când n-am săvârşit nicio faptă bună sau ca timp al ridicării din păcat prin pocăinţă, dar mai ales ca timp de rodire şi înmulţire a darurilor primite de la Dumnezeu. Astfel, Iisus este liniştea noastră la judecata Sa cu fiecare dintre noi”, a subliniat înaltul ierarh ortodox.

Preafericitul Părinte Patriarh a reamintit că anul 2025 este Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române.

„Anul 2024, pe care l-am încheiat, a fost declarat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept Anul omagial al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor şi Anul comemorativ al tuturor Sfinţilor tămăduitori fără de arginţi şi ne-am străduit să sfinţim clipele timpului nostru prin intensificarea îngrijirii celor aflaţi în suferinţă sufletească şi trupească. Anul acesta, 2025, a fost declarat de către Sfântul Sinod al Bisericii noastre Anul omagial al Centenarului Patriarhiei Române şi Anul comemorativ al duhovnicilor şi mărturisitorilor ortodocşi români din secolul al XX-lea. Această aniversare nu este doar o celebrare a trecutului, ci şi o chemare la recunoştinţă faţă de înaintaşii noştri şi reflecţie asupra rolului Bisericii noastre în viaţa poporului român”, a spus Patriarhul.

PF Daniel a îndemnat la rugăciune pentru pacea între popoare.

 „Să pomenim în rugăciunile noastre şi pe toţi românii din afara României, ca să păstrăm, cu multă iubire frăţească, unitatea de credinţă şi de neam! Să cultivăm pacea inimii noastre primită de la Hristos, prin rugăciune şi fapte bune, şi să ne rugăm pentru pacea între popoare! Ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Împăratul veacurilor, să binecuvânteze anul în care am intrat, să ne dăruiască credinţă statornică şi timp de pocăinţă, vieţuire sfântă, cu fapte bune, precum şi îmbelşugarea roadelor pământului, spre slava Preasfintei Treimi şi a noastră mântuire! La mulţi şi binecuvântaţi ani!”, a transmis Patriarhul Daniel

În noaptea dintre ani, în toate lăcaşurile de rugăciune ale Bisericii Ortodoxe Române se săvârşeşte o slujbă de mulţumire şi de binecuvântare a începutului noului an calendaristic.

Potrivit Patriarhiei Române, rânduiala stabilită de Sfântul Sinod în anul 2011 prevede citirea Acatistului Domnului nostru Iisus Hristos, întrucât în ziua de 1 ianuarie ne amintim de momentul când Fiul lui Dumnezeu, întrupat, a primit numele de Iisus. Iisus înseamnă în limba ebraică „Dumnezeu mântuieşte” şi în acatist este pronunţat de aproximativ 200 de ori.

Slujba care se săvârşeşte în noaptea trecerii dintre ani mai cuprinde rugăciunea Sfântului Efrem Sirul către Mântuitor, o rugăciune de mulţumire şi două rugăciuni de intrare în noul an – una din tradiţia liturgică română şi slavă (cea care va fi citită şi la slujba de Te Deum oficiată după Sf. Liturghie în prima zi din an) şi alta din tradiţia greacă.

La 1 ianuarie se sărbătoreşte Tăierea-împrejur cea după trup a Domnului şi Sfântul Vasile cel Mare. Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se săvârşeşte de 10 ori pe an: 1 şi 5 ianuarie, 20 şi 27 martie, 3, 10, 17, 28 şi 30 aprilie, 25 decembrie.

Sursa: NN

Gluma zilei - Marcel

 

Sorin Roşca Stănescu: Speranțe deșarte și spaime cât se poate de concrete

Cam așa se sfârșește acest an. Și tot în aceste condiții sintetizate mai sus urmează să debuteze și să se desfășoare anul următor. Românii vor deconta în plan moral, politic, social și economic, adică la buzunar, șapte runde de alegeri într-un interval de 12 luni, cu multiplele costuri aferente, dar și cu alte consecințe previzibile. La care se vor adăuga consecințele pe care nu avem posibilitatea să le anticipăm în acest moment.

Așa ceva nu s-a mai pomenit în istorie. O populație de aproape 20 de milioane de oameni din interiorul și din exteriorul granițelor a fost și este de-a dreptul siluită, fiind pusă în situația de a vota de șapte ori într-un interval extrem de scurt de timp. Au fost alegerile locale, cele europarlamentare, alegerile parlamentare și cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale, ultimele fiind sistate, anulate, astfel încât conform deciziei celor nouă de la CCR plus unu, respectiv ex-președintele Klaus Iohannis, mai suntem nevoiți, dacă vrem să ne exprimăm opțiunile, să ne mai prezentăm în primăvară la două tururi de scrutin. De ce? Pentru că, din capul locului, acesta an care se încheie acum a debutat alandala. Cu decizii arbitrare luate la Cotroceni de fostul președinte legitim Klaus Iohannis, în funcție de aranjamentele pe care acesta a încercat să le facă. În plan extern, prin accesarea în beneficiul său a unor funcții importante, menite să-i genereze venituri, dar și să-i acorde o protecție în raport cu dosarele penale care stau la cotitură. Și desigur și în plan intern, în scopul de a-și putea desemna succesorul pe modelul Elțîn-Putin. Obiectivele sale externe au eșuat în totalitate. Cele interne încă nu. Toate combinațiile aberante legate de alegeri, cuplarea localelor cu europarlamentarele, împletirea parlamentarelor cu prezidențialele, întreg calendarul acestora au fost stabilite numai și numai în funcție de interesele fostului președinte legitim. Ultima și cea mai importantă redută vizată de el este instaurarea unui guvern complice, susținut de o alianță complice care, la rândul ei, să fie creditată de o majoritate parlamentară complice.

Cred că este clar pentru toată lumea, chiar și pentru cei care compun bazinele electorale ale partidelor din arcul puterii, că rezultatul tuturor acestor runde electorale a fost unul, iar rezultatul politic de pe tabla de șah este cu totul altul. S-a schimbat fundamental ierarhia politică. Suveraniștii, prin AUR, au trecut pe locul doi în clasamentul partidelor și dețin circa 40% în totalitate cu AUR, SOS și POT. La alcătuirea majorității și respectiv a guvernului s-a procedat nu conform semnalului dat de votanți, ci s-a mers literalmente în inerție. Deși toți liderii partidelor, fără excepție, și chiar și Klaus Iohannis au recunoscut imediat după primul tur de scrutin al prezidențialelor că românii au dat puterii existente un vot de blam, unii au zis chiar o palmă zdravănă, deși toți au recunoscut că au comis greșeli extrem de mari, pe care le regretă, din nou inclusiv Klaus Iohannis, avem în final, în urma unor combinații făcute în spatele ușilor închise, același premier, în persoana lui Marcel Ciolacu, și fix același guvern, cu excepția a patru miniștri. Doar patru miniștri dintre cei vechi au fost înlocuiți cu alți patru, dintre care doi sunt oamenii președintelui, iar alți doi reprezintă plata făcută UDMR, care a acceptat să intre în această combinație.

Și ce urmează? Astăzi optimiștii așteaptă cu sufletul la gură o decizie a Curții de Apel București, care să anuleze anularea alegerilor de către Biroul Electoral Central în urmă hotărârii CCR. Aș spera să nu am dreptate, dar cred cu tărie că oamenii încă se mai iluzionează. Eu cred că fie decizia va fi amânată și trecută în contul anului viitor, fie din capul locului sau, după caz, în 2025, contestația va fi respinsă. Ceea ce înseamnă că vor urma încă două runde de alegeri.

Între timp, autorii loviturii de stat, precum și complicii acestora, caută cu disperare motive pentru eliminarea, rând pe rând, a celor care ar putea să câștige aceste alegeri, dacă ar fi lăsați. În principiu este vorba despre Călin Georgescu și George Simion. Dacă nu vor reuși în această operațiune, atunci noul stat subteran, edificat spre sfârșitul acestui an, va acționa în forță în sensul fraudării masive a alegerilor. Și dacă nici așa nu le iese, cine știe, poate că din nou vom avea două runde electorale anulate și reluate cândva în vara-toamna anului viitor.

Toate aceste exchibiții ne costă enorm în planul credibilității externe, pentru că ele creează instabilitate și denotă precaritatea sistemului democratic din România. Aceste costuri se traduc în uriașe pierderi financiare. O rundă de alegeri costă cam 400 de milioane de euro. Iar statul nu mai are bani. Niciun guvern nu mai poate face față unor asemenea cheltuieli, în condițiile în care creditele care trebuie rostogolite sunt tot mai greu de obținut și tot mai scumpe. Și iată că astfel deja este anunțată austeritatea. Adică o curbă de sacrificiu. Dacă pensiile nu mai sunt indexate, nici măcar cu falsa indexare de puțin peste 10%, neconformă cu inflația, atunci prima consecință este că va exista un număr mar, dar încă necunoscut de persoane care, în baza angajamentelor vizând indexarea, au făcut credite pe care nu le vor mai putea onora. Iar băncile îi vor executa pe bieții oameni. Vor lua și pielea de pe ei. Și nu este vorba doar despre bănci. Conform unei legi de-a dreptul sadice, și o serie de furnizori de energie sau de alte servicii vor avea posibilitatea să treacă la executări silite.

Criza electorală, transformată în criză politică, generează criză economică și financiară, care la rândul lor declanșează o profundă criză socială. Cam astea sunt speranțele în bine pe care ni le aduce anul viitor, cam astea sunt și spaimele, la care avem tot dreptul să reacționăm.

 

Autor: Sorin Roşca Stănescu

Sursa: https://corect-news.ro/sperante-desarte-si-spaime-cat-se-poate-de-concrete/

Monolog

Salută tu-anul! Răstoarn-apoi brazda

şi-ntinde-o visând până-n soare răsare.

În palma ta rodul cădea-va deplinul,

cum cade la capăt de vrajă-aminul.

Izvoarele toate şi focul, trabanţii,

îi poartă deasupra, în mână, Înaltul.

Adaugă tu pasului numai încrederea,

evlavia, grija şi saltul.

Salută tu-anul! Lărgeşte-ţi fiinţa şi peste

cea margine crudă care te curmă.

Vezi, pulberea pragului ţine de tine

la fel ca şi sfera şi luna, din urmă.

Sporeşte-ţi cântarea precum se cuvine,

dă ceasului înţelepciunea ce-o ai.

Norocul de aur, visatul, sub streşini

ţi-l dăruie şarpele casei şi zeii din plai.

Lucian Blaga

Mesajul lui Călin Georgescu după ce Curtea de Apel a confirmat anularea alegerilor prezidențiale!

„Poporul este singurul conducător de drept al țării și acum poporul s-a unit în jurul unui ideal măreț care merită protejat din plin: democrația. Cea pentru care am plătit tribut acum 35 de ani, în sângele tinerilor noștri, acum 35 de ani.

Suntem din nou uniți într-o lună de decembrie, la fel cum s-a întâmplat în decembrie 1918, în decembrie 1989 și acum, în decembrie 2024.

Milioane de inimi și un singur ideal comun: libertate. Pare că frigul lui decembrie este plin de harul care aprinde sufletul nostru, al tuturor, al neamului românesc unit.

Cu cât am fost mai încercați, cu atât am devenit mai uniți și mai înțelepți și astfel, trezirea în conștiință a poporului nostru s-a materializat în fiecare clipă, oră de oră, zi de zi, și practic treptat, nevoia de schimbare care ne-a animat pe toți s-a contopit cu cele mai înălțătoare sentimente, și în mod special ieri, ieri mii de oameni s-au adăpostit sub drapelul național pentru că românii merită dreptate, și cel mai important, libertate. Ne-am adăpostit sub drapelul țării pentru că el este simbolul strămoșilor care ne-au lăsat cea mai de preț moștenire: acest pământ sacru, România.

Curtea de Apel București a dovedit că nu are același curaj pe care îl are poporul român. Au ales frica în detrimentul curajului, au ales să servească sistemul și nu poporul, și în lipsa dovezilor, și în lipsa oricărei probe care ar fi justificat anularea turului doi al alegerilor prezidențiale, Curtea avea de făcut un singur lucru, doar să recunoască că nu a existat un motiv pentru anularea alegerilor și să dispună reluarea acestora de unde au fost oprite abuziv.

Prin ceea ce s-a întâmplat astăzi, poporul a fost condamnat să accepte corupția și nedreptatea ca o stare de fapt. Practic, poporul a fost condamnat pentru propriile alegeri și a fost abandonat de cei care trebuiau să-l protejeze de cea mai gravă ingerință: cea politică. Justiția a ales astăzi să fie supusă, nu liberă. Iar din palatele lor, Cotroceni și Victoria, politicul crede că a câștigat din nou, probabil deja sărbătoresc, evident pe banii noștri, cu șampanie scumpă, o nouă umilință adusă la adresa poporului român.

Justiția a fost din nou îngenunchiată de Klaus Iohannis, de cei nouă judecători ai Curții Constituționale, de Marcel Ciolacu și de interesele externe asupra resurselor naturale și a bogăției țării noastre. Magistrații au cedat în fața falsei puteri politice care le-a corupt judecata, dar vă spun, adevărata forță suntem noi, poporul român, a scris Călin Georgescu, pe Facebook.

Cristian LAURENȚIU

Fost judecător CCR, Petre Lăzăroiu: ”Nimănui din Europa, de la Bruxelles, nu-i convine ca să fie Georgescu președinte”

România anului 2024 e condusă la comandă. ”Nimănui din Europa, de la Bruxelles, nu-i convine ca să fie Georgescu președinte. Nu au vrut, nu au plăcut și cu asta basta. Și să mai lungim vorba, să ne ascundem după deget și să ne dăm la întors„ . Declarația a fost făcută de  Petre Lăzăroiu, fost judecător al Curții Constituționale, la Realitatea Plus.

”Asta este. Au încercat tot felul de tipuri, au încercat tot felul de variante, încearcă acum să-i găsească nod în papură să nu mai candideze. Deocamdată, ceea ce a vrut poporul, nu e pe placul guvernanților României și a Europei…”, a mai spus Lărăzoiu.

Sentința dată astăzi întărește spusele magistratului iar România devine tot mai mult o colonie a imperiilor din UE.

 C.L.

1.538 de afișări - MOARA LUI GELU - 31.12.2024

 

Urarea guvernului Ciolacu 2 „miruit” de președintele în prelungiri Iohannis Klaus Werner

La mulți ani să le-aveți toate,

mici și înghețate!

Ordonanțe trenuleț,

taxe mari sub brăduleț.

La facturi alonje mari,

în guvern mai mulți dijmari.

Să aveți alegeri clare,

din "antene stimulare".

Să votați că ăsta-i rostul

să vi se lungească postul.

Să vă dea Domnul de toate

dar nu suveranitate.

Să uitați și de Georgescu,

l-am trezit pe Antonescu.

La coarne de plugușor

l-am montat pe "mucușor".

În "CSAT" veghează

ungurii dar nu contează,

Ce-i mai bine pentru țară,

facem tot, vânzând afară.

Mânați fraierilor mânați,

și-n martie să ne votați!

CĂ ORICUM NU CONTAȚI!!!

Urări cu bune intenții, dar cu un mesaj de rău

 

 

01.01.2025                                      de conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

Cu toate că în noaptea „de Revelion”, a anului 2025, am petrecut frumos în familie, numai cu soția (precum majoritatea persoanelor în vârstă), noaptea am avut un coșmar, un vis urât, precum că muream.

M-am trezit speriat, care a făcut-o și pe soție să se sperie, liniștindu-mă după ce mi-a explicat visul, spunând că moartea din vis, conform dicționarelor de vise, este un proces de purificare a sufletului, de renaștere a ego-ului mai bun, care trebuie să se schimbe în bine, pentru a învinge  în lupta vieții.

Dimineața și ziua am primit zeci de urări (așa cum se obișnuiește în ziua de Anul Nou), cele mai multe conținând și urarea „… să vi se împlinească toate visele.”

Deci, azi noapte am visat că mor, iar acum oamenii mei de suflet și prietenii îmi urau, „cu sinceritate și din tot sufletul lor”, „să mi se împlinească toate visele”, deci inclusiv cel de azi noapte.

Puteam să mă supăr pe ei?!

Desigur că nu, și aceasta ca urmare a faptului că, mult timp, și eu am făcut greșeala de a face o asemenea urare, greșeală cauzată de faptul că nu făceam o distincție clară între cuvintele „vise” și „visuri” și, în special, a contextelor diferite în care trebuie folosit fiecare.

Am înțeles că aceste urări, făcute cu sinceritate, din tot sufletul și cu cele mai bune gânduri, erau „să vi se împlinească toate visurile”.

„Vise” sau „visuri”, când și în ce context le folosim?

Ambele variante sunt corecte, însă cele două forme de plural au semnificații diferite, motiv pentru care se folosesc în contexte diferite, cu sensuri diferite.

Potrivit DOOM, folosim pluralul „vise” atunci când ne referim la imaginile și la procesele psihice din timpul somnului şi „visuri” atunci când este vorba de aspiraţii, de dorințe, de obiective mărețe de atins, de realizat în viață.

Iată câteva exemple.

Azi noapte am avut mai multe „vise” urâte.

„Visurile” copilului meu de a ajunge un medic eminent s-au împlinit.

Am scris și aceste rânduri cu speranța că tot mai multe persoane vor evita să mai folosească urarea greșită de „… să vi se împlinească toate visele” și vor folosi numai forma corectă, de „… să vi se împlinească toate visurile”.

Închei și eu cu urarea, pentru toți cei care primesc și apreciază acest mic articol, „… să li se împlinească toate visurile”.

 

Anul 2024 ne-a lăsat mai săraci...

2024 a fost un an în care ne-am despărțit de multe nume grele din sport, cultură, showbiz și din alte domenii.

Au plecat dintre noi fotbaliști uriași, precum Franz Beckenbauer, Gigi Riva, Helmut Duckadam, Totò Schillaci, antrenori de legendă precum Cesar Luis Menotti, Sven-Goran Eriksson, sportivi de calibru precum handbalistul Ștefan Birtalan, caiacistul olimpic Vasile Dîba, antrenorul gimnastelor noastre de aur, Bela Karolyi sau legendarul O. J. Simpson.

Muzica și filmul au fost îndoliate de disparițiile unor nume precum producătorii Frank Farian și Quincy Jones, actori și interpreți precum Shannen Doherty din Beverly Hills 90210, Nicu Covaci, vocea lui Vader, alias James Earl Jones, marea actriță Maggie Smith, Kris Kristofferson, Carl Weathers, Costel Constantin, interpreta Françoise Hardy, Donald Sutherland, Ileana Stana Ionescu, Louis Gossett Jr., Anouk Aimée, Shelley Duvall, Gena Rowlands, Alain Delon, Gabriel Cotabiță, Mircea Diaconu, Teri Garr sau reputatul realizator TV Phil Donahue.

Au plecat dintre noi disidentul rus Alexei Navalnîi, ca și creatorul de modă Roberto Cavalli.

Cultura a pierdut scriitori și critici precum Alice Munro, Ismaïl Kadaré, Alex Ștefanescu, Dinu Săraru, Nicolae Manolescu, Barbara Taylor Bradford. Au murit ziaristul Ilie Șerbanescu și Mioara Roman, ca și afaceriștii Silviu Prigoană ori Jacob Rothschild.

Odihnească-se în pace! (inpolitics)

La mulți ani tuturor!

 2024 nu a fost un an ușor, dimpotrivă- a fost un an plin de provocări. Un an în care de fiecare dată când credeam că am mai rezolvat o problemă apărea alta, la fel de gravă și la fel de urgentă.

Vă mărturisesc acum, în ultimele ore ale acestui an, că am încercat să fac tot ce mi-a stat în putință pentru a pune lucrurile în ordine. Un singur gând a stat în fața fiecărei decizii luate: să-mi respect promisiunile făcute vouă, celor care mi-ați acordat încrederea și să fac lucrurile cum trebuie.

Împreună, am avut câteva reușite mari, iar cea mai mare a fost că – în sfârșit! – ni s-a făcut dreptate și de de la miezul nopții putem circula liber, pe orice cale, în spațiul Schengen. Știu că nu am reușit de fiecare dată să mulțumesc pe toată lumea. Știu că pe mulți dintre voi v-am dezamăgit. Am ales însă ca, de fiecare dată, să iau acea decizie corectă pentru România și pentru români.

Într-adevăr, puteam alege calea simplă, puteam alege să intru în corul populiștilor. Dar asta ar fi însemnat să pun viitorul nostru, al tuturor românilor, în pericol. Și asta nu aș putea să fac niciodată!

Sper ca anul 2025 să fie un an mai bun, un an în care să reușim să trecem peste toate obstacolele, să finalizăm proiectele începute, să continuăm să creștem economia și nivelul de trai. Și sper că, împreună, putem face din România țara pe care, cu toții ne-o dorim!

La mulți ani tuturor!

deputat PSD Gheorghe Șimon

Ce ne aduce 2025: austeritate pentru români, belșug pentru politicieni!

 Ni se spune că 2025 va fi al naibii de greu, un an cum n-am mai văzut din 2008-2009 încoace, de la ultima criză financiară care a lovit lumea. Ce bate la ochi este faptul că povestea asta a început să fie spusă după momentul 24 noiembrie. Șocul rezultatelor la primul tur al „prezidențialelor” a avut ca efect propagarea ideii că România este pe marginea prăpastiei și în vistierie nu mai sunt bani pentru pensii și salarii, de la 1 ianuarie 2025. Așa s-a născut narațiunea „Austeritate și sacrificii”.

 Până în seara zilei de 23, în campania electorală și chiar înainte de asta, n-am auzit vorbindu-se despre nevoia de a strânge cureaua. Niciunul dintre candidații creditați cu șanse la turul 2 nu a venit în fața oamenilor să le vorbească despre cât de greu urmează să fie anul 2025. Dimpotrivă, Marcel Ciolacu a turuit pe subiectul continuării investițiilor în dezvoltarea infrastructurii rutiere, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană au vorbit de sprijinul acordat Ucrainei, iar Elena Lasconi, așa cum o știm, a amestecat puținele cunoștințe economice pe care le are cu promisiunea că va curge lapte și miere pe Dâmbovița dacă… nici nu mai are sens să spun ce. Cuvinte ca „austeritate”, „sacrificii”, „risc”, „faliment” nu s-au regăsit în discursurile pompos prezentate pe la emisiuni cu întrebări dinainte livrate și răspunsuri atent pregătite de strategii din echipa de campanie.

Cum n-a ieșit scorul așteptat de fiecare în parte, cum s-a schimbat și retorica. Brusc, peste noapte, la început de decembrie am aflat că România stă pe marginea prăpastiei și trebuie luate o serie de măsuri dure. Altfel, nu vor fi bani pentru salarii; de majorări și indexări ale pensiilor și alocațiilor copiilor, nici pomeneală! Și bine s-au mai aliniat planetele pentru politicienii noștri: pe când se vorbea la București despre o coaliție pro-Europa, care să stea zid în fața valului suveranist amenințător și aducător de sărăcie, agenția Fitch a și scăzut ratingul de țară, un ajutor binevenit, la momentul oportun. În fața pericolului, PSD, PNL și UDMR s-au „sacrificat” acceptând să continue la guvernare, iar USR, din Opoziție, a înțeles că poate păpa la fel de bine și dacă joacă rol de „silent partner”.

Guvernul „Ciolacu 2” a trecut lejer și s-a pus pe treabă. Prima măsură – „Ordonanța trenuleț”. Scopul declarat l-ar reprezenta stoparea creșterii deficitului bugetar. Și se tot vorbește de câteva zile despre cum în 2024 au crescut exponențial cheltuielile pe zona bugetară, dar totul a venit în cel mai nepotrivit moment, când România, după 30 de ani de nefăcut nimic, a forțat investiții majore pe zona de infrastructură rutieră. Dar, cine a majorat salariile și pensiile în 2024 în același timp cu aprobarea construirii de drumuri și autostrăzi? Când s-au mărit lefurile, de ce nu s-a scos un cuvânt despre pericolul deficitului?

În același timp, dacă pensiile trag în jos balanța bugetară, de ce nu se uită guvernanții la „speciali”? A, nu au curajul să o facă, de teama repercusiunilor? Pensiile speciale primite de magistrați, procurori, polițiști, parlamentari, primari nu intră la cheltuieli nesustenabile? Sau românul de rând are obligația, din naștere, să muncească, împreună cu toată familia sa, pentru bunăstarea acestui stat paralel? Este o altă Românie, de fapt, a celor care s-au pus cloșcă pe bugetul țării!Anularea turului 1 al alegerilor prezidențiale nu numai că a aruncat cu noroi pe obrazul României, dezvăluind lumii întregi haosul și corupția de la București, dar a adus o nouă povară/cheltuială la buget. Nu sunt bani de salarii și pensii de la 1 ianuarie 2025, ni se spune, dar pentru o altă campanie electorală sunt?! Partidele au „spart” undeva la 100 de milioane de euro în 2024, pe „parlamentare”, bani decontați de stat. Iar acum se pregătesc pentru runda a doua. Ca la box, doar că noi, „nespecialii”, vom fi cei numărați după atâtea lovituri primite (vot anulat, lefuri înghețate, prețuri mărite). Ei, „specialii”, vor număra – un milion, două milioane, 10 milioane. De euro.

La banii de campanie pentru alegeri nu va fi austeritate. Plătește cineva toate cheltuielile astea? Nu, evident că nu! Nicușor Dan ne-a mințit că mai are nevoie de un mandat la Primăria Capitalei ca să-și arate valoarea, dar planurile lui erau altele – Palatul Cotroceni și funcția de președinte. Una e să tai frunze la câini din fotoliul de primar general, alta să freci menta ca șef de stat, nu-i așa?! Totuși, și în cazul lui, lansăm aceeași întrebare – cine plătește, acum, pentru un nou tur de alegeri la București?

Între timp, ungurii stau cu ochii pe resursele energetice ale României. Să fie, cumva, cedarea fostei Distrigaz Nord prețul pe care Bucureștiul a acceptat să-l plătească în schimbul accederii la Schengen… plus oareșce alte înțelegeri, cum ar fi și acceptarea tacită de către Bruxelles a anulării alegerilor prezidențiale din România?! Lumea întreabă, vede ce se întâmplă, numai că nimeni nu răspunde. Actuala conducere, care este, de fapt, cea veche, se preocupă zilele astea de împărțirea cașcavalului. Fiecare caută să-și facă partea cât mai mare, iar negocierile sunt cu pistoalele pe masă.

Autor: Nicholas Cezar

Sursa: https://www.national.ro/politica/ce-ne-aduce-2025-austeritate-pentru-romani-belsug-pentru-politicieni-842854.html/

An Nou binecuvântat!

 

                                                       ing. dr. Nicolae BUD

An Nou fericit!

                                jurist Ioan DRAGOȘ, poet, 

                membru al Uniunii Scriitorilor din România