Moara lui Gelu

miercuri, 30 iunie 2021

Moment poetic - Elena BORCUTI

Porți numele ei!

Pentru Margareta

O margaretă,

Din iarba verde de acasă

O simt și-o văd mereu cu mine,

E floarea câmpului aleasă

Ce poartă a curățeniei vrajă

Și harul zilelor frumoase și senine!

Înnobilează-n alb ogorul,

Deschide vara cu a ei culoare,

E floarea ce dă fond iubirii

Și se distinge,e aparte,

Printre macii roși și cicoare.

Poleită-n razele de soare,

În zbor de fluturi

Și zumzet de albine,

Zâmbește lanul cu priviri de floare,

În farmec de incantații și culori divine.

Porți numele acestei flori

Și te asemeni vrerii ei

Magia sufletului este bunătatea,

Iubirea pentru oameni,

Pui trăiniciei temei.

Din muguri de april

Din muguri de april

Se naște primăvara,

Cu-atâta întârziere

Dar zâmbetul viril!

Destul a stat posomorâtă,

Din letargia iernii se ridică,

O așteptăm oricând

Să vină nu-i târziu!

Recuperează nostima trăire

Al păsărilor vesel cânt,

Al fluturilor revenire

Al dragostei uitat avânt!

O zi de lumină și soare,

Schimbă a naturii culoare

Pomii frunzele își descrețesc,

Florile îmbobocite înfloresc,

Bondarii zumzetul îl șlefuiesc!

În tufe de forsiție e-mpodobită

A parcului alee,

Și galbenul ales ne dă speranță

Că viața purcede la tot pasul

Contrar a timpului intoleranță!

O primăvară-n roz

Își va urma destinul!

Întinerind natura ponosită,

Schimbând durerile și chinul

Și haina neagră în jale peticită!

Nu simt iubire!

Discret parfumul de narcise

Pădurea vrăjit o trezește,

Pe-o frunză de iris într-o baltă

Destinsă o broscuță orăcăiește!

Și broaștele încep concertul!

Iar mâțișorii aprinși de floare

Treziți din somnul nopții blânde,

Se-nchină răsăritului de soare!

Din depărtare cucul singur

Își face dornica chemare,

Dintr-un străfund de codru,

Cântecul ei răsună tot mai tare!

Ecoul vocii lor se-aude

Plutind din depărtare

Ca un balsam plin de simțire

E nupțiala iubirii provocare!

E plină natura de iubire,

Viața e triumfătoare!

Deschid cortina sufletească

Simt rana ce acut mă doare!

De ce doar oamenii

Cu bogăție prea îndestulătoare

Nu simt iubire, opulență,

Omenie și întristare?

Neîndreptățit! De remușcări izolați,

Semenii- și lasă muritori de foame,

De ce la ceruri se mai roagă oare?!

„De vină-i sfătu’, că n-o tras clopotele la biserică, cînd o văzut că să înnorează așe tare. Că doară de-aia îs sfințite, ca și-alunge vremea rea. Mai demult, cînd încă să trăgeau de funie clopotele, nu de pe telefon ca amu, le-am tras eu odată. Am văzut nori grei deasupra satului, am lăsat lucru’ ș-am fugit ață la biserică și am tras iute clopotele și s-o împrăștiet norii“, îmi povestește o doamnă luată la ocazie, despre recenta furtună cu gheață care a făcut prăpăd prin unele grădini, după ce și-a pus centura de siguranță și și-a instalat atent în brațe cutia cu cei 15 pui de găină proaspăt cumpărați de la Crasna.

„Păi e mai ușor cu trasul clopotelor de pe telefon“, zic eu, amintindu-mi despre discuțiile provocate cu cîțiva ani în urmă la Telciu de trecerea la același sistem de tragere a clopotelor la biserica din centrul satului.

„Da, îi, dar mie îmi plăcea mai mult cum era înainte. Acuma numa’ la catolici (greco-catolici) să mai trag clopotele manual, în centru, la ortodocși, îi pe telefon. Nu mai îi același lucru“, continuă ea, după care mi-a povestit cum gheața a distrus straturile de ceapă și ră­sa­durile, cîtă pagubă a făcut și cum clopotele au fost pornite după ce grindina începuse deja și norii nu mai puteau fi împrăștiați.

În tot mai multe sate, tehnologia recentă a dus la desființarea postului de clopotar și la uniformizarea sunetului clopotelor. Cel puțin așa zic sătenii, mult mai sensibili la nuanțe și nu foarte încîntați de această schimbare. „Nu mai știi cînd o murit cineva sau cînd bate pentru altceva“, îmi zicea mai demult un consătean, după care a înșirat diversele nuanțe de sunet ale clopotelor, atît ca intensitate, cît și ca durată, repetiție etc.

„La vreme rea să trăgeau clopotele în dungă, știai că să întîmplă ceva“, continuă doamna luată la ocazie, iar eu îmi amintesc că în vremea copilăriei, cum nu aveam ceas și nici vreun gadget la purtător, îmi dădeam seama cît e ora după trasul clopotelor. Erau de o precizie remarcabilă, încît știu destui oameni care își reglau ceasurile de mînă după cel al bisericii, pornind de la ora anunțată de clopote.

Pe lîngă clopote, turnul bisericii din Telciu era dotat cu un ceas impresionant, vizibil de la distanțe mari, de pe dealuri, dar care de ani buni zace cu țaigărele blocate, fără să mai măsoare trecerea timpului, ci doar ca să arate efectele curgerii acestuia și ale diverselor schimbări aduse peste el și peste sat.

Acum, zic oamenii, se programează clopotele de pe telefon și durata sunetului diferă, dar nu mai are același farmec și nici nu sună viu, cum suna cînd trăgea Pantica sau Viorel de funii, ci mecanic. Eu sînt fascinat de modul în care discursul despre tradiții neschimbate coexistă, în universul bisericesc rural, cu integrarea tehnologiei recente, cu efecte considerabile asupra vieții comunității. Biserica e în rînd cu lumea, o arată din plin avalanșa de termopane și renovări, nu doar clopotele și alte inserții tehnologice recente. Figura clopotarului, emblematică pentru lumea ruralului, a dispărut ca multe alte ocupații și practici, atît ca efect al tehnologizării cît și drept consecință a măsurilor de eficientizare și reducere a costurilor, foarte modă în zilele noastre.

„Trebuia să știi cum să le tragi, nu era doar așa, să sune. Trebuia și forță ca să poți trage clopotele, uneori fiind și cîte doi oameni, că era greu“, mă lămurește telefonic mama, după care m-apuc să citesc pe un site despre cele șase tipuri de sisteme de automatizări la clopote pe care le importă din Belgia o firmă autohtonă. De la automatizare cu buton pînă la automatizare cu programare prin antenă radio sau GSP și mobil, firma pune la dispoziție „sisteme de automatizare și programare de cea mai înaltă calitate“, mă asigură descrierea, dar eu mă gîndesc tot la clopotar, la factorul uman din această poveste.

Dincolo de nostalgiile personale, care la o privire grăbită pot fi taxate drept pășuniste sau folosind alți termeni din același registru, dispariția clopotarului ca figură publică rurală din cauza automatizării muncii sale îmi pare o mare pierdere culturală pentru lumea rurală și reflectă natura amplului proces de transformare prezentă a satului. Să mă explic.

Clopotarul îndeplinea o funcție complexă în universul social, religios și estetic al satului, după cum reiese clar din lamentațiile sătenilor care deplîng standardizarea sunetului, datorată automatizării. El stăpînea un limbaj auditiv specific prin care comunica public evenimente e­sen­țiale pentru comunitate, complementar tradiționalului „din gură în gură“, și era o figură-cheie în cazul urgențelor. În caz de deces, trăgea clopotele și în cîteva ore tot satul afla nu doar că a murit cineva, ci și cine, vestea circulînd repede pe ulițe, determinînd degrabă pregătirea pentru priveghi și funeralii. Alături de sunetele naturii, sunetele clopotelor articulau ambianța sonoră a satelor, cel puțin pînă în ultimele decenii, cînd sunetele de motoare, mai mici sau mai mari, au devenit tot mai prezente, pentru ca în ultimii ani satele să devină tot mai „muzicale“, odată cu proliferarea sistemelor audio care au dus la o transformare profundă a coloanei sonore rurale. Diversifica­re, intensificare și creștere în volum a sonorului, s-ar putea zice, într-o așa măsură încît de multe ori fondul sonor natural nu se mai poate distinge de cel datorat tehnologiei, adică de sunetele artificiale. În acest context, ponderea clopotelor în economia sonoră a comunităților rurale s-a diluat, iar discernerea mesajului comunicat prin diversele variațiuni sonore a devenit apanajul celor vîrstnici și bisericoși, în condițiile în care veștile circulă mult mai rapid prin intermediul telefoanelor și al rețelelor sociale.

Clopotarul a devenit, tot mai clar, un fel de relicvă umană și ocupațională, o umbră a unei lumi trecute cu o funcție „inutilă”, după mintea multora, în condițiile în care acțiunile sale puteau fi înlocuite de tehnologie. Ceea ce s-a și întîmplat sau e în curs să se întîmple în tot mai multe comunități rurale. Această schimbare face parte dintr-un trend mult mai larg și mai amplu care vizează viața bisericească și ritualică rurală, ca parte esențială a universului rural. Cele mai importante schimbări țin de registrul funerar, unde cateringul și capela au transformat profund înmormîntările, o bună parte din practici și obiceiuri fiind înlocuite de servicii profesionalizate și prestate contra cost. Comodi­ficarea, profesionalizarea și tehnologizarea/di­gitalizarea sînt direcții esen­țiale de schimbare a lumilor rurale, așa că nu e deloc surprinzător că, pe lîngă transformarea peisajului natural și a celui arhitectural, are loc o continuă transformare și a peisajului sonor, nu doar în direcția diversificării, ci și a sărăcirii și standardizării. Clopotele rămîn, sunetul rămîne, dispar „doar“ clopotarul și o bună parte din nuanțele pe care le implica tragerea manuală a clopotelor. În fond, dintr-o perspectivă antropologică, povestea asta a clopotelor și a clopotarului e o metaforă pentru transformările de profunzime care au loc în lumile satului și, într-un sens mai larg, ilustrează afirmația arhitectului Ștefan Ghenciulescu cum că sîntem o societate conservatoare, căreia nu‑i place să conserve.

Dacă avansul tehnologic și automatizarea au dus nu numai la dispariția multor meserii, ocupații și locuri de muncă, ci și la proliferarea „joburilor de rahat“ (bullshit jobs), după cum le-a definit antropologul David Graeber, mă întreb de ce nu s-ar putea păstra această ocupație, cu mult mai multă utilitate socială și valoare sentimentală și culturală decît întreaga categorie a costisitoarelor și, de multe ori, toxicelor joburi de rahat? Prin natura prestației lor, existența clopotarilor e benefică măcar pentru nostalgici, dovadă că multă lume le simte lipsa, pe cînd, așa cum spuneau mulți dintre cei care își povesteau experiențele profesionale în cartea menționatului antropolog, subliniau că joburile lor sînt atît de inutile și insignifiante încît fie nu se simte, fie chiar ar face lumea mai bună dacă ar dispărea.

Sursa: observatorcultural.ro

ÎMPREUNĂ, SCRIEM ISTORIA CLIPEI

Luni, 28 iunie 2021, în studioul ,,Horia Bernea’’ din cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, a fost marcată Ziua Ziaristului Român, eveniment organizat sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și aflat la cea de-a șaptea ediție. În cuvântul de deschidere, Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, a evidențiat dubla semnificație a acestei date- 28 iunie- în conștiința membrilor breslei noastre și, deopotrivă, în conștiința neamului românesc. În ziua de 28 iunie 1883, Mihai Eminescu, sfântul preacurat al versului românesc, după cum l-a numit Tudor Arghezi, geniul tutelar al ziariștilor români, este arestat, devenind, astfel, primul gazetar deținut politic al României. După ani, în ziua de 28 iunie 1940, în baza odiosului acord Ribbentrop-Molotov, Rusia Sovietică rupea, în mod samavolnic, din trupul țării teritoriul dintre Nistru și Prut precum și mare parte a regiunii Bucovina. Rememorarea aceste dureroase zile- a subliniat Doru Dinu Glăvan – este și va fi pentru noi, ziariștii români, argumentul cel mai puternic pentru a respecta și apăra libertatea cuvântului scris, vorbit și tipărit într-o Românie unită și demnă. Datorie de conștiință pe care o consacră crezul și deviza uniunii noastre: ,,Împreună scriem istoria clipei’’.

După intonarea Imnului Jurnalistului, în cadrul festivității al cărei inspirat moderator a fost jurnalista Lavinia Șandru, au fost înmânate ,,Distincția Credință și loialitate’’ și ,,Premiul Eminescu ziaristul’’ acordate unui important număr de ziariști, în semn de recunoaștere a abnegației, dăruirii, talentului și priceperii și puse în slujba jurnalismului și, în acest fel, a idealurilor și aspirațiilor României Europene. Între personalitățile marcante ale presei noastre scrise, audiovizuale și ale presei on line nominalizate să primească aceste emblematice distincții se află Ion Cristoiu, Marius Tucă, Ovidiu Ioanițoaia, Denise Rifai și Val Vâlcu. Alături de care regăsim și mulți alți prestigioși jurnaliști din presa scrisă și audiovizuală, așa cum sunt colegii de la Antena 3-Mihai Gâdea, Oana Zamfir, Răzvan Dumitrescu, Sabrina Preda, Ana Maria Roman, Sergiu Cora și Adrian Ursu. Este, de asemenea, de remarcat faptul că, printre laureații ediției din acest an a Zilei Ziaristului Român, se află Roxana Istudor și Mădălina Corina Diaconu, prezențe active, dinamice în activitatea UZPR. Iar dacă menționăm și faptul că jurnaliștilor menționați li se adaugă un apreciabil număr de confrați din entități de presă din mai multe județe ale țării, precum și deloc puțini jurnaliști care nu sunt membrii ai UZPR, putem spune că avem confirmată, o dată mai mult, deschiderea programatică a uniunii noastre către valoare și profesionism și interesul statornic pentru descoperirea și promovarea valorii autentice în lumea presei românești.

În acesta cadru sărbătoresc, au fost acordate premii unor personalități marcante ale vieții noastre culturale: academicianul D. R. Popescu, istoricii Lavinia Betea, Nicolae Georgescu, Pavel Țugui și Dumitru Ioncică, scriitorii Ion Flora și Laurean Stănchescu. Li se alătură numele unor personalități poate mai puțin cunoscute marelui public, dar care sunt oameni ce dau, cu adevărat, valoare și durată vieții culturale din locurile unde trăiesc și trudesc: Zenovie Cârlogea (Târgu Jiu), Nicolae Ioniță (Ploiești),Valentin Coșereanu(Botoșani) medicii Mădălina Fărcaș (Târgu Mureș), Vasile Bodnar (Săpânța) și părintele Teoctist Moldoveanu (Plăviceni). O distincție specială a fost acordată lui Giani Mircea Florescu, fiu al ținuturilor romănățene stabilit în Spania, unde se consacră, cu o admirabilă pricepere, promovării valorilor autentice și durabile ale istoriei și ale culturii românești, așa după cum foarte convingător ne-a fost el prezentat de către Miron Manega.

Într-un admirabil consens cu mesajul acestui eveniment, un ales și emoționant florilegiu în vers și în cânt au oferit participanților și de fapt, familiei ziariștilor, poeta Claudia Motea, actrițele Ioana Flora și Doina Ghițescu, violonistul Ștefan Aprodu. O fericită întâlnire am avut, și cu acest prilej, cu Sergiu Cioiu, nume de referință al melosului românesc și care, deși stabilit de ceva vreme peste hotare, nu și-a uitat țara și cântecele sale. După cum o surpriză, în deplinul înțeles al cuvântului, a prilejuit-o recitalul de folclor al tarafului de fete ,,Florili-n crâng’’ din Craiova, coordonat de profesorul Cristian Mihăescu, surpriza fiind cu atât mai mare cu cât această formație vocală și instrumentală este alcătuită din tinere aflate la începutul carierei lor artistice. Carieră pe care le o dorim de lungă durată și încununată de succesele pe care, ele și îndrumătorul lor, le merită pe deplin, așa după cum o atestă și distincția ,,Straja rădăcini’’ care le-a fost acordată cu acest prilej sărbătoresc.

Acestea ar fi, pe scurt, impresiile cu care am rămas și pe care am dorit să le transmit cititorilor, de fapt prietenilor și susținătorilor noștri de zi cu zi. Cu sinceră emoție dar și cu regretul că, nici până acum, proiectul legislativ prin care ziua de 28 iunie este proclamată Ziua Ziaristului Român nu a primit acordul parlamentului. Există, însă, semnale că discuția va fi reluată și nu putem decât să sperăm că, într-un final fericit, votul parlamentarilor, indiferent dacă aparțin formațiunilor politice din coaliția guvernamentală sau celor din opoziție, va fi favorabil acestui deziderat de înaltă semnificație culturală și civică.

Șerban CIONOFF

P.S. Printr-o dureroasă împrejurare, ieri s-a stins din viață Florin Condurățeanu, unul dintre cei mai apreciați și admirați colegi de breaslă. Cu puține ceasuri înainte de a muri, a telefonat unui reputat chirurg cardio vascular rugându-l să ajute un semen aflat în suferință. Adică a făcut ceea ce știa să facă mai bine el, cel care ne spunea la fiecare întâlnire:,,Te pup pe suflet!’’. În acest fel, Florin Condurățeanu devine, el însuși, un simbol al vocației umaniste a jurnalismului. Drum lin în lumea stelelor, Florin Condurățeanu!

FRF a anunțat lotul final al României pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo

Federaţia Română de Fotbal (FRF) a anunţat, marţi, pe site-ul său oficial, lotul echipei României pentru participarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Din lista lărgită de 61 de jucători, selecţionerul Mirel Rădoi i-a ales pe următorii 20:

Portari: Marian Aioani (Farul Constanţa), Mihai Popa (Astra), Ştefan Târnovanu (FCSB);

Fundași: Andrei Raţiu (Villarreal/Spania), Ricardo Grigore (Dinamo Bucureşti), Andrei Chindriş (FC Botoşani), Virgil Ghiţă (Farul Constanţa), Alexandru Paşcanu (Ponferradina/Spania), Radu Boboc (Farul Constanţa), Denis Ciobotariu (CFR Cluj);

Mijlocași: Andrei Ciobanu (Farul Constanţa), Marius Marin (Pisa/Italia), Marco Dulca (Chindia Târgovişte), Dragoş Nedelcu (FCSB), Alexandru Dobre (Dijon/Franţa), Valentin Gheorghe (Astra), Ion Gheorghe (FC Voluntari), Tudor Băluţă (Brighton/Anglia);

Atacanți: George Ganea (Farul Constanţa), George Puşcaş (Reading/Anglia).

Prezenţa lui George Puşcaş în lot depinde de o reconfirmare din partea clubului Reading, informează FRF.

De asemenea, din cei 20 de jucători convocaţi, doi vor fi rezerve. Aceştia vor putea fi utilizaţi doar în cazul în care vor exista accidentări printre cei 18 fotbalişti din lot. Selecţionerul Mirel Rădoi urmează să decidă care vor fi cele două rezerve.

Prezentarea celor 20 de jucători a fost făcută pe parcursul a peste şase ore pe site-ul FRF, fotbaliştii fiind prezentaţi pe rând de artişti şi jurnalişti.

Conform regulamentului, pentru ediţia din acest an a Jocurilor Olimpice sunt eligibili jucătorii născuţi începând cu 1 ianuarie 1997. Lotul este format din 18 jucători, dintre care maximum 3 peste limita de vârstă. În afara lotului de 18 mai sunt 2 jucători pe lista suplimentară, la care se va apela în cazul unor indisponibilităţi.

Selecţionata olimpică a României se reuneşte pe 30 iunie la Centrul Naţional de Fotbal de la Mogoşoaia, acolo unde se va pregăti în regim închis până la plecarea în Japonia, programată pe 15 iulie.

Jocurile Olimpice de la Tokyo, programate în 2020, au fost amânate pentru anul acesta din cauza pandemiei. Turneul de fotbal va debuta pe 21 iulie şi se va încheia pe 7 august. România s-a calificat în urma prestaţiei echipei naţionale Under-21 la Campionatul European de tineret din 2019, când a ajuns în semifinale. Selecţionata de fotbal a României revine la Jocurile Olimpice după o pauză de 57 de ani.

În urma tragerii la sorţi, România a fost repartizată în grupa B la Jocurile Olimpice alături de Noua Zeelandă, Coreea de Sud şi Honduras.

Programul meciurilor în grupa României:

Joi 22 iulie
Noua Zeelandă - Coreea de Sud (ora locală 17:00, Kashima)
Honduras - România (ora locală 20:00, Kashima)
Duminică 25 iulie
Noua Zeelandă - Honduras (ora locală 17:00, Kashima)
România - Coreea de Sud (ora locală 20:00), Kashima)
Miercuri 28 iulie
România - Noua Zeelandă (ora locală 17:30, Sapporo)
Coreea de Sud - Honduras (ora locală 17:30, Yokohama).

Sursa: DIGI 24 HD

Locuri ale memoriei culturale la Cluj-Napoca

În ciuda căldurii intense a lunii iunie, acum câteva zile a început un nou proiect al Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor: „Locuri ale memoriei culturale. Momente literare/Monumente culturale”. Lanț de mini-recitaluri în locuri cu nume și renume.

Episodul inaugural a avut loc la grupul statuar „Școala Ardeleană”, de la UBB, de Sânziene. Au participat: Horia Bădescu, Mariana Bojan, Ion Cristofor, Dinu Flămând, Virgil Mihaiu, Ion Mureșan, Vasile G. Dâncu, Ovidiu Pecican, Irina Petraș, Ion Pop, Adrian Popescu, Aurel Rău, Ion Cristofor. O inițiativă ce a fost dedicată Școlii Ardelene, Universității românești, care a pășit în al doilea centenar, lui Romul Ladea, la 120 de ani de la naștere.

Evenimentul a fost filmat de poetul Andrei Gazsi.

Poeta Alice Valeria Micu i-a surprins cu o fotografie pe noii reprezentați ai Școlii Ardelene de poezie în fața statuii iluștrilor înaintași, nemuriți în bronz de Romul Ladea.

Sursa: NapocaNews

Catedra de folclor din Desești

de Gheorghe Pârja

Nu doresc, prin acest titlu, să pun în discuție, nici în jos, dar nici în sus, arhitectura universitară, care mai are catedre destinate culegerii, cercetării și studierii fenomenului etnografic și folcloric din Maramureș. Sau din țară. Doresc a semnala, însă, că în satul Desești, pe Valea Marei, profesoara de limbă și literatură română, Parasca Făt, este pricepută, devotată și consecventă în deslușirea înțelesurilor din straturile gândirii populare. Îmi aduc aminte, cu emoție și recunoștință, de Casa lui Aurel, casa părintească a doamnei profesoare, situată pe o ulicioară din sat, unde s-a alcătuit un fel de Junime deseșteană. Casa a fost sfințită de prezența unor intelectuali, care ne-au rămas model și imbold. De la filosoful Constantin Noica și savantul Mihai Pop, un magistru al etnologiei românești, la criticul literar Laurențiu Ulici, ori sculptorul Mihai Olos. Și mulți, mulți alții. De obicei, profesoara Parasca Făt era amfitrioana. Noi, ceilalți, eram atenți ca golurile, dintre zi și noapte, să nu se bată cap în cap.

Profesoara, cu o cultură temeinică, cu vocația observației și cu subtilitatea interpretării, și-a luat în posesie intelectuală folclorul zonei. Cu tot ce se mai rotește în jurul lui. De vreo două decenii, celebra revistă Formula AS îi găzduiește textele, care sunt singulare în publicistica actuală. Și asta vă spune un cititor de la sat și de la oraș. Sunt revelații ale interpretării unor obiceiuri de taină, rânduieli de sărbători, cu sloboziri și interdicții, cu luminarea unor călătorii inițiatice. Pentru a contura acest text am recitit câteva articole din amintita revistă, dar și însemnări din Memoria Ethnologica – colecția Parasca Făt. Amploarea și valoarea cercetării m-au îndemnat să constat că la Desești, de ani buni, într-o casă demnă de lemn este o catedră de folclor. Evident, în această formă inedită, dar cu toate datele esențiale pentru a stârni revigorarea unui segment de istorie românească, lăsat în uitare.

Profesoara noastră constată fenomenul la sursă, prin observație directă, de aceea are un număr mare de colaboratori, care sunt averea oricărui cercetător. Meșteșugul și măiestria ei au dus la consemnarea unor ceremonii și ritualuri, poezii populare, ori credințe cu semnificații profunde pentru viața satului. A făcut, și mai face posibilă, ca vârsta arhaic patriarhală să urce în timp spre noi. Eu, care am trăit o bună parte a vieții în Desești – terenul fertil de cercetare al profesoarei Parasca Făt – constat cu interes și emoție ce bogăție aveam, și mai am, în preajmă. E adevărat, nu eram străin de magia ielelor, sau de farmecele mătrăgunii, dar pentru mine erau povești. Pentru un cercetător, au primit semnificații și deslușiri. Da, știu și eu că de la Sânziene nu mai cântă cucul, dar nu știam că, în opinia poporului, el se transformă în uliu păsăresc. Cum nu știam că florile de sânziene, sfințite, opresc vremea rea.

Într-un număr recent al revistei, condusă de Sânziana Pop, profesoara Parasca Făt publică un studiu despre solomonari. Acei vindecători înțelepți, care amestecă în leacuri văzutul cu nevăzutul. Azi, știința lor se pierde și, odată cu ea, și marile mistere ale naturii. Textul evocă un leac arhaic din Maramureș, menit să vindece epilepsia și farmecul rău. Medicina țărănească avea un remediu. Se numea Noii cei Mari, un leac care trebuia adunat obligatoriu de un bărbat. Lecuitorul pornea cu roua-n picioare, într-o călătorie inițiatică, pe care o făcea în lumea văzută și nevăzută, adunând la un loc apă, furnici, pământ, crenguțe de copaci, pietre. Cercetătoarea spune că Noii cei Mari nu sunt consemnați nicăieri, deoarece nu se vorbea despre ei decât în șoaptă, și nu existau decât rari bărbați care se încumetau să-i adune, deoarece se expuneau unui pericol cu bună știință, în schimbul vindecării celui bolnav.

Într-un sat, era cel mult un singur asemenea vraci, dar, uneori, abia de aflai unul la șapte sate. Prima relatare despre remediu a fost auzită de cercetătoare prin 1985, chiar de la mama ei, Luchiana Făt. Iată începutul rețetei, care mi se pare miraculoasă: „Noii cei Mari să ieu cu nouă linguri mari de lemn din nouă vaduri – pă unde trec carăle – din nouă furnicare cu furnici, din nouă moșâroaie de cârtiță și din nouă feliuri de lemn câte-o crenguță. Trebe o oală mare de lut cu cerc.” Și vraja continuă. Apoi apare descântecul, care are taină și, în pragul morții celui care-l deține, trebuie încredințat cuiva. Vindecătorul face o lume nouă, prin numărarea elementelor de la nouă la unu, din acel prezent spre începuturi, întorcând tot răul provocat de boală până la momentul zero, când ea nu exista. În vasul său, vrăjitorul a încropit un mic glob terestru. El are în mână o lume fizică nouă, curată, perfectă, în care nu există boală.

Pașa consideră Noii cei Mari o culme a gândirii arhaice populare, a frumuseții sufletului omenesc și a iubirii de semeni. Și toate acestea descoperite mai ales la Desești. Târnațul solemn al casei mi-l închipui un amfiteatru din care profesoara ține prelegeri despre folclor. O aud păsările și foaia albă pe care sunt scrise. Și noi, cititorii, care ne mângâiem cu această zestre profundă. Nu uit a spune că din Desești a plecat și Măriuca Verdeș, fostă elevă a Școlii unde a predat Parasca Făt. Iar Măriuca și-a făcut o catedră de folclor și de datini la Călinești.

Cristian Moisoiu: „Fotbalul tip corporație își arată limitele”

Puteți ține șirul vedetelor care s-au făcut de râs la acest campionat european? Eu le-am pierdut șirul. Echipele mari joacă foarte slab. Fotbalul tip corporație își arată limitele, jucătorii sunt obosiți, plictisiți, au impresia că joacă numele în locul lor. Poți număra pe degete meciurile care au mai arătat ceva fotbal. Un campionat ratat, parțial din cauza pandemiei, parțial din cauza UEFA, care a ales o formulă de organizare complet neatractivă, împânzind campionatul în toată Europa și nicăieri.

Echipele sunt nevoite fie să parcurgă distanțe mari, fie să se confrunte cu reguli de pandemie. Spectacolul din tribune lipsește, suporterii sunt supuși unui regim draconic, de adaptare la condițiile de pandemie, cu imunizare și teste, putini sunt cei dispuși să facă un efort material și psihic suplimentar pentru a fi alături de echipele lor.

Un campionat de fotbal eșuat, venit pe un fond de criză, dar prin care putem vedea ce reprezintă globalizarea (sau europenizarea) forțată, vedem limitele: un model în care nu lipsesc marile corporații, nu lipsesc marile vedete, dar care sunt prezente doar cu imaginea, cu vânzările, dar nu și cu sufletul, este prezentă tehnologia digitală, dar ne lipsește publicul, în care este mimat spectacolul, dar lipsește fenomenul.

Fotbalul este imaginea fidelă a vremurilor pe care le trăim, mult show, dar puțin spirit.

Autor: Cristian Moisoiu

Vasile Ernu: SRI și Cercetarea românească

”Bugetul SRI este dublu față de cel al întregii cercetări românești, dar ia bani și de la Ministerul Cercetării.”

Poftim? Da, e o realitate: bugetul acela minuscul e ras de structurile de putere – noua cercetare românească.

Asta-mi amintește de un banc sinistru de pe vremuri. Să-l adaptăm puțin.

Arheologii de la un centru de cercetare în timpul săpăturilor arheologice dau peste un cadavru bine conservat. Fac studii, cheamă specialiști din diverse domenii să afle despre cine, ce e vorba. Arheologi, antropologi, etnografi, medici și chimiști își bat capul. Nimic. Nu pot da un răspuns științific clar.

Cei de la SRI află despre situație. Vin și spun: dați-ne nouă bugetul pe cercetare și vă spunem cu exactitate cine e ”subiectul cercetării”.

– Cum adică? Cele mai bune minți ale științei românești nu reușesc și voi o să reușiți?

– Da, avem metodele cele mai avansate. Știință pe pâine.

Iau bugetul și doar după câteva ore vin specialiștii de la SRI cu rezultatele.

– Și cum ați reușit așa repede să găsiți răspunsul? se întreabă nedumeriți cercetătorii.

– E foarte simplu: cadavrul a recunoscut…

Cam asta este istoria viitoare a cercetării românești: pe mâini sigure. O să recunoaștem tot: și ce nu am făcut. Vor vorbi și morții. Au metode științifice și mai ales buget.

Autor: Vasile Ernu

INDEX DE NUME - Antologie de texte. Recenzii de cărți personalități ale literaturii contemporane. Sincerus verba, vol. VI

Apopei, Petronela

B.
Baciu, Mioara
Bahna, Mioara
Bele, Vasile
Bilț, Valeria
Blaga, Lucian
Bobocea, Violeta 
Boian, Liliana Ghiță
Bonescu, Doina
Botezatu, Sergiu
Brad, Octavia

C.
Calotescu, Tudor Gheorghe 
Cînța, Călin Radu
Ciocan, Grigoraș
Căpățână, Elena
Coca, Carmen Mihaela 
Corpodean, Corina Ofelia 
Cătrună, Mihai
CD, Mihaela (Ciatlos Deak) 
Chitac, Mihaela Marilena
Crețu, Cristina

D.
Danci, Nelu
Danu, Florentina
Dănăilă, Dumitru
Dâncu, Vasile George 
Dina, Nicolae 
Dochia, Florin
Dragomir, Florin
Dragoș, Gelu
Dragoș, Ioan
Dumitrescu, Geo
Dumitru, Nicolae 

E.
Eminescu, Mihai 
Enescu-Gavrilescu, Eugenia

F.
Frâncu, Viorel 

G.
Gaftone, Ica
Giurgiu, Silvia
Goga, Octavian 
Groza, Mihai Octavian 

J.
Junghiatu, Corina 

K.
Katherina, Mag

L.
Liciu, Liliana
Luca, Daniel

M.
Manolescu, Nicolae
Marian, Daniel
Mițar, Cristina 
Moga, Mariana
Moldovan, Romulus
Moraru, Cristian Gabriel
Morariu, Maxim Iuliu-Marius
Munir Mezyed 

P.
Paiuc, Iustinian George 
Păunescu, Adrian 
Pituț, Gheorghe
Preda, Marin

R.
Rădulescu, Leliana
Roșiianu, Ioan Romeo

S.
Sălișteanu, Ica
Sîmpetru, Trandafir
Solticzki, Adalbert
Stan, Florin
Stănescu, Nichita 

T.
Tâlvescu, Dumitru 
Toader, Loreta 
Toma, Nicolae 
Triță, Constantin (Costy)

V.
Vaida, Cornelia 
Vaida, Maria
Viteazu', Pintea

Z.
Zamfir, Zenovia

INVITAȚIE pentru cadre didactice (simpozioane, congres și școală de vară internaționale, publicare articole) - pentru învăţători, educatoare și profesori de la ciclul gimnazial şi liceal

INVITAȚIE pentru cadre didactice (simpozioane, congres și școală de vară internaționale, publicare articole) - pentru învăţători, educatoare și profesori de la ciclul gimnazial şi liceal

CUPRINS:

I. Cum pot deveni membru al AGIRo – asociație profesională pentru învăţători, educatoare și profesori de la ciclul gimnazial şi liceal;

II. Cum pot participa la activitățile AGIRo colegii din R.Moldova și etnicii români din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia, Croația;

III. Cum pot publica articole în volum al AGIRo (ISBN) și/sau revista AGIRo (ISSN);

IV. Înscrieri la activitățile AGIRo din perioada următoare (simpozioane, congres și școală de vară internaționale);

V. Posibile restricții/variante pentru prezența fizică a celor nevaccinați;

VI. Arc peste timp

I. Cum pot deveni membru al AGIRo – asociație profesională pentru învăţători, educatoare și profesori de la ciclul gimnazial şi liceal din ROMÂNIA

Descărcați CEREREA DE ÎNSCRIERE ÎN AGIRo (asociație profesională pentru învăţători, educatoare și profesori de la ciclul gimnazial şi liceal). Cotizaţia anuală este de 25 lei. Se depune în contul ASOCIAŢIA GENERALĂ A ÎNVĂŢĂTORILOR DIN ROMÂNIA, cod fiscal 23564572, cont CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948. Plata se poate face online de pe card sau de la ghișeele bancare sau prin mandat poștal. După achitarea cotizaţiei trimiteţi atașate, pe adresa asociatiainvatatorilor@gmail.com această cerere completată în Word și dovada scanată sau print-screen-ul documentului de plată (precizând și pentru ce an/ani s-a achitat în cazul în care aţi rămas în urmă cu cotizaţia). Vă vom trimite apoi adeverinţele de membru corespunzătoare.

Fac parte de drept din AGIRo şi colegii care activează într-o asociaţie/sucursală judeţeană care este membră AGIRo, asociaţie/sucursală judeţeană care are achitată la zi cotizaţia către AGIRo (200 lei anual asociaţia şi 100 lei anual sucursala).

II. Cum pot participa la activitățile AGIRo colegii din R.Moldova și etnicii români din Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia, Croația

Colegii de peste hotare pot lua parte la activitățile AGIRo doar dacă anunță asociațiile noastre partenere că doresc să participe (aceste asociații ne vor trimite apoi tabele și, dacă va fi cazul, vor colecta sumele necesare). La orice activitate avem și un număr de invitați de peste hotare care sunt primiți gratuit. Toți colegii peste hotare pot publica gratuit articole trimițându-le la asociatiainvatatorilor@gmail.com

Iată date de contact ale asociațiilor partenere:

Asociația Generală a Învățătorilor din România–filiala R.Moldova, președinte Mariana Marin - agiro.moldova@gmail.com
Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, președinte Dragan Stojanjelović - draganstojanjelovic@gmail.com
Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Cernăuți, Ucraina, coordonator Mariana Piligaci - mpiligach@gmail.com
Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din Regiunea Odessa, Ucraina, președinte Mihail Mecineanu- myechinyanu@gmail.com
Colegii din Transcarpatia au ținut legătura cu noi prin doamna prof. Shiman Viorika de la Școala românească din Apșa de Mijloc https://www.facebook.com/viorika.shiman

Colegii români/ aromâni, istroromâni din Ungaria, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia și Croația pot scrie la asociatiainvatatorilor@gmail.com dacă doresc să participe la activitățile AGIRo din acest an. Vom avea câte 3 – 5 locuri cu cazare și masă gratuite pentru fiecare țară.

III. Cum se pot publica articole în volum al AGIRo (ISBN) și/sau revista AGIRo (ISSN)

Oricare membru AGIRo poate publica articole în volum al AGIRo (ISBN) și/sau revista AGIRo (ISSN). Taxa de publicare este 30 lei de fiecare articol (articole de 1 – 3 pagini, pe orice teme, trimise în format Word până în 15 iulie la asociatiainvatatorilor@gmail.com și însoțite de tabelul de înscriere). Ulterior vă vom distribui volumele tipărite în august 2021. Colegii români de peste hotare sunt scutiți de taxa de publicare.

IV. Înscrieri la activitățile AGIRo din perioada următoare (simpozioane, congres și școală de vară internaționale) pentru cei care fac parte din AGIRo sau se înscriu acum

ACTIVITATEA NR. 1

Sărbătorirea tradiţionalei Zile a Învăţătorilor, în 30.06.2021, de la ora 14, ne este oferită și online de Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Botoşani, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Botoșani și Casa Corpului Didactic Botoşani. Se vor desfășura: • a XI-a ediţie a proiectului științific “ŞCOALA BOTOŞĂNEANĂ ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE”; • Conferinţa Internaţională “EXEMPLE DE BUNE PRACTICI DIN ACTIVITATEA DIDACTICĂ ” - ediția a XI-a; • Expoziţie virtuală de fotografii cu aspecte din activitatea didactică a participanţilor la conferință; • Expoziţie virtuală de carte didactică, cu autori cadre didactice participante la conferință; • Galeria virtuală a proiectelor europene, desfășurate de către unii dintre colegii care participă la conferință; • Publicarea în revista de specialitate, cu ISSN, nr. 21, editată de AIJBt, a materialului pregătit pentru conferință.

Puteți solicita documentele de înscriere pe adresa aijbt@yahoo.com

PERSOANE DE CONTACT:

Prof. Rotariu Florica, președintele AIJBt, Școala Gimnazială Nr. 11 Botoșani, tel. 0740227433;

Înv.Aramă Maria, Şcoala Primară Nr.3 Victoria, com Stăuceni, jud. Botoşani, tel. 0744155680;

Prof. Şchiopu Olguţa, Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” Botoşani, tel. 0744758466.

ACTIVITATEA NR. 2

AGIRoMd pregătește Academia de Vară a Cadrelor Didactice, 2021 cu genericul „Reziliență în Educație prin Inovație și Pasiune”, care va avea loc în perioada 15 iulie 2021 - 15 august 2021. Scrieți „DA” în tabel dacă doriți să participați online.

ACTIVITATEA NR. 3

Oradea, începând cu cina din 3 august și terminând cu prânzul din 6 august 2021 - Congresul Internațional al Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare – al 43-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România (congres la care se vor ține și alegeri interne și unde se va ține și a XVII–a ediție a Simpozionului Internațional „Portrete de dascăli – Elena Piligaci”).

Activitatea este organizată de AGIRo și Asociația Dascălilor Bihoreni (președinte Stela Tăut- tautstela@gmail.com ). Oradea și Asociația Dascălilor Bihoreni au mai fost gazde ale Congresului AGIRo în 5 - 7 septembrie 1937.

3 august- sosirea invitaților;
4 august - ședința de plen (sala mare a Teatrului Regina Maria, orele 10-12) + activități și vizite în a doua parte a zilei;
5 august - activități și vizite atât dimineața cât și în a doua parte a zilei;
6 august - activități și vizite în prima parte a zilei.

Pot participa cei care fac parte din AGIRo sau se înscriu acum. Taxa de participare este de 30 lei. Membrii de familie însoțitori sunt scutiți doar de cotizația anuală de 25 lei.

Cazarea și masa (pentru cine are nevoie) în cele 3 zile vor fi în campusul din centrul orașului al Colegiului Economic ”Partenie Cosma”, cel mai modern campus școlar din județul Bihor. Costuri:

Cazare + masă:

a)varianta cameră de 3 persoane cu baie proprie:

76 lei/persoană/noapte+3 mese/zi/cu prosop inclus X 3 zile=228 lei în total (În cazurile soț-soție pot plăti un loc în plus la cazare ca să rămână 2 în cameră de 3. Deci 94 lei/persoană/zi X 3zile=282 lei în total/persoană)

sau

61 lei/persoană/noapte+3 mese/zi/fără prosop inclus X 3 zile=183 lei în total;

~~b)varianta garsonieră doar în măsura (un număr extrem de limitat): 126 lei/persoană/noapte+3 mese/zi X 3 zile=378 lei în total;~~

c)Vom încerca să recomandăm și vreun hotel ca să primească și vouchere. Să ne semnalați dacă ați găsit dumneavoastră vreunul.

ÎNSCRIERILE ȘI PLĂȚILE se pot face până în 7 iulie completând tabelul atașat și trimițându-l doar la asociatiainvatatorilor@gmail.com în chiar ziua în care ați făcut plata atașând împreună cu tabelul și dovada scanată a documentului de plată.

Înscrieți-vă în tabelul atașat citind cu atenție rubricile (am trecut și 5 cazuri diferite de înscrieri ca MODEL de completare).

Achitați integral până în până în 7 iulie inclusiv, online de pe card sau la ghișeele bancare sau prin mandat poștal, în contul: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România, cod fiscal 23564572, cont CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cod IBAN RO32CECEAR0137RON0355948.

DETALII SUPLIMENTARE

Membrii familiei care nu sunt cadre didactice sunt scutiți doar de cotizație.

Pot participa și colegi care nu au nevoie de cazare și masă (achită doar taxa de participare de 30 lei, cotizația anuală de 25 lei și, opțional, 30 lei taxă de publicare de fiecare articol în volumul sau revista AGIRo).

Urmăriți zilnic pe https://invatatori.ro/ dacă mai sunt disponibile sau nu anumite variante de cazare. Pe măsură ce voi primi tabele și dovezi de plată voi actualiza variantele rămase libere.

ACTIVITATEA NR. 4

Eforie Sud, județul Constanța, începând cu cina din 8 august și terminând cu prânzul din 13 august 2021- Ediția a IX-a a Școlii Internaționale de Vară a Cadrelor Didactice din România și Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare

Pot participa cei care fac parte din AGIRo sau se înscriu acum. Taxa de participare este de 30 lei. Membrii de familie însoțitori sunt scutiți doar de cotizația anuală de 25 lei.

VARIANTE DE CAZARE ȘI MASĂ (se vor putea trimite și vouchere/tichete de vacanță):

HOTEL CRIȘANA

50 de camere cu 136 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=680 lei + 30 lei taxa de participare =710 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 735 lei/persoană.

HOTEL COSMOS:

Dublă Economy ( nu are AC, nu are balcon): 4 camere a câte 2 locuri la prețul de 161 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=805 lei + 30 lei taxa de participare =835 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 860 lei/persoană;
Dublă Standard ( nu are balcon): 8 camere a câte 2 locuri la prețul de 171 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=855 lei + 30 lei taxa de participare =885 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 910 lei/persoană;
SemiApartament ( nu are balcon, pat dublu matrimonial + canapea extensibilă ): 2 camere a câte 4 locuri la pretul de 171 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=855 lei + 30 lei taxa de participare =885 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 910 lei/persoană;
Dublă Superioara cu Vedere la Mare ( pat dublu și canapea sau 4 paturi twin- în funcție de disponibilitate) 7 camere a câte 4 locuri la prețul de 191 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=955 lei + 30 lei taxa de participare =985 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 1010 lei/persoană;
Apartament Standard ( pat dublu matrimonial și canapea extensibilă) 3 camere a câte 4 locuri la prețul de 181 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=905 lei + 30 lei taxa de participare =935 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 960 lei/persoană;

HOTEL EDMOND:

Dubla cu Vedere la Mare ( pat dublu ): 1 cameră a câte 2 locuri la prețul de 171 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=855 lei + 30 lei taxa de participare =885 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 910 lei/persoană;
Dubla Standard ( 2 paturi twin ) : 5 camere a cate 2 locuri la prețul de 171 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=855 lei + 30 lei taxa de participare =885 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 910 lei/persoană;
Apartament Standard: 1 cameră a câte 4 locuri la prețul de 181 lei/persoană/zi -include pensiune completă ( mic dejun, prânz și cină) X 5 zile=905 lei + 30 lei taxa de participare =935 lei (+25 lei cotizație dacă nu ați achitat-o deja pe 2021)= 960 lei/persoană;

Înscrieți-vă în tabelul atașat citind cu atenție rubricile (am trecut și 5 cazuri diferite de înscrieri ca MODEL de completare).

Membrii familiei care nu sunt cadre didactice sunt scutiți doar de cotizație.

Urmăriți zilnic pe https://invatatori.ro/ dacă mai sunt disponibile sau nu anumite variante de cazare. Pe măsură ce voi primi tabele și dovezi de plată voi actualiza variantele rămase libere.

DOAR PENTRU CEI CARE ACHITĂ CAZAREA-MASA CU VOUCHERE DE VACANȚĂ:

PENTRU HOTEL CRIȘANA trimiteți voucherele doar prin curier (ex. FAN Courier, Urgent Cargus), până în 7 iulie la adresa:

Petru Angeline Luiss

Str. Ciprian Porumbescu nr. 9

Localitatea Agigea

Județul Constanta

tel 0745356000

În pachet/plic să puneți alături de vouchere și un bilet cu adresa titularului tichetului (pentru facturare trebuie și adresa) și scrieți că este pentru cazarea și masa din 8 – 13 august organizată de Asociația Generală a Învățătorilor din România la Hotel Crișana.

PENTRU HOTEL COSMOS și EDMOND trimiteți voucherele doar prin curier (ex. FAN Courier, Urgent Cargus), până în 7 iulie la adresa:

Hotel Edmond

Marina Cocu

Str. Dezrobirii 26-28

Localitatea Eforie Sud

Județul Constanta

Tel 0721.259.230

ACTIVITATEA NR. 5

Proiect internațional cu deplasare în Serbia (3 zile), în ultima decadă a lunii august. Se va ține și a XVIII–a ediție a Simpozionului Internațional „Portrete de dascăli – de la Sandu Cristea Timoc la Vesna Schubert”) (voi reveni cu amănunte). Scrieți „DA” în tabel dacă doriți să participați.

ACTIVITATEA NR. 6

La început de octombrie (în perioada 1 - 5) ținem adunarea generală a Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Arad. Scrieți „DA” în tabel dacă sunteți din județul Arad și dacă doriți să participați la adunarea generală a Asociaţiei Învăţătorilor din Judeţul Arad. La adunarea generală din 29 septembrie 1919 s-a întemeiat (reorganizat) „Asociaţia Învăţătorilor din Judeţul Arad” conform legii din Regatul României.

V. Posibile restricții/variante pentru prezența fizică a celor nevaccinați

Având în vedere că:

-deocamdată se acceptă un anumit grad de ocupare a unei săli (de spectacol/restaurant/cazare) dacă absolut toate persoanele sunt vaccinate și un alt grad de ocupare a unei săli dacă există și persoane nevaccinate printre cele vaccinate chiar dacă acestea din urmă prezintă teste negative sau dovezi de imunizare;

-în august pot sau nu să apară noi măsuri de relaxare sau noi restricții;

-nu știm până în 8 iulie câți participanți vom fi și câți dintre noi vom fi vaccinați.

Este posibil deci:

-să putem participa în săli toți (și vaccinați și nevaccinați) dacă numărul celor înscriși va fi un număr relativ mic față de capacitatea sălilor (varianta fericită în aceste vremuri nefericite);

- să nu putem participa în săli toți (și vaccinați și nevaccinați) dacă numărul celor înscriși va fi un număr relativ mare față de capacitatea sălilor (varianta nefericită în aceste vremuri nefericite). În acest caz este posibil să luăm decizia (după 8 iulie) ca nevaccinații să nu poată participa în același timp în aceeași sală cu ceilalți. Vom căuta soluții (dacă se va ajunge la această situație extremă). Vom returna sumele plătite de colegii nevaccinați dacă nu vor găsi rezonabile acele soluții.

VI. ARC PESTE TIMP

În Oradea, în primele zile din august 2021, vom organiza al 43-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România, congres al cadrelor didactice din România și al cadrelor didactice de etnie română de peste hotare.

În „Școala Bihorului” din 1937 despre Congresul Asociației Generale a Învățătorilor din România de la Oradea, 5 - 7 septembrie 1937:

Se poate citi telegrama ministrului educației naționale, Dr. C. Angelescu: „Regret foarte mult că fiind bolnav în pat nu pot lua parte la congresul învăţătorilor la Oradea. Sunt însă cu tot sufletul în mijlocul dv. şi asigur pe toți învățătorii de toată dragostea şi solicitudinea mea. Voi susține întotdeauna cu toată tăria şi cu toată convingerea dreptele revendicări ale acestui select corp de elită care a adus şi aduce servicii tării şi neamului nostru. Prieten v-am fost, prieten vă sunt şi prieten vă voi fi totdeauna”.

„În cele trei zile ale congresului, oraşul a fost îmbrăcat în mândră haină de sărbătoare românească, clădirile fiind pavoazate cu culorile nationale. Metropola Țării lui Menumorut de odinioară, a fost aleasă loc de întâlnire şi sfătuire al purtătorilor de lumină, limbă şi slovă românească, din toate unghiurile şi plaiurile tării.”

Sâmbătă 4 Sept., cu trenul de 12 dinspre Bucureşti, a sosit la Oradea dl D. V. Țoni, preşedintele asociaţiei generale, însoţit de membri comitetului central. În gară a fost întâmpinat de învăţătorii bihoreni în număr de câteva sute, cărora li s-au alăturat şi congresiştii sosiţi în oraş. Corul învăţătorilor bihoreni, condus de dl profesor George Strat, a intonat un impresionant „bine ați venit", iar învăţătorii de pe peron au făcut dlui D. V. Țoni o primire entuziastă, ovaționându-l cu multă căldură.

Veți găsi discursurile de la ședința festivă al fostului președinte al AGIRo, D.V.Țoni, al trimisului Regelui, maior Sidorovici, adjutant regal, al secretarului de stat Ștefănescu - Goangă din ministerul educației naționale (ministrul dr. C.Angelescu era bolnav), salutul dlui Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri, al prefectului de Bihor, dl I. P . Băncilă, al primarului din Oradea, dl P. Fodor, al episcopului ortodox și al celui al Bisericii Române Unite cu Roma, al domnului Emil Vlasak, preşedintele învăţătorilor cehoslovaci, al domnului deputat I. Mangra care era preşedintele asociaţiei învăţătorilor bihoreni, Onisifor Ghibu, profesor universitar, I. Nisipeanu, preşedintele asociafiei profesorilor secundari, Pr. Al. Nicoreanu, preşedintele asociației clerului ortodox, Stancu Brădişteanu, preşedintele federației salariaților publici, Gh. Lungulescu, secretarul Ligii antirevizioniste, Apostol Culea, directorul căminelor culturale ale Fundaţiei „Principele Carol", Iordan Tacu, secretarul general al asociaţiei învăţătorilor, dr Teodor Popa, preşedintele „Astrei", V. Gherman preşedintele Casei Nationale din Oradea, d-na Bogdan Duică, preşedinta asociaţiei învăţătoarelor dela şcoalele de copii mici, dna Veturia Candrea, preşedinta reuniunii femeilor române din Oradea, D. Dumitraşcu, fost preşedinte al asociaţiei generale a învăţătorilor, reprezentantul armatei, dl general Gheorghieş, congresişti şi ziarişti.

Sedința festivă a luat sfârşit la ora 4 p. m. După şedință, reprezentanţii autorităţilor şi delegaţii oficiali ai asócíațiilor judeţene au fost invitați la banchetul dat în onoarea congresiştilor de către asociaţia învăţătorilor bihoreni, în saloanele Halei comerciale, unde au luat parte 400 congresişti. La sfârşitul banchetului au toastat: dl ministru Ștefănescu-Goangă pentru M. S . Regele Carol II; dl maior Sidorovici pentru corpul didactic; dl Th. Iacobescu, preşedintele asociafiei învăţătorilor din Cetatea-Albă, pentru dl C. Angelescu, ministrul educaţiei naționale şi d-na Cleopatra Teodoru, învăţătoare în Bucureşti, pentru d1 preşedinte D. V. Țoni. În după masa zilei de 5 sept, congresiştii au vizitat instituţiile publice mai de seamă din Oradea.

În seara zilei de 5 sept., Asociația învăţătorilor din Bihor a dat, în sala teatrului „Regina Maria", un frumos festival artistic în onoarea congresiştilor.

În după masa zilei de 6 sept., congresiştii au vizitat băile Felix şi Episcopeşti. D-l preşedinte Țoni a făcut o vizită la Academia teologică ortodoxă, unde a fost aşteptat de corul învăţătorilor bihoreni, cari l-au primit cu multă căldură, şi entuziasm.

La ora 4, în sala de şedințe a primăriei municipiului Oradea, s'a deschis şedinţa adunării generale și s'a luat în cercetare situaţia asociaţiilor judeţene.

Marți 7 sept., ora 12, 78 de congresişti în frunte cu dl preşedinte D. V. Țoni, au plecat în excursie în Cehoslovacia. În gară, excursioniştii au fost salutaţi de mai mulţi învăţători bihoreni în frunte cu dl I. Mangra, preşedintele asociaţiei învăţătorilor bihoreni.

Puteți fi la curent cu activitățile AGIRo înscriindu-vă în grupurile

https://www.facebook.com/groups/Invatatori.ro/

https://www.facebook.com/groups/grupagiro/

și urmărind https://invatatori.ro/ și https://www.facebook.com/invatatori/

https://invatatori.ro/2021/06/29/invitatie-pentru-cadre-didactice-simpozioane-congres-si-scoala-de-vara-internationale-publicare-articole-pentru-invatatori-educatoare-si-profesori-de-la-ciclul-gimnazial-si-liceal/