Ce se va întâmpla după europarlamentare?!

 Europarlamentarele, alegerile care trezesc cel mai puţin interes în toate ţările UE, caracterizate printr-o prezenţă la vot foarte mică, sunt, totuşi, fundamentale pentru viitorul Europei. Anul acesta sondajele arată o creştere semnificativă a partidelor populiste, extremiste, care vor avea o pondere foarte mare în Parlamentul European. Se estimează că aceste partide vor obţine un număr de mandate de aproximativ 170, luate de la populari şi socialişti.

În România îngrijorarea faţă de creşterea formaţiunilor extremiste este ca şi inexistentă. Alegerile din 26 mai 2019 au o altă miză la Bucureşti, una strict internă.

Se prefigurează o reaşezare pe scena politică, în funcţie de rezultatele obţinute de partidele înscrise în cursa electorală. În primul rând rezultatele vor arăta forţa partidelor din opoziţie. Dacă PNL, USR-PLUS şi PMP vor obţine împreună peste 50% ar însemna că PSD-ALDE şi eventual UDMR nu mai au majoritate parlamentară şi astfel se deschide calea spre guvernare a actualei opoziţii.

  Faţă de PSD există un dublu interes. Dacă partidul obţine sub 30 de procente, poziţia lui Liviu Dragnea se pune în balanţă. Mai merită să rămână preşedinte sau trebuie să plece? Un rezultat bun, de peste 30, poate 35%, ar fi echivalentul unui vot de încredere faţă de modul cum conduce partidul.

Analizele rezultatelor obţinute de ALDE nu pot fi privite altfel decât în relaţie cu PSD. Un rezultat bun va arăta nu numai că partidul lui Tăriceanu este un element important pentru menţinerea actualei majorităţi parlamentare, ci şi că preşedintele ALDE este îndrituit să pretindă desemnarea lui ca prezidenţiabil comun PSD-ALDE. Nu întâmplător Liviu Dragnea a anunţat că duminică, imediat după exit-polluri, PSD îşi va face cunoscută poziţia faţă de alegerile prezidenţiale. Acelaşi tip de anunţ l-a făcut şi Călin Popescu Tăriceanu.

Următorul partid asupra căruia este îndreptată atenţia opiniei publice este PNL. Un rezultat mai mic de 25%  poate fi considerat un eşec. Aflat într-un fel de balanţă cu partidele de dreapta,  cu cât rezultatele PNL vor fi mai mici se estimează că vor creşte rezultatele alianţei USR-PLUS. Ideal pentru dreapta ar fi ca şi PNL şi alianţa USR-PLUS să obţină rezultate care să le apropie de formarea unei noi majorităţi parlamentare, împreună cu PMP şi eventual cu UDMR. Sondajele europene arată aceste partide sub pragul de 5%, însă rolul lor la formarea unei majorităţi în ţară rămâne important.

Un interes major reprezintă euroalegerile şi pentru preşedintele Klaus Iohannis. Nu atât pentru rezultatele obţinute de partide, cât pentru soarta referendumului. Referendumul va măsura popularitatea şi încrederea în iniţiatorul lui. Pentru preşedinte este testul suprem înainte de alegerile prezidenţiale din toamnă. Dacă nu va fi validat, din cauza prezenţei slabe la vot, se va vedea obligat să demareze negocieri dure cu USR-PLUS pentru a nu-şi desemna propriul candidat prezidenţial.

Se pune sub semnul întrebării şi capacitatea lui de a se implica în formarea unei noi majorităţi parlamentare care să susţină un nou guvern, de dreapta.

După 26 mai scena politică va fi percepută altfel. Liderii politici vor fi cântăriţi în funcţie de rezultatele obţinute. Partidele vor avea un alt statut. Surpriza supremă ar fi situarea PNL deasupra PSD. Cu mare interes sunt aşteptate rezultatele obţinute de USR-PLUS şi ALDE. A treia grupă de rezultate obţinute sunt cele aflate la limita pragului de 5%. Este vorba despre PMP şi UDMR.

Obţinând sub 5 procente Traian Băsescu este descalificat ca politician, iar un UDMR sub prag pune sub semnul întrebării fidelitatea comunităţii maghiare faţă de liderii politici ai Uniunii.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş