Poezii patriotice

Limba română iluminând un neam milenar

           Motto: „Limba noastră-i o comoară/În adâncuri înfundată...”

                                                                             ( Alexei Mateevici )

De la rădăcini spre muguri şi floare

            Neamul meu a gândit doar româneşte.

Sub un cer de Voroneţ, în arcul carpatic

            Noi am glăsuit asemeni semenilor noştri

Rămaşi în vatră ori plecaţi, doar româneşte.

            E timpul tău acum să-ţi iubeşti Patria:

 Să-ţi aminteşti prin vreme de bunici,

           Să-ţi aminteşti în taină de părinţi,

 Să-ţi aminteşti sfios de cei plecaţi,

           Să-ţi aminteşti de românii cei dragi.

Sub bolta unui cer de pace înstelat

          Ceasul ancestral se-aude-n Dacia străbună

Şi-n noaptea seculară un cântec de caval

         În trei culori: albastru, galben, roşu-n suflet!

Identitatea noastră-n Europa e peste tot şi toate

        E-nscrisă-n orice colţ, dar şi în ram ori floare.

O dulce şi suavă limbă a cronicarilor bătrâni

       Cu rădăcini adânci în vechile psaltiri

Te iubim şi cinstim şi azi şi mâine. 

       Tezaur de cuvinte cum nu mai sunt pe lume

Noi te păstrăm cu grijă, te îmbogăţim prin fapte!

 Limba noastră cea de toate zilele...

Limba noastră are rădăcini

Mai adânci decât se spune,

Limba noastră-i fără spini

E pentru români renume.

Limba noastră n-are moarte

N-are început nici capăt mai ales,

Este o imensă şi nesfârşită Carte

Iar nu precum cred unii ades...

Învolburate vremi a străbătut

Din dungă-n dungă de istorii

Din totdeauna Istoria i-a fost scut

Şi a înveşmântat-o în glorii.

Limba Română n-a stat în genunchi

Nici la Dunăre sau Marea Neagră -

În Carpaţi e cel mai falnic trunchi

E casa noastră astăzi şi-n vecie!

 Sacralitate, Unire, Spiritualitate

Hora Unirii se-aude la Focşani şi Iaşi

Oriunde pe pământul românesc şi-n inimi

Recunoscuţi creştini suntem de-o-ntreagă lume

Apărători din veacuri a culorilor străbune!

Unirea din 1 Decembrie e un dar dat nouă

Nicicând nu ne vom uita înaintaşii

Iubirea Ţării ne stă zid şi mărturie -

România e vie, veşnică de-a pururi;

Iubiţi şi apăraţi ce s-a înfăptuit la Alba

Iubiţi-vă ca fraţii.Trăiască România Mare !

Latinitate

      poem dedicat Zilei Limbii Române

În zgomotul şi nepăsarea noastră

tac cioburi de cuvinte traco-gete

din inima Cetăţii Sarmisegetuza

doar uneori într-un târziu

răzbeşte

câte un ecou :

Dromihete,Deceneu

Decebal şi Burebista

Eu n-am trăit războiul cel mare

dar ştiu

că de pe atunci

Istoria Română

mai mereu stătea cu sufletul la gură

Istorie înseamnă limba română

"dulce ca un fagure de miere"

dor, glie, demnitate, iubire

cinstire de eroi !

   Zăpezi de camuflaj

 
Sunt hăituit, un anotimp întreg,

îmi trage lanţul ploilor în pleoape

străin, în Galaxia Gutemberg

voi scufunda păduri întregi de ape.

Ferestrele de apă s-au prelins

vântul plezneşte-n oase de zăpadă,

pe frunze reci, rugina s-a întins

şi iarna curge-n zdrenţe de paradă...

                           Gelu Dragoş