Vintrea nopții dinspre stele
Tăinuiri abia mijite
Îmi duc gândurile mele
Pe a clipelor aripe
Dorul care-ți știe duca
Hălădind a drag de tine
Îmi înalț spre ceruri ruga
Să te-aducă înspre mine
Îți simt mâna, mângâierea
Cât îmi ești de adorată!
Îmi e dulce precum mierea
A ta gură neuitată
Pleoapa nopților veghere
Sclipuiri în colț de geană
Izvodirilor tăcere
Să te caut mă îndeamnă
Și-n visarea dinspre noapte
Printre stele strălucinde
Îți aud iubirii șoapte
Dorul care ne cuprinde
Pe obada vieții cale
Toate trec se duc pe rând
N-adăstarea mea visare
Îți duc dorul singurând`
Vasile Luca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu