Ca și în cazul întemeierii Țării Românești din vremea lui Radu Negru Vodă și pentru consemnarea documentară a întemeierii cetății și târgului Cernăuți din Moldova (Bucovina de nord) există o controversă care trebuie lămurită. Există încetățenită ideea originii Cernăuțiului printr-un hrisov semnat de domnitorul moldovean Alexandru cel Bun la 8 octombrie 1408. Oraşul Cernăuţi apare prima dată, alături de celelalte târguri moldoveneşti unde trebuia să se plătească vamă, în privilegiul comercial pe care domnitorul Alexandru cel Bun (1430 – 1432) l-a acordat pe 8 octombrie 1408 „sfetnicilor şi orăşenilor din târgul Liovului” şi negustorilor din Galiţia. Documentul menţionează vămi mari şi mici, vămi de oraş, de strajă şi de hotar. Sumele plătite ca vamă depindeau de calitatea mărfii. Pentru mărfurile ce ieşeau din Moldova cuantumul vămii depindea şi de ţara de destinaţie. Cetatea Cernăuți exista înainte de hrisovul domnului moldovean Alexandru cel Bun. Încă din secolul XIII în documentele poloneze apare o cetate pe dealul Țețina lângă Prut. Inițial cetatea de pe actualul teritoriu al orașului Cernăuți era pe un deal de 538 de metri înălțime care străjuia împrejurimile. Inițial a fost o cetate din val de pământ și palisadă, posibil o străveche cetate dacică (carpi și costoboci) care a devenit la începutul evului mediu o întăritură slavo-română, ce a fost distrusă de tătari pe la anii 1240. Dealul Țețina este situat la limita vestică a orașului Cernăuți, azi în cartierul Roșa. Denumirea Țețina vine din limba română veche, dealul înalt fiind acoperit de brazi i se spunea ”cetina”, care prin pronunția slavă a locuitorilor din acest areal a devenit ”țețina”. De altfel, însăși cuvântul românesc ”cetina” este de origine slavă, iar în sârbo-croată înseamnă brădet.
Pe
această înălțime Țețina de lângă Prut s-a ridicat o cetate de piatră în secolul
XIV, clasificată în stilul ”donjon”, diferită de alte fortificații moldovene,
așa cum remarcă Mariana Şlapac, membru corespondent, doctor habilitat în
studiul artelor, în monografia „Castelologia comparată. Arhitectura de apărare
a Ţării Moldovei între Occident şi Orient”, (Chişinău, Editura ARC, 2020). După
întemeierea la 1359 a Moldovei medievale de către Dragoș I, urmașii
maramureșeanului și-au întins stăpânirea treptat până în Galiția și Pocuția,
unde existau așezări cu locuitori ”volohi”. Deși istoriografia română și
sovietică consideră actul comercial a lui Alexandru cel Bun ca documentul
fondator al orașului Cernăuți, realitatea istorică este însă alta. Cetatea
Țețina, acel stil de castru în jurul căruia s-au ridicat în general târgurile
și orașele medievale, a fost consemnat mult mai repede, ca centru comercial și
vamă pentru comerțul cu Polonia în special. Această cetate ar fi fost
construită de Petru I Mușat, după luarea Pocuției de la regele polon Cazimir al
III-lea. Cetatea este atestată documentar din 1395, când domnitorul Moldovei
Ștefan I, împreună cu boierii lui, depun omagiul lor craiului Vladislav al
Poloniei. La 1 august 1404, la Camenița, Alexandru cel Bun și boierii
„pământeni moldoveni”, între care se afla si pârcălabul pan Hodco de la Țețina,
făgăduiesc credință craiului Vladislav al Poloniei. Primul cercetător care a
susținut că Cernăuțiul este un târg moldovenesc întemeiat de Petru Mușat al
Moldovei la 1395 a fost istoricul de artă clujean Virgil Vătășianu care a
studiat dealu Țețina. (Istoria artei feudale în Țările Române, București,
1959). După ce a luat Țara Șipenițului de la regele Poloniei Cazimir al
III-lea, domnul ”valah” Petru Mușat a ridicat cetatea de piatră Țețina
înconjurată cu palisade și val de pământ, desigur pe vechea cetate slavo-română
și fostă fortificație costobocă. Ștefan I Mușat a fost fratele lui Petru I
Mușat și al lui Roman I Mușat, dar unii istorici îl consideră chiar nepot al
acestora identificându-l cu „jupanul Steţco” care figurează printre martorii
documentelor lui Roman. Potrivit altui document din 1398 el ar fi fost fiul lui
Roman. Ștefan I a domnit în Moldova între anii 1394 – 1399.
Ionuț Țene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu