Se-mparte ţara în hotare,
Hotarele s-au împărţit de mult,
Cei care-o-mpart nu ştiu că se mai moare
Şi îşi arogă drepturi de om cult.
Se moare adormind în pagini
Care consimt şi ultimul hotar,
Că pentru unii, a lăsa paragini
E drumul sigur către alt altar.
Vor fi şi lumânări în mâini,
Lumini ce sunt ascunse de cetate,
Se-mparte
ţara
între două pâini
Şi nici cea neagră nu-i pe săturate.
Sunt unii mai români decât o ţară,
Ştiu să-şi
dizolve orice pată,
Ce au de dat ei dau numai afară
Din potul de-a se naşte încă-o dată.
Se mai rămâne la hotare,
Se mai rămâne în cetăţi,
Jandarmii ţării, razele de soare,
Trupe de Securitate-n alte cărţi.
CONSTANTIN MÎNDRUŢĂ
3 Aprilie 2023
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu