de Gheorghe Pârja
Urmăresc cu mare interes fenomenul deplasărilor de
populații dinspre sărăcie spre un orizont promițător. Te înduioșezi și te
liniștești că poți da dovadă de omenie. Cum am fost noi, românii, după atacul
Ucrainei. Dar fenomenul are și alte fețe. Și are durată și amploare. Anul
trecut, în Uniunea Europeană s-a înregistrat un record al imigrației, cifrele
cererilor de azil depășind un milion. Cele mai multe cereri au venit tot din partea
sirienilor, dar solicitări au fost și din partea cetățenilor turci. Principala
destinație în Uniunea Europeană a fost Germania. Lecția doamnei Merkel nu s-a
uitat. Ea a fost cancelarul care le-a arătat calea râvnită. Se pare că au
apărut saturația și alte complicații cu străinii. Parlamentul European a
anunțat la sfârșitul anului trecut un acord asupra unei reforme a sistemului de
azil. Ele vizează controlul la graniță, selecția solicitanților, solidaritate
între statele membre.
Noul criteriu pune o povară asupra țărilor din sudul
Europei, în sensul responsabilității. De pildă, selecția persoanelor care
solicită azil este un element central al acordului dintre statele membre, fiind
catalogată drept procedură de frontieră. Dacă nu au nicio șansă de a primi azil
vor fi deportați imediat. Pentru a pune în practică acea procedură se vor
construi centre speciale în apropierea frontierelor. În ceea ce privește
beneficiarii de protecție temporară, datele indicau la sfârșitul lunii
octombrie un număr de 4,3 milioane de oameni care au fugit din Ucraina în urma
invaziei Rusiei. Cei mai mulți au fost găzduiți de Cehia. Se vor prelungi
perioadele de reținere a unui migrant la frontierele externe ale Uniunii
Europene, unde se află și România, procedurile de examinare a cererilor vor fi
mai rapide și mai simplificate, astfel încât solicitanții să poată fi deportați
mai ușor.
Este primul document care schimbă radical atitudinea
Europei față de imigranți. Evident, acordul statelor membre pentru a reforma
sistemul de azil a fost denunțat de apărători ai drepturilor omului, fiind
numit acest acord prost conceput, costisitor și crud. Și că face de rușine cele
mai frumoase valori ale Europei. S-a amintit în dezbateri și potențialul de
rasism al legilor care propun reglementarea, încetinirea și descurajarea
fluxului de imigranți. Voci autorizate au respins categoric vreo umbră de
rasism în această ecuație. Mulți activiști, care îmbrățișează această temă, își
recită cathehismul. Îngrijorarea crescută a europenilor în fața fluxului de
imigranți a dus la acest proiect de reglementare a politicilor de azil.
Potrivit publicistei Stela Giurgeanu, recent, Universitatea Phillipps din
Marburg, Germania, a desemnat cuvântul indezirabil al anului 2023 – REMIGRAȚIE.
Cuvântul, deși a fost folosit pentru repatrierea voluntară a persoanelor
alungate din țările lor, din varii motive, acum a primit un nou înțeles în
viziunea partidului de extremă dreaptă din Germania.
AFD susține că persoanele care au imigrat în
Germania ar trebui expulzate forțat din țară. Chiar dacă au cetățenie germană,
chiar dacă s-au născut în Germania. Unde sunteți, doamna Merkel? Cea care-i
chemați pe năpăstuiți în țara dumneavoastră. Cât de repede a trecut vremea
altruismului interesat! În traducere românească, REMIGRAȚIE ar însemna
întoarcerea acasă a celor plecați din țară. Ar fi bine să se întâmple
reîntoarcerea unei părți dintre cei plecați din România. Povestea este mai
complicată și uneori amăgitoare. Cert este că Europa a devenit cam saturată și
sătulă de imigranți. De aceea s-a născocit acest cuvânt. Care deocamdată este
doar atât. Un cuvânt. Este bine să știm de el.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu