%20Marin%20Neacsu.jpeg)
Am trăit să o văd și pe asta, să prind patru lovituri de stat, una mai periculoasă decât cealaltă. Prima a fost în 89. Cine pe cine a lovit, nu se mai știe. Se spune că inițial a fost o revoluție, apoi o loviluție, primul lovit a fost Ceaușescu, apoi se spune că Mazilu și Roman au vrut să îl lovească pe Iliescu, dar Roman s-a suit pe transportor l-a salvat pe Iliescu, cum l-a salvat Elțîn pe Gorbaciov. Au venit apoi loviturile din ’90-’91, când țărăniștii au vrut să îl dea și ei jos pe Iliescu, dar au venit minerii care l-au salvat, apoi salvatorii au vrut să îl dea și ei jos pe Iliescu dar nu au reușit nici ei, apoi… apoi ne-am mai calmat un pic, toată lumea voia „stabilitate”, „integrare”, toți erau „oameni de bine”. Și uite așa am ajuns în N.A.T.O., în U.E., ba chiar și în Shengen, numai în România nu mai avem loc. Nu mai avem loc de cei care ne-au dat voie să muncim pentru alții și care câștigă alegerile cu ajutorul românilor din afara granițelor țării.
Primul a fost Băsescu, apoi tot Băsescu, apoi
Iohannis apoi tot Iohannis, până când cei din afara granițelor țării și-au adus
aminte cine i-a trimis afară. Și uite așa, a început să curgă iară cu lovituri.
Îmi amintesc că P.S.D.-ul, dar și P.N.L.-ul și-au tot dat lovituri de stat și
dărâmat guverne proprii de se crucea Burkina-Faso și nu știa ce nouă tehnică de
dărâmare mai e și asta.
Eeeeeei și a venit și anul de grație 2024 cu
lovitura de stat marcă înregistrată Enache, cu patent euro-atlantic când
instanța supremă, „ză madăr iend ză fadăr of the constitușăn” a anulat voturile
românilor pentru că nu ieșise în primul tur cine trebuia să iasă. Culmea este
că pesediștii s-au faultat sprijinindu-l pe Simion, iar peneliștii s-au lovit
sprijinindu-l pe Georgescu. Dar pentru prostime și prostiți, totul a fost pus
la cale de Putin. Eu stau și mă țuțur pe cine dădeam noi vina dacă nu erau
rușii pe aci ?
Ultima lovitură de stat însă a pus capac la tot ce
se știa despre răsturnări de guverne. Cică prin anul 2023, niște militari,
aflați în retragere încă de pe vremea când Ceaușescu era arestat, s-au gândit
să răstoarne orânduirea, să formeze un guvern care să preia comanda și să
„dărâme democrația”. În capul lucrării era un suspect periculos, care de fapt voia și el să facă
România mare againe dar nu a nimerit epoca. Acuma nu că aceștia s-ar fi ascuns
pe undeva prin munți, prin cuiburi și ar fi desfășurat activități subversive,
cum lasă să se înțeleagă din „documentele de la dosar”, căci aveau și pagini de internet, de facebook, la vezeală,
de fapt nu voiau și ei decât ce voiau și partidele politice, adică să treacă la
butoane, să se schimbe șoferul, numai că
nu le-a dat prin cap să înființeze și ei o Uniune Democrată a Geților din
România și să intre în Parlament așa cum au intrat frații maghiari sau cum au
intrat unii avocați în C.C.R., adică neconstituțional, ei au rămas doar o
simplă pagină de internet. Puțin, foarte puțin!
De doi ani, lovituriștii ăștia se chinuiau să
strângă adepți cu care să sperie clasa politică, dar nu au reușit, nu i-a băgat
nimeni în seamă. „Norocul” lor că a venit unul Georgescu cu vânt din pupa care
i-a speriat pe reprezentanții democrației ioropene și cum nu aveau cum să scape
de el s-au gândit să îi lege de picior o ghiulea care să îl bage la fundul apei
și uite așa, a apărut și lovitura de stat exact când Georgescu trebuia să își
depună candidatura. Așa a aflat lumea că există Vlad Țepeș și Geția.
Bineînțeles, s-au găsit niște semnături ilizibile pe
listele de susținători ai Georgescului, care să justifice respingerea
candidaturii, unii semnaseră cu cerneală bleu-ciel în loc de bleu-marin, și
gata ilegalitatea. Ghiuleaua cu lovitura de stat nu era ca să îl dea pe el jos,
ci să îi sperie pe cei care ar fi îndrăznit să îl mai susțină, că de, cine se
mai apropie de el știind că se poate face complice la o „lovitură de stat”? Și
ca lucrurile să fie clare, în seara în care s-a anunțat mazilirea mazilitului,
printre „susținătorii acestuia„ au apărut și s-au manifestat violent și niște profesioniști
ai scandalurilor cu jandarmii, cărora ca să nu vină cu pietrele de acasă să le
rupă buzunarele, li s-au pus la dispoziție prin grija edililor și niște bucăți
de piatră cubică, de la niște „lucrări” exact în zona protestelor. Și uite așa,
scenariul e gata, actorii profesioniști și-au jucat rolul, au aruncat cu pietre
în jandarmi, în geamuri, au dat foc la baracă, au răsturnat mașini, dar culmea,
nu i-a văzut nimeni, nu i-a fotografiat nimeni, nu se știe cine cine sunt, sunt
protestatarii, iar imaginea lui Georgescu uzurpatorul este completă.
Din străinătățuri, unde a ajuns ca și frații Tate,
fără nicio problemă, „legionarul” Potra aruncă și el flăcări pe nas îndemnând
militarii să iasă la răzbel să îl sprijine pe Georgescu, că el de acolo va
urmări cu interes soarta României. Acuma cine încă mai crede că Potra e omul
lui Georgescu și nu al S.I.E., nu are decât, dar apelul lui Potra a venit exact
atunci când era nevoie, ca lumea să vadă că „da domnule, așa e, ăștia de la
C.C.R. au nimerit-o, Georgescu e un legionar, uite voia să ne scoată din
Europa, din N.A.T.O., din România”. Păi cine mai are acuma curaj să spună că îl
susține pe Georgescu? Hai să îl văd, că
mor cu el de gât.
Introducerea „armatei” aici, prin prezența
comandamentului Țepeș, prin apelul lui Potra și scandalul cu corupția din
armată, cu tablourile lui Zisu, nu sunt întâmplătoare, e nevoie de „mână
militară” ca să dea „greutate” loviturii dar și ca să facă lumea să urască din
nou armata de rezerviști pensionari care
în ultimul timp a cam protestat. Până și Tîlvăr a fost nevoit să își anuleze
felicitările trimise de ziua generalului
centanar și să îl demită pe șeful Direcției Calitatea Vieții Personalului, ca
nu cumva să zică lumea că susține „trădătorii”.
Cât de dobitoc să fii să „îți ceri scuze” că ai
felicitat un om de ziua lui, la o dată la care omul nu era „cunoscut” ca având
activități infracționale și care nici acuma măcar, nu este dovedit, ci doar
bănuit, „suspectat” că ar fi desfășurat acțiuni subversive?
Pentru ministrul apărării nu există prezumția de
nevinovăție, el a decis că generalul veteran este trădător, înaintea instanței.
Și ce vină avea șeful Direcției calității vieții care avea evidența
veteranilor? Nu cumva domnul Tîlvăr insinuează că domnul colonel Stoica, cunoștea
de anul trecut „activitatea subversivă” a domnului general maior în chestiune
și nu a spus nimic ? Deci se cunoștea din timp și nu s-a luat nicio măsură? De
ce acuma? De ce s-a așteaptat timp de doi ani? Unde e munca de prevenție? Ce au
păzit băieții cu ochi albaștri? Ei de ce l-au lăsat pe domnul ministru să „se
facă de râs”?
Dacă totuși domnul colonel nu știa nimic, de ce a
fost demis ? Dar de ce a fost nevoie de scuze? Pentru ce, pentru că a felicitat
un om de ziua lui ? Au devenit actele de bun simț acte reprobabile,
condamnabile? Domnule Tîlvăr, ce ființă v-a dat viață? Dar educație|?
Conducerea armatei, cea militară, nu politică, cum vede acest aspect?
Se pare că armata a devenit mai politică decât clasa
politică, pentru că nu am văzut ca președintele României sau guvernul României
– cine l-a decorat și avansat pe generalul Radu Theodoru, să îi retragă
distincțiile și gradele, dar Ministerul Apărării și-a retras felicitările.
Urât, penibil, Inuman!
Ce mai e de spus? România e în disoluție. Macron, un
alt papagal cu chip de om, ne spune că Europa ar trebui să se simtă bine că
este sub acoperirea ciupercii nuclare franceze. Deci domnul Macron ne îndeamnă
să lătrăm la ruși și poate și la americani, că simte el că s-ar putea ca S.U.A.
să nu mai fie de partea U.E., că putem deci să îi lăsăm pe americani, că ne
sprijină Franța, dacă suntem atacați putem conta pe umbrela nucleară a Franței.
De fapt la nivel European asistăm la aceeași luptă surdă, ca și în România,
între cei care vor să continue să controleze totul și nu vor să plece de la
butoane și cei care vor să le ia locul. Și totul se rezumă la bani. Macron
consideră că ar trebui ca țările Europei să nu mai apeleze la tehnica S.U.A.
pentru înarmare ci la cea „europeană” adică franceză: „statele membre îşi vor
putea creşte cheltuielile militare fără ca acest lucru să fie luat în
considerare în deficitul lor. Se vor decide finanţări comune masive pentru
achiziţionarea şi producerea pe teritoriul european de muniţii, tancuri, arme,
echipamente dintre cele mai invovatoare”. Deci nu avem voie să mărim deficitul
bugetar pentru a ajuta cercetarea, educatia, sanatatea, nivelul de trai al
oamenilor, dar putem crește cheltuielile bugetare cumpărând tehnică militară
produsă în Franța, că asta e O.K., nu vom fi sancționați. Asta e ajutorul pe
care Franța ni-l promite „spre binele nostru”. Desigur, conducerea Românie va
fi prima care va executa acest ordin.
De fapt totul se rezumă la o bătălie între marile
puteri pentru influență, resurse, transformarea țărilor mici conduse de
trădători în piețe de desfacere, sursă de materii prime și forță de muncă
ieftină. Asta urmăresc toate marile puteri, fostele, prezentele și viitoarele
imperii. Și pe plan extern, ca și pe plan intern, avem de ales între mai multe
rele, niciodată ceva bun. Cine speră că va veni Musk, sau Trump sau mai știu eu
cine să salveze România de Ursula, visează. Cine crede că Macron sau Ursula sau
Tusk vor binele românilor, trăiesc pe altă lume. Suntem tablă de șah, piese de
schimb, vite în plug pe ogoarele marilor puteri.
Autor:
Col. (r) Marin Neacsu
Bibliografie
web:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu