Cati bani publici le-a dat Guvernul Orban lui Ponta si Melescanu. Care ar fi explicatiile

Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a comunicat, miercuri, sumele cu care statul finanteaza in luna februarie partidele care au reprezentanti in Parlament. Este a doua luna consecutiv in care primesc subventii si partidele nou infiintate conduse de Victor Ponta si Teodor Melescanu, gratie unei derogari de la lege asumate de Guvernul Orban.
Astfel, Pro Romania, partid care a strans in jurul lui Victor Ponta mai multi senatori si deputati plecati de la PSD sau ALDE, primeste in luna februarie 658.019,94 lei (la fel ca si in luna ianuarie), in timp ce partidul Forta Nationala, condus de Teodor Melescanu, primeste lunar in acest an 105.283,19 lei, conform comunicatului AEP.

Toate celelalte partide parlamentare primesc de la 1 ianuarie, de cand Guvernul Orban a schimbat formula de calcul, subventii mai mici.

Iata sumele (lei) primite pe lunile: Decembrie / Ianuarie / Februarie:

Partidul Social Democrat (196 de parlamentari): 11.979.328,89 / 7.104.247,14 / 7.104.247,14

Partidul National Liberal (99 de parlamentari): 5.488.476,80 / 3.943.235,50 / 3.943.235,50

Uniunea Salvati Romania (40 de parlamentari): 1.614.011,93 / 1.052.831,91 / 1.052.831,91

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (21 de deputati): - /10.789.581,53 / -

Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor (23 de parlamentari): 1.192.977,41 / 861.873,20 / 861.873,20

Partidul Miscarea Populara (18 parlamentari): 776.804,59 / 473.774,36 / 473.774,36

***

PRO Romania (25 de parlamentari): - / 658.019,94 / 658.019,94

Forta Nationala (4 parlamentari): - / 105.283,19 / 105.283,19

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nici Pro Romania si nici Forta Nationala nu au participat la alegerile din 2016, prin urmare nu ar fi avut dreptul la subventii, insa Guvernul Orban a introdus in Legea bugetului, adoptata la inceputul lunii ianuarie, un amendament cerut de partidul lui Victor Ponta, care prevede urmatoarele: "Prin derogare de la art. 18 alin. (3) lit. a), alin. (4) si art. 19 din Legea nr. 334/2006, in anul 2020 subventiile acordate partidelor politice, prevazute in bugetul Autoritatii Electorale Permanente se acorda pe baza numarului total de parlamentari inscrisi in fiecare dintre partidele politice la data de 1 ianuarie 2020".

Presedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului inca din 6 ianuarie, ea intrand astfel in vigoare. Totusi, PSD a contestat-o la CCR, insa Curtea a decis miercuri ca legea este constitutionala.

Cert este ca in Parlament am asistat in ultimele trei luni la o adevarata "miscare browniana", mai multi senatori si deputati trecand de la Putere la Opozitie si invers, in functie de interese mai mult sau mai putin obscure. Iar unele situatii sunt paradoxale.

De exemplu, Teodor Melescanu, presedintele Fortei Nationale, face parte din grupul PSD de la Senat, iar ALDE nu mai are grup deloc, dupa ce a fost abandonat de mai multi alesi.

Un caz elocvent este cel al lui Remus Borza. Ales deputat de Brasov pe lista ALDE, Borza a plecat din partid in septembrie 2017, ramanand independent, s-a afiliat grupului PSD in iunie 2019, iar in vara trecuta sustinea cu tarie partidul Forta Nationala, despre care spunea ca incearca sa construiasca "o alternativa la partidele traditionale, care, timp de 30 de ani, au cultivat acelasi status quo, caracterizat de coruptie, clientelism politic, birocratie si populism".

La scurt timp, in decembrie 2020, Remus Borza a devenit consilier onorific al premierului Orban, iar din ianuarie 2020 este membru al grupului PNL din Camera Deputatilor.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Cum explica Ponta banii primiti cu ajutorul premierului Orban, cu care sustine ca are o relatie "foarte rea"

Invitat marti seara la Digi24, Victor Ponta a sustinut ca nu poate fi vorba in niciun caz despre o legiferare mascata a traseismului, asa cum se comenteaza in presa, mai ales ca relatia lui personala cu premierul Ludovic Orban este una foarte proasta.

"Foarte rea. Din cauza unor lucruri care nu tin de politica. E ceva vechi. Eu am considerat ca politica se face intre politicieni. Dl Orban i-a depus o plangere penala sotiei mele, aiurea (Citeste mai multe despre: Victor Ponta, reclamat la Parchet de ACL: E putred si de bogat, si de coruptie), asa cum face el lucrurile de 30 de ani... Orban e mai vechi decat Basescu si face lucrurile urat, murdar", a declarat Victor Ponta, recunoscand pe de alta parte ca "suntem obligati, ca oameni politici, sa stam de vorba".

Intrebat despre modificarea operata cu privire la finantarea partidelor, Victor Ponta a sustinut ca "PNL a castigat cei mai multi bani", lucru neadevarat conform datelor prezentate mai sus.

Liderul Pro Romania a explicat si care ar fi fost motivele pentru care s-a dat derogarea de la lege, facand trimitere la o alta institutie, din afara tarii.

"Parlamentul European are o regula care spune foarte clar: Cati parlamentari ai (pentru ca functioneaza acum, nu ce a fost acum 5 ani) primesc un tip de subventie ca sa nu se duca sa ceara de la firme private.

Anul acesta cel mai mult a castigat PNL, care are cei mai multi parlamentari, si a pierdut PSD. Nu cred ca s-a suparat cineva. (...) Amendamentul a fost depus de un deputat de la noi, dar evident dupa ce cei de la PNL au spus ca il vor accepta. (...)

Evident ca mi se pare corect, ca vorbim despre anul 2020, despre activitatea partidelor. Daca PSD ramane cu 10 parlamentari, doar nu o sa primeasca pentru 2016. In 2016 mi s-a datorat si mie scorul PSD-ului", a mai spus el.

Intrebat daca nu cumva se legifereaza traseismul, pentru ca subventia "urmeaza parlamentarul", in sensul ca se calculeaza in functie de numarul de senatori si deputati, Victor Ponta a raspuns ca asta "e o prostie".

"Sunt doua sisteme: sistemul american, in care obtii toti banii din privat, dar foarte multi (si, de fapt, cine are cei mai multi bani castiga alegerile) si sistemul european, in care spui: 'Nu te duci sa ceri bani de la privati' si atunci Parlamentul European, parlamentarii, grupurile politice, primesc.

Problema a fost atunci cand PSD, prin dl trezorier Mircea Draghici, au marit sumele in mod absolut revoltator (2017-2018, cand presedinte al PSD era Liviu Dragnea - n.red.). Nu aveai nevoie de atatia bani ca sa faci politica. Ai nevoie sa ai un sediu, sa ai o secretara, sa faci un contract de publicitate, dar nu aveai nevoie de milioane, pe care inteleg, de altfel, ca nici nu le mai gasesc.

Cred ca Romania trebuie sa aleaga in ce sistem vrea sa mearga. Eu, personal, prefer sistemul american. Mi se pare mai corect, mai putin ipocrit sistemul american", a comentat el.

Intrebat de moderatorul emisiunii daca Ludovic Orban ar fi facut astfel un cadou partidului sau, care pana anul acesta nu primea niciun leu de la buget, Victor Ponta a respins ideea: "In niciun fel. Nu am avut nicio discutie cu dl Orban, nici pe aceasta tema, nici pe alta", desi mai devreme afirmase ca amendamentul fusese propus de partidul sau si acceptat de PNL.

Cati bani primesc partidele in 2020

Totalul subventiei de la bugetul de stat pentru fiecare formatiune politica (partid politic/organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale) estimate pentru anul 2020, conform AEP::

Formatiune politica: Valoare (LEI)

Partidul Social Democrat: 85.251.435,58

Partidul National Liberal: 47.319.086,84

Uniunea Salvati Romania: 12.634.052,50

Uniunea Democrata Maghiara din Romania: 10.789.581,53

Partidul Alianta Liberalilor si Democratilor: 10.342.535,35

Partidul Miscarea Populara: 5.685.323,63

Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei: 259.296,51

PRO Romania: 7.896.282,81

Forta Nationala: 1.263.405,25

TOTAL 181.441.000,00
                                                                               ZIARE.COM

AEP a aprobat 835 secţii de votare pentru românii din străinătate și Basarabia

AEP a aprobat 835 de secţii de votare pentru românii din străinătate și Basarabia, cele mai multe fiind în Spania - 143. Cetățenii românii din diasporă și comunitățile istorice, care au ales să îşi exprime opţiunea la urnă şi nu prin corespondenţă, au la dispoziţie câte trei zile, pentru fiecare tur de scrutin, transmite Romanian Global News.

Şcoli, centre culturale, hoteluri, restaurante sau spaţii de divertisment pentru copii vor găzdui secţii de votare pentru românii din diaspora la alegerile prezidenţiale din noiembrie, arată lista publicată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), scrie Agerpres, .

Potrivit listei publicate de AEP, dintre cele 143 de secţii din 99 de localităţi spaniole, o parte sunt deschise în hoteluri, centre culturale, centre comerciale sau, de exemplu, în Guissona, în "Aventura Park"- un spaţiu dedicat evenimentelor pentru copii.

În Madrid, AEP a aprobat organizarea a nouă secţii de votare.În Italia au fost aprobate 142 de secţii de votare, dintre care cinci la Roma, împărţite la Ambasadă, Consulat, respectiv Institutul Cultural Român. La Milano, pe lista AEP figurează trei secţii de votare, toate pe Via Oglio 20, unde este o şcoală.

În Aosta, secţia de votare pentru cetăţenii români a fost stabilită în biblioteca localităţii, iar în Matera românii pot vota în complexul comercial "Il Circo".

În Germania, AEP a aprobat 79 de secţii de votare, iar în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord - 72, dintre care 18 sunt la Londra. Printre spaţiile în care va exista o secţie de votare, în Londra, se numără şi restaurantul "Dracula".

Românii din Franţa pot vota la prezidenţiale într-una dintre cele 50 de secţii aprobate de AEP. Cinci dintre aceste secţii sunt în Paris. Toate cele trei secţii de votare stabilite pentru românii din Marsilia sunt în hoteluri, potrivit listei publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.

AEP a aprobat înfiinţarea a 37 de secţii de votare în Republica Moldova, dintre care 12 sunt în Chişinău.

În Belgia au fost aprobate 23 de secţii de votare, iar în Austria - 17.

În Irlanda, dintre cele 16 secţii aprobate, 10 sunt la Dublin, toate la Royal Dublin Society. Românii din Cork pot vota la primăria localităţii.

Românii din Afganistan pot vota în una dintre cele două secţii de votare aprobate în bazele NATO din Kabul, respectiv Kandahar.

Lista cu secţiile de votare, cu adresele acestora, este disponibilă pe site-ul oficial al Autorităţii Electorale Permanente şi trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial.

Potrivit AEP, "misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor lua măsurile necesare, potrivit legii, pentru asigurarea condiţiilor logistice minimale pentru desfăşurarea votării în secţiile de votare precum şi pentru aducerea la cunoştinţă alegătorilor din străinătate a sediilor acestora".

De asemenea, puncta AEP duminică, 20 octombrie:"Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice şi oficiile consulare vor lua măsurile necesare, pentru a asigura comunicarea proceselor-verbale privind desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare către Autoritatea Electorală Permanentă, biroul electoral pentru secţiile de votare din străinatate, precum şi către formaţiunile politice care participă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2019, de îndată ce au fost întocmite".

Alegerea preşedintelui României în diaspora va avea loc pe parcursul a trei zile, pentru fiecare tur de scrutin: 8, 9 şi 10 noiembrie - pentru primul tur şi 22, 23 şi 24 noiembrie - pentru al doilea tur. De asemenea, românii din străinătate care s-au înregistrat online pot vota şi prin corespondenţă. Potrivit portalului oficial www.votstrainatate.ro, 43.003 de români stabiliţi în altă ţară au ales această variantă.

                                                                                            RGN

AEP: Românii din afara țării dezinteresați să se înregistreze pentru votul la alegerile prezidențiale

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) constată că, după 33 de zile de funcționalitate a portalului www.votstrainate.ro, numărul cetățenilor români care s-au înregistrat ca alegători în străinătate este dezamăgitor de mic, în condițiile în care mai suntdoar 13 zile pentru înscriere, se arată într-un comunicat de presă al AEP, preluat de Romanian Global News.

Președintele AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, face un apel către toți cetățenii care se află în străinătate cu documente legale de şedere (conform Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1627 din 26.08.2019, care abrogă Ordinul nr. 500/2016) să se înregistreze, pentru ca autoritățile române să înființeze secții de votare conform numărului de înregistrări, şi nu pe baza unor informații vehiculate în spațiul public referitoare la numărul de cetățeni care s-ar afla într-o localitate sau stat.

"Dacă la scrutinul din 26 mai au fost organizate în străinătate 441 de secții de votare şi au votat aproape 400.000 de cetățeni, acum estimările MAE arată că trebuie înființate nu mai puțin de 900 de secții de votare, estimări care nu au în spate o evidență clară a intenției de vot la alegerile prezidențiale din anul 2019, respectiv în datele de 8, 9, 10 noiembrie şi 22, 23, 24 noiembrie2019", a precizat președintele AEP.

Reamintim că, potrivit legii, dacă se înregistrează cu opțiunea pentru vot la secțiile de votare cel puțin 100 de cetățeni din aceeași localitate sau grup de localități, pentru aceștia va fi înființată o secție de votare

Datele privind prezența la vot în străinătate pot fi vizualizate la adresahttps://prezenta.bec.ro/europarlamentare26052019/abroad-pv-final.

„Mă aștept ca măcar cei aproape 400.000 de cetățeni români care au votat la europarlamentare, unii așteptând multe ore la coadă, să se înregistreze, astfel încât să nu avem secții de votare care să funcționeze nejustificat", a mai spus Constantin-Florin Mitulețu-Buică.

Președintele AEP precizează că a luat act de solicitările unor cetățeni români către misiunile diplomatice pentru înființarea câtorva sute de secții de votare în străinătate, dar că, pe baza înregistrărilor de până acum, nu ar putea fi înființate legal nici măcar zece secții de votare.

Astfel, până astăzi, 29 august 2019, ora 16.00, erau înregistrați pe portalul www.votstrainate.ro doar 13.800 de alegători români pentru vot la secția de votare și doar 14.401 de alegători pentru votul prin corespondență.

În topul înregistrărilor sunt Marea Britanie, Germania și Spania, dar cu un număr foarte mic în comparație cu numărul de cetățeni români care au votat în aceste țări la scrutinul din 26 mai 2019.

O statistică defalcată a situației înregistrărilor pe țări poate fi vizualizată pe www.votstrainate.ro la următoarele linkuri:

https://www.votstrainatate.ro/VotLaSectie/Statistica

https://www.votstrainatate.ro/VotCorespondenta/Statistica

Președintele AEP reiterează îndemnul către cetățenii români din străinătate să opteze pentru votul prin corespondență, a cărui procedură este simplă, sigură și eficientă și care reprezintă o modalitate modernă de vot anticipat la distanță.

Precizăm că pentru exercitarea votului prin corespondență trebuie parcurși următorii pași:

1. ÎNREGISTRAREA – completarea formularului online de pe portalul www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. La acest formular trebuie anexată copia scanată sau fotografia actului de identitate și copia documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine (vezi Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1627 din 26.08.2019, care abrogă Ordinul nr. 500/2016).

2. PRIMIREA DOCUMENTELOR – Poşta Română transmite alegătorului următoarele documente necesare exercitării votului prin cores¬pondenţă:

• două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

• două plicuri interioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

• două autocolante cu menţiunea „VOTAT", marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

• două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

• două buletine de vot prin corespondenţă, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;

• instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot;

• două autocolante cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară, pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.

3. VOTAREA

• Pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea „VOTAT" pe patrulaterul cu candidatul preferat;

• Buletinul de vot astfel marcat se introduce în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi acesta se sigilează;

• Se completează certificatul de alegător, menţio¬nând data şi semnând olograf;

• Se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează;

ATENȚIE! În cazul celui de-al doilea tur de scrutin pentru Președintele României, înainte de a aplica timbrul autocolant pe patrulaterul ce conține candidatul pentru care optează, alegătorul se asigură că acesta participă la cel de-al doilea tur de scrutin.

4. EXPEDIEREA

– Alegătorul cu domiciliul sau reședința în străinătate are trei variante de expediere a plicului exterior sigilat care conține votul său:

– îl trimite în țară, depunând plicul la orice oficiu poștal ori în orice cutie poștală a statului-gazdă;

– îl depune la orice operator de curierat sau îl poate transmite la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din statul-gazdă, după caz, pe cheltuiala sa;

– îl poate depune personal la sediul misiunii diplomatice sau al oficiului consular din țara-gazdă după caz.

Constantin-Florin Mitulețu-Buică îi asigură pe toți cetățenii că datele lor personale sunt în siguranță și că acestea sunt folosite de AEP și MAE exclusiv pentru aceste alegeri, fiind exclusă posibilitatea ca acestea să poată fi accesate de alte entități sau instituții.

                                                                                                 RGN