România pe locul 50 din 149 în clasamentul avuţiei şi solidităţii unei naţiuni

Creşterea PIB per capital nu este suficientă pentru progresul unei societăţi. Indexul prosperităţii În România, de la capitalul de încredere la prosperitate. România ocupă locul 50 de nivel mondial.

Pentru a prospera, o societate nu are nevoie doar de forţă eco­nomică, de venituri şi de un PIB per capita cât mai mare. La prosperitate contribuie cali­ta­tea economiei, mediul de afaceri, calitatea gu­vernării, educaţia, sănătatea, siguranţa, li­ber­tatea personală, capitalul social şi mediul sănătos, scrie Ziarul Financiar.

Aceştia sunt cei nouă piloni ai unui in­dice al prospe­ri­tăţii global realizat de fun­da­ţia Legatum, un indi­cator care oferă o ima­gine 3D a avuţiei şi solidităţii unei naţiuni, com­parativ cu imaginea 2D oferită de in­dicatorul PIB-ul pe cap de locuitor, după cum spune Andreas Treichl, CEO al grupului bancar austriac Erste.

În calsamentul realizat de Legatum pe baza acestui indice, România ocupă locul 50 de nivel mondial, din 149 de poziţii, şi locul 11 în Europa Centrală şi de Est (ECE), regiune în care fundaţia include 16 state, printre care Austria şi Cehia, economii dezvoltate, şi Macedo­nia, Muntenegru, Serbia şi Albania, ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

În clasamentul ECE, România se remarcă negativ prin poziţia slabă pe care se situează la capitolul calitate economică (penultima, înaintea Bulgariei, în grupul ţărilor est-europene din Uniunea Europeană), la capitolul guvernanţă (aceeaşi situaţie, cu observaţia că Mace­donia ocupă un loc mai bun) şi sănătate (la fel). România stă pe un loc codaş şi la libertate personală în grupul ţărilor est-europene comunitare. La educaţie are unul dintre cele mai slabe rezultate din regiune, cel mai slab din estul Uniunii Europene. La acest capitol, Bulgaria, cea mai săracă economie din UE, stă mai bine. Chiar şi Macedonia.

                                                                                                                                            NapocaNews

DE ŞTIUT DOMNULE PREŞEDINTE IOHANNIS!

România va pierde anual 17 miliarde de euro din PIB peste 10 ani, dacă nu investeşte mai mult în educaţie

Dacă România nu reuşeşte să acorde Educaţiei 6% din Produsul Intern Brut (PIB) până în 2025, peste 10 ani vom ajunge să pierdem anual 12 până la 17 miliarde de euro, echivalentul a 7-9% din PIB-ul pe 2015. Aşa se arată într-un studiu serios realizat de UNICEF.

Însă, dacă până în 2025 se va mări investiţia în educaţie, România ar beneficia de creştere economică şi de mai mulţi bani la bugetul de stat, potrivit aceluiaşi studiu.

"Dacă România ar creşte progresiv investiţia în educaţie, de la 4,1% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creştere economică mai mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un câştig de 12-17 miliarde de euro în următorii zece ani. Totuşi, nu este suficient ca educaţia să beneficieze de bani mai mulţi – aceste fonduri suplimentare trebuie investite strategic. Recomandarea noastră este ca România să acorde prioritate maximă educaţiei timpurii şi celei primare", a precizat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet.

Creşterea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mai mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, mai multe persoane dezavantajate ar obţine o diplomă universitară. Studiul arată că un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%.

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, prezent la lansarea studiului, a subliniat că tocmai de aceea copiii ar trebui să meargă obligatoriu la grădiniţă de la trei ani, acesta fiindcă unul din obiectivele ministerului în viitorul apropiat.

De asemenea, economia României poate primi un imbold şi prin îmbunătăţirea rezultatelor la testul PISA (impactul calităţii educaţiei asupra creşterii economice).

Mai mulţi absolvenţi de facultate, mai mulţi bani la buget

Studiul arată că absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25% - 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial, iar câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior.

Astfel, dacă ar creşte proporţia absolvenţilor de facultate de la 13,6% la 19% în 2025, atunci PIB-ul ar fi cu aproximativ 3,6% mai mare. Chiar şi o uşoară creştere a numărului absolvenţilor de învăţământ secundar (de la 58% la 59,7% în 2025) ar genera o creştere de 0,52% a PIB-ului.

"Am făcut un studiu privind finanţarea pe învăţământul superior şi am constatat că actualul model de finanţare face în aşa fel încât banii să meargă către studenţii care provin din cele mai înstărite familii, care vin de la liceele cele mai bune, deci practic, în zona învăţământului superior, politicile sociale sunt destul de reduse. Introducerea unui sistem de credite pentru studenţi ar putea să balanseze acest decalaj. Eu nu spun să modificăm actualul sistem de finanţare al învăţământului superior, dar spun că trebuie compensat cu un sistem de credite pentru studenţi. Astfel, cei care provin din medii dezavantajate sau cei care nu obţin o slujbă imediat după facultate nu vor trebui să dea banii înapoi. Rata de recuperare a banilor în sistemele de credite studenţeşti, de regulă, este de 50%, restul fiind asociat diferitelor politici", a spus ministrul Educaţiei, Remus Pricopie.

Şi studiul arată că aproximativ două treimi din cheltuielile publice pentru Educaţie se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societăţii (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace. În acelaşi timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educaţiei sunt cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recente de a elimina discrepanţele dintre urban şi rural.

Prevenirea abandonului şcolar

Conform cifrelor oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar şi gimnazial nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu şcoala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media Uniunii Europene (UE) de 34,6%.

Copiii şi adolescenţii din familiile cele mai dezavantajate, membrii comunităţilor rome, cei ce trăiesc în mediul rural şi copiii cu dizabilităţi prezintă cele mai mici şanse de a absolvi învăţământul obligatoriu şi de a-şi continua studiile la un nivel superior, arată UNICEF.

Aceste categorii se suprapun adesea, crescând riscul de excluziune şi scăzând şansa ca aceste persoane să contribuie la dezvoltarea ţării.

De exemplu, 14% dintre cetăţenii de etnie romă din cincimea cea mai săracă a societăţii nu au fost niciodată la şcoală (faţă de 1,6% dintre non-romi), în timp ce doar 4,9% dintre cei mai înstăriţi romi au studii superioare faţă de 38,5% dintre cei mai înstăriţi non-romi.

Potrivit estimărilor Băncii Mondiale (2013), investiţia insuficientă în educaţia romilor implică o serie de costuri pentru România cuprinse între 202 şi 887 de milioane de euro, datorate unui nivel mai scăzut al productivităţii şi al veniturilor anuale din taxe.

"Ar trebui investit mai mult şi în şcolile ce cuprind şi menţin în sistemul de învăţământ elevi dezavantajaţi (din familii sărace, comunităţi rome, mediul rural şi copii cu dizabilităţi). Ar fi indicat să se depună mai multe eforturi care să vizeze copiii cu risc de abandon şcolar, în sensul prevenirii sau abordării imediate a situaţiei de abandon. Ţinând cont de ultimele studii referitoare la dezvoltarea cerebrală şi angajabilitate, ar trebui să se pună mai mult accent pe abilităţile sociale, emoţionale şi necognitive la nivelul curriculumului", a spus reprezentantul UNICEF, Sandie Blanchet.

Rata abandonului ar trebui să scadă la 11% până în 2020

În concordanţă cu Strategia Europa 2020, România urmăreşte să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) la nivelul grupei de vârstă 18-24 de ani până în 2020 şi să crească rata absolvirii învăţământului terţiar până la 26,7% în cazul grupei de vârstă 30-34 de ani.

Specialiştii spun că aceste ţinte vor fi greu de atins având în vedere că numeroşi copii se află în prezent în afara sistemului de învăţământ, că aproape unul din cinci tineri din grupa de vârstă 18-24 de ani nu termină învăţământul obligatoriu (17%) şi că peste jumătate dintre elevii din cohorta de vârstă nu reuşesc să termine clasa a XII-a şi să treacă examenul de Bacalaureat.

Deşi au fost luate măsuri de reformă în vederea îmbunătăţirii accesului şi a calităţii educaţiei, este clar că sunt necesare mai multe intervenţii şi resurse având în vedere complexitatea dificultăţilor cu care se confruntă toate aceste categorii cu risc, mai arată studiul. Sursa Adevărul.ro

                                                                   Cristian LAURENŢIU

Victor Ponta a prezentat bugetul pe 2013: Fiecare român, dator cu 2.500 de euro !

Premierul Victor Ponta a prezentat, joi seara, proiectul de buget pentru 2013, care va trebui verificat si de oficialii Fondului Monetar International, in timpul misiunii de evaluare ce incepe pe 15 ianuarie.

Potrivit proiectului de buget, in afara de revenirea la salariile si pensiile din 2010, nu vor exista cresteri suplimentare, deoarece Romania nu isi permite acest lucru.

In 2013, Guvernul va avea un buget de 46 de miliarde de euro, in timp ce cheltuielile vor fi de 49 de miliarde de euro, rezultand un deficit bugetar de 3 miliarde de euro.

In acelasi timp, se estimeaza ca produsul intern brut al Romaniei va fi de 140 de miliarde de euro.

Declaratii Victor Ponta

 "Ideea principala este ca banii sa nu provina doar din reduceri bugetare. Orice reducere bugetara inseamna si o scadere a cresterii economice. Dorim sa avem un mix de masuri: pe jumatate o reducere de cheltuieli, unde nu se justifica, pe de alta parte din venituri suplimentare la buget.

Declaratii Daniel Chitoiu

 "Romania se afla pe unul din ultimele locuri la colectare: o medie de 32-33% din PIB, fata de o medie de 42-44% din PIB in UE.

Dorim sa incepem cu impozitarea directa, mai ales in domeniile greu de controlat si nefiscalizate, prin impozitul forfetar, dupa model francez, spaniol, in functie de domeniile de activitate si de categoria de contribuabili (mici, mijlocii).

Reforma de fond este reforma administrarii si colectarii taxelor si a tuturor structurilor de control al Ministerului de Finante".

Cursul folosit a fost de 4,5 lei/euro.

Partea de masuri economice, nebugetare: E un alt subiect. Important este ca, prin aceasta predictie bugetara, am pastrat sistemul bugetar de 16%. Am incercat sa facem un alt tip de organizare de incasare a taxelor.

Din masurile pe care toata lumea si le-a propus: reorganizare a structurilor fiscale".

 "Marti incepe negocierea cu FMI si nu as vrea sa incepem cu toate lucrurile spuse, ca atunci nu ar mai fi negociere.

Cifrele sunt reale, seci si sper sa ajute cetateanul roman sa stie care este rezultatul muncii sale, unde se duc banii pe care statul ii incaseaza si ce ne asteapta in perioada urmatoare".

 "Se va lua decizia politica despre ce proiecte se inchid. Cele care sunt importante, le prioritizam si banii se indreapta doar in acele locuri pe care le consideram utile si necesare.

Vom lansa ghidul cetateanului despre buget. De asemenea, o dezbatare publica asupra bugetului. Imi mentin propunerea de a prezenta bugetul tuturor formatiunilor, cu toata deschiderea de a integra toate propunerile sustenabile si necesare pentru imbunatatirea bugetului.

Bugetul României este un buget sărac, dintr-un PIB sărac.

Vreau sa-mi manifest nemultumirea ca nu exista nicio consecinta pentru risipirea banului public la Poşta Română, Casa de Sănătate, Oltchim, Hidroelectrica si alte institutii, unde s-au pierdut sute de milioane de euro.

 "Obiectivele pentru 2013 - 2016:

In primul rand, Guvernul isi propune sa-si respecte angajamentele cu partenerii externi. Nu este un scop in sine, ci ne ajuta sa ne imprumutam mai ieftin, sa avem mai multa credibilitate in fata creditorilor straini si acorda o stabilitate si perspectiva Romaniei ca stat, in ceea ce priveste contextul economic international.

Aduce beneficii nu Guvernului, ci modului in care putem sa finantam deficitul, sa avem investitii straine, sa avem un sistem bugetar echilibrat. Avem alocati banii pentru salarii si pensii. In acelasi timp, anul 2013, in conditiile actuale, nu permite si noi cresteri de salarii sau pensii. Am reparat ceea ce s-a taiat in 2010, dar ar fi neserios din partea noastra sa vorbim de cresteri suplimentare.

Reformele principale se refera la personalul bugetar. In continuare este alocat pe niste criterii care nu mai corespund realitatii. Sunt zone in care avem prea putini angajati (Sanatate), sunt zone in care avem prea putini.

Reforma salarizarii: nu s-a aplicat niciodata prevederes legii salarizarii unice. In continuare avem angajati care castiga salariu de la stat de 5 ori cat un medic, pompier sau politist care aduce servicii importante societatii. Actualul Guvern isi propune sa faca o reforma reala.

Sistemul fiscal si de colectare a taxelor: Dorim o reorganizare si restructurare fundamentala a ceea ce inseamna Garda Financiara, controlul vamal."

 "Romania a platit 5 miliarde de euro. 4 miliarde in Fondul Proprietatea si 1 miliard numerar. Voi cere publicarea datelor, cine, cat a primit si in ce tara se afla in acest moment.

Mai sunt solicitari evaluate la 8 miliarde de euro. Guvernul si Parlamentul Romaniei trebuie sa adopte o hotarare clara. Trebuie sa restituim in natura ce se poate, sa reesalonam aceasta plata si sa facem o distictie clara intre mostenitorii directi si cei care au cumparat dreptul de a cere restituirea.

• Avem hotarari judecatoresti pentru alti bugetari de 1,4 miliarde de euro.
• Datorii ale autoritatilor locale: 2,2 miliarde de euro.
• In sistemul de sanatate avem datorii de 1 miliard de euro.

Pentru taxa auto, incasata in baza legilor anterioare, declarate impotriva legislatiei europene, avem de restituit 1 miliard de euro.

In total, 14 miliarde de euro datorii istorice, pe care Guvernul trebuie sa le plateasca in perioada imediat urmatoare".

 "In continuare exista privilegii despre care opinia publica afla foarte rar, dincolo de salariu, venit si tot ce mai acordam.

Cand vorbim de categorii speciale, cum e cea a revolutionarilor, solutia nu este sa cedezi, ci de a aplica corect. Daca au fost oameni care au merite speciale in acele zile, tara si bugetul le pot fi recunoscatori, dar daca sunt persoane care au abuzat, este un act de nedreptate.

Unul din motivele pentru care avem atat de multe datorii este practica de a angaja datorii fara sa ai bani.

Zilele astea am aflat bugetul pentru Festivalul George Enescu, impresionant si pentru o tara bogata. Intai sa existe banii si dupa aceea faci contractele, nu invers.

Interzicem, prin Legea bugetului, daca te duci si iei fonduri europene, nu mai vii  sa iei de la bugetul de stat.

Stoparea alocarilor pe criterii politice: Nu am aprobat in cele 8 luni, din fondul de rezerva, alocari pe primarii, care duc la ideea ca dam mai mult la un partid sau altul. Am aprobat doar hotararile impuse de decizia CCR, care ne-a cerut ca banii pe care domnul Ungureanu i-a alocat sa fie dati pentru primarii, doar pentru arierate si fonduri europene".

 "Decizia de miercuri de a reduce numarul consilierilor de la cabinete este un mesaj, ca nu se incepe intotdeauna de la baza, cand se taie, ci de la varf.

In 2013, Parlamentul va ramane la nivelul de buget al anului 2012, chiar daca numarul parlamentarilor a crescut. Suma alocata pentru fiecare parlamentar va fi mai mica. Este un exemplu de responsabilitate.

La Guvern, de la numarul de consilieri vom trece la reduceri in aparatul central, atat ale functiilor de conducere si ale numarului de angajati. Nu exista in structura centrala un singur post suplimentar aprobat. Dupa primele hotarari de Guvern, in majoritatea ministerelor exista o reducere intre 5, 8, 10% a personalului".

·        "Pensiile indexate: 500 de milioane de euro;

·        Restabilirea salariilor bugetarilor: 1,1 miliarde de euro;

Cofinantare crescuta pentru fondurile europene: cu un miliard de euro in plus fata de anul trecut.

Plata facturilor restante la medicamente: 800 de milioane de euro, pentru ceea ce s-a consumat de catre spitale si nu s-a platit pana in acest moment.

Doar aceste masuri presupun o alocare suplimentara de 3,5 miliarde de euro".

 "In 2012, intr-o perioada de alegeri, criza politica, masuri de austeritate, s-au indeplinit cam toate criteriile convenite cu partenerii nostri de la FMI, UE si Banca Mondiala.

In 2012, am redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde de euro fata de 2011. Reprezinta o suma importanta, nu doar pentru Romania si nu doar in an electoral. In anul 2012, Romania este pe primul loc fata de celelalte tari din UE in ceea ce priveste efortul de scadere procentula a deficitului. Nu este neaparat o fericire sa fii pe primul loc la ajustare economica.

Nu s-a facut in detrimentul castigului electoral, ceea ce s-a dovedit.

Pentru prima data dupa 2007, ne-am incadrat intr-o limita de deficit, de 3% din PIB, o limita prevazuta in tratatele europene.

Stabilitatea politica si predictibilitatea, doar acestea, au ajutat revenirea cursului de schimb la un nivel aproape surprinzator. Astazi, euro este la o cotatie mai mica decat era in aprilie 2012, fara ca Guvernul sa aiba o influenta sau puteri asupra acestui element.

In 2012, nu am mai accesat niciun euro si niciun dolar de la FMI si CE. Nu a mai trebuit sa mai tragem din banii care erau la dispozitia Romaniei si este un alt lucru bun, pentru ca statul s-a imprumutat de pe pietele private, dar cu costuri din ce in ce mai mici. Am ajuns la un mimin de 5% in ceea ce priveste imprumuturile in euro si 6,03% la imprumuturile in lei. Inseamna mai putini bani acolo unde vorbeam de dobanzile pe care le avem de platit.

Prima de risc (CDS) era de 197, la jumatate decat in aprilie 2012, ceea ce inseamna ca exista de doua ori mai multa incredere in Guvernul Romaniei".

 Bugetul pe domenii:

Pentru Sanatate: 6,2 miliarde de euro;

Transporturi: 4,9 miliarde de euro;

Educatie si cercetare: 4,4 miliarde de euro;

Agricultura: 3,8 miliarde de euro;

Administratie publica: 2 miliarde de euro;

Aparare: 1 miliard de euro;

Mediu: 1 miliard de euro.

 "In acest an avem de platit salarii de 10,2 miliarde de euro. Ma refer si la medici, administratie, judecatori, Parlament, tot ceea ce inseamna functionar platit din ban public.

Pensii avem de platit 11,1 miliarde de euro. Peste 6 milioane de pensionari este o sarcina dificila.

Investitii: O treime se vor face din fonduri europene. Nu se reduce suma alocata in 2012. Important este daca folosim acesti bani in mod prioritizat. Avem peste 5.000 de proiecte incepute si nefinalizate. Fostul ministru de Finante, domnul Georgescu, ne-a aratat ca sunt proiecte pe care le-am inceput si pe care le putem termina in 125 de ani, daca nu le prioritizam.

Este si modul in care folosim aceste investitii si beneficiul pe care societatea il are.

Functionarea institutiilor statului: 7,6 miliarde de euro.

Cheltuieli cu asistenta sociala: 4,4 miliarde de euro. Este o suma importanta. Avem, insa, procentul cel mai mic din buget raportat la restul Uniunii Europene.

Contributia Romaniei la UE: 1,4 miliarde de euro. Pentru Romania, doar din punctul de vedere al contributiilor, este un avantaj apartenenta noastra la UE".

"Fiecare roman are o datorie de 2.500 de euro, reprezentand datoria publica a Romaniei. In urma cu patru ani, Romania avea o datorie de 28 de miliarde de euro, fata de 51 de miliarde.

In ultimii patru ani, aproape s-a dublat datoria pe care o avem fiecare dintre noi.

In acest an, avem scadenta pentru 14,4 miliarde de euro. Guvernul are de rambursat 1,2 miliarde de euro din imprumutul primit in 2009 de la FMI si UE. Romania are o datorie de 34,7% din PIB. In UE, doar trei tari au o datorie mai mica (Estonia, Bulgaria si Luxemburg)".

 "Produsul intern brut reprezinta veniturile din munca si activitatile pe care le desfasoara toti romanii din aceasta tara. Se refera la rezultatul muncii intr-un an a tuturor celor care se afla in Romania. In 2013, PIB este de 140 de miliarde de euro.

Dupa 2008, Romania a pierdut valoarea acestui PIB, a muncii noastre, de la 139 de miliarde, la 118, 124, 131, 132 de miliarde, in fiecare an.

In 2013 vom cheltui cu 3 miliarde de euro mai mult decat avem la bugetul de stat.

Efortul principal va avea ca scop intoarcerea la 2008, sa inchidem 4 ani de subdezvoltare. Sunt patru ani extrem de dificil, sunt cauze complexe, tin de cauze interne si externe.

Veniturile vor ajunge la 46 de miliarde de euro. Nu tot PIB inseamna buget, ci doar o treime merge catre bugetul public.

Cheltuielile vor fi mai mari decat venitul. Vom cheltui din nou mai mult decat producem. La sfarsitul anului, fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 de euro decat era la inceputul anului".

 "Ajustarile din perioada 2008 - 2012 au fost necesare. S-au luat masuri de austeritate si de inechitate. Realitatea incontestabila a fost o oprire a dezvoltarii Romaniei si acumularea nemultumirilor sociale.

Ne propunem o disciplina bugetara si fiscala. Pe de alta parte, reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei din pragul public, eficientizare investitiilor. Sunt si investitii nenecesare, care nu aduc nici un avantaj societatii. Atunci, o investitie publica trebuie sa fie prioritizata si eficientizata.

Vorbim despre o echitate sociala si fiscala. Masurile trebuie sa fie repartizate in asa fel incat societatea sa le considere echitabile si suportabile".

 "O sa incerc sa nu vorbesc despre responsabilitatea unui guvern sau a altuia. Responsabilitatea apartine Romaniei. Nu imi propun sa fac un atac la ceea ce a fost fosta guvernare si actuala Opozitie.

As vrea sa spun ca ma voi referi la perioada inceputa in anul 2000, odata cu Guvernul Isarescu si incheiata in 2008 de crestere economica. Dupa 2008, intr-un context al crizei mondiale si a crizei politice, Romania a oprit acest drum ascendent. Obligatia noastra este sa readucem Romania intr-o directie pozitiva".

 "Guvernul nu are niciun ban al sau, gestioneaza niste bani luati de la cetatenii Romaniei, pentru cetatenii Romaniei.

Este o prezentare in care am folosit rotunjirea cifrelor. Ar fi fost dificil sa dam toate cifrele si atunci am folosit un procedeu care cred ca sa foloseste pentru a explica mai clar. Pentru a evita orice fel de confuzii am preferat sa folosesc valorile mari in euro, moneda europeana la care si Romania, in urmatorii ani, trebuie sa-si propuna si sa adere".

 "Ceea ce este responsabilitatea absoluta a Guvernului este de a prezenta cetatenilor cum stam cu banul public. Nu doresc sa-mi insusesc nicio alta calitate".

Cum se cheltuie banii

Datoriile Romaniei, stranse din 1989 pana in prezent, se ridica la 51 de miliarde de euro, potrivit documentului publicat de premier. Din aceasta suma, 60 la suta este in valuta, iar 40% in lei. De asemenea, 48% reprezinta datorie interna si 52% datorie externa.

·        Bugetul va fi impartit astfel:

·        Salarii: 10,2 miliarde de euro;

·        Pensii: 11,2 miliarde de euro;

·        Investitii: 7,8 miliarde de euro;

·        Cheltuieli cu bunuri si servicii: 7,6 miliarde de euro;

·        Cheltuieli cu asistenta sociala: 4,4 miliarde de euro;

·        Dobanzi la credite: 2,5 miliarde de euro;

·        Subventii: 1,1 miliarde de euro;

·        Contributia României la UE: 1,4 miliarde de euro;

·        Alte transferuri si cheltuieli: 2,9 miliarde de euro.

Discutii finale despre bugetul pe 2013

Potrivit sefului Guvernului, in cadrul bugetului pentru acest an trebuie sa se ia decizii dificile in privinta reducerilor de cheltuieli, precum si a veniturilor suplimentare.

Una dintre probleme este reprezentata de nevoie de a efectua reduceri in valoare de 1 miliard de lei, dupa ce Instititul National de Statistica (INS) a calculat gresit produsul intern brut pentru 2011.

Astfel, dupa ce INS a revizuit in scadere cu 20 de miliarde de lei PIB-ul pentru 20011, cheltuielile bugetare prevazute pentru anul acesta trebuie reviziuite, la randul lor, pentru a ne incadra in limita de deficit bugetar stabilita cu FMI.

In urma acestei greseli de calcul, premierul i-a demis pe seful INS, Vergil Voineagu, precum si pe vicepresedintele Florin Ciurariu.Sursa ZIARE.COM