(Ne) Gluma zilei - Îmi ajung banii...

 

Bugetul de dezvoltare al județului Maramureș este direcționat în studii de fezabilitate fără acoperire

 

La ultima ședință a Consiliului Județean, aleșii județeni au adoptat bugetul Maramureșului, la propunerea președintelui PNL Ionel Bogdan. Un lucru care a fost remarcat de grupul consilierilor județeni PSD a fost acela că o foarte mare parte din suma alocată dezvoltării (și care este cu 152% mai mare decât suma prevăzută în 2020) este direcționată în studii de fezabilitate pentru proiecte care se presupune că ar trebui să fie finanțate prin PNRR. Altfel spus, banii se vor direcționa către firme agreate, care vor factura sume uriașe pentru a realiza SF-uri în cazul unor proiecte care, cel mai probabil, nu vor avea niciodată finanțare.

Această afirmație poate fi susținută prin fondurile europene care ar trebui să fie atrase în România prin intermediului Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și care se ridică la aproximativ 30 de miliarde de euro. Zilele trecute, Comisia Europeană a respins, a doua oară, documentația făcută de Guvernul Cîțu (Coaliția PNL-USR-UDMR), după ce în decembrie 2020 a respins proiectul prezentat de Guvernul Orban (PNL).

 Autoritățile de la Bruxelles nu sunt de acord să includă investițiile în sisteme de irigații între proiectele ce vor primi bani, în vreme ce investițiile în infrastructura de transport sunt încă în analiză. Reprezentanții PSD arată faptul că România riscă să piardă cele 30 de miliarde de euro dacă vicepremierul USR Dan Barna, ministrul Fondurilor Europene Cristian Ghinea (USR) și toți ceilalți membri ai Guvernului PNL-USR vor continua să confunde cerințele ferme ale Comisiei Europene cu blaturile care se fac la ședințele de terapie din Coaliție.

”Se alocă, din nou, sume uriașe pentru firmele de casă PNL-USR și cel mai probabil, acest lucru se va întâmpla și în Maramureș. Se lansează promisiuni că toate SF-urile pe care le vom finanța de la bugetul județului vor avea finanțare, dar cel mai probabil vom rămâne cu banii dați pe documentații scrise frumos și atât. În loc să fie ajutate IMM-urile care sunt deja în colaps, în loc să ne concentrăm să investim în creșterea accesului la servicii de sănătate, în loc să susținem administrațiile locale care, de mai bine de un an de zile, luptă singure cu pandemia, noul executiv al Consiliului Județean dă bani cu dedicație politrucilor și pilelor de partid. Am cerut ca cel puțin banii care rămân de la diverse capitole bugetare să fie alocați către reabilitarea drumurilor comunale, dar avem mari îndoieli că va fi așa. Alegerile locale au trecut de șapte luni iar alegerile parlamentare de mai bine de patru luni. Ar trebui să dezbrăcăm cu toții haina politică și să facem administrație, pentru că în județ trăiesc maramureșeni și nu peneliști sau useriști sau pesediști. Nu contează culoarea politică a unui primar, pentru că în comunitatea pe care o păstorește trăiesc cetățeni cu diverse opțiuni politice. Ar trebui să ne concentrăm cu toții să facem bine, nu doar să căutăm soluții pentru a mulțumi firmele de casă aservite actualei puteri”, arată aleșii județeni PSD Maramureș.

                                                                                                             PSD MM

Premierul Cîţu, despre buget: Mergem spre un deficit de 7%

 

Ţinta de deficit pentru bugetul de stat pe 2021 rămâne la 7%, a declarat, miercuri, 27 ianuarie, premierul Florin Cîţu.  Potrivit şefului Executivului se va introduce, în premieră, bugetarea multianuală.

„Ţintele rămân aceleaşi. Mergem spre un deficit de 7%. Sper să ajungem la 7%, 7-7,1%, dar în jurul acestei cifre mergem. Şi aş vrea să vă spun de ce trebuie facem această muncă şi durează mai mult, sau pare că durează mai mult, deşi obiectivul este acela de a veni în parlament săptămâna viitoare, sper< pentru că, în acest moment, întoarcem sau introducem reforme care au fost amânate 30 de ani, sau măsuri care au avut un efect devastator, distrugător pentru finanţele publice în ultimii ani, trebuie modificate, pentru a crea o sustenabilitate a finanţelor publice în anii următori. Este important pentru noi, prin acest buget, să menţinem încrederea pe care am construit-o şi am câştigat-o în anul trecut, încredere din partea Comisiei Europene, a investitorilor străini, a agenţiilor de rating. De aceea este un buget foarte important. Este un buget care, în acelaşi timp, trebuie să susţină relansarea economiei, este un buget care pune bazele unei economii puternice în perioada următoare, 2021-2024. Mai mult, analiza pe acest buget este puţin diferită, pentru că începem cu acest buget prima parte a unei bugetări multianuale. Vom introduce în România, cred că din 2023, bugetarea multianuală, dar începem cu acest buget. Şi mă uit şi la bugetul din 2021, şi la bugetul din 2022, şi vă spun că aceasta este discuţia cu Comisia Europeană – vorbim pe cele două bugete, pentru că o parte din reformele pe care le implementăm în 2021 vor avea impact real în economie în 2022. Este puţin mai laborioasă această muncă, dar, în premieră, introducem această bugetare multianuală care va avea efect cred că din 2024.” a spus premierul Cîţu.

Şeful Executivului le-a cerut miniştrilor măsuri de reformă.

„În şedinţa de guvern, bineînţeles, am avut o discuţie cu toţi miniştrii, pentru că, ştiţi foarte bine, am cerut un set de măsuri de reformă de la fiecare minister şi doresc puţin mai mult detaliu acolo, dar sunt măsuri pe care le aşteptăm şi le veţi vedea în perioada următoare. Multe dintre ele le-am anunţat deja în spaţiul public, deja ştiţi la ce ne referim – la companiile de stat, sau Legea salarizării, Legea pensiilor, dar şi la eliminarea unor cheltuieli ineficiente din buget în această perioadă.” a adăugat premierul.

                                                                                                                                              CLL

                                                                                                

Câteva considerente pe marginea bugetului Orban-Cîțu

 Diferența dintre un partid de dreapta și un partid de stânga nu este atât de pregnantă ca între un scaun de bucătărie și un scaun electric. De altfel, în Europa nici nu contează astfel de diferențe din moment ce s-a interzis pedeapsa cu moartea. Cu toate acestea, toată lumea știe ce este și la ce se folosește un scaun electric.

În schimb, nu toată lumea face diferența dintre o măsură economică de dreapta și una de stânga.

Ne îndoim că PNL, în totalitatea lui, are curajul de a-și asuma deschis propria doctrină. Datorită alianțelor multiple, a contactelor repetate cu PSD, și când era cazul și când nu era cazul, PNL s-a molipsit de toate bolile specifice unui partid de stânga, începând cu populismul și demagogia plăcută urechilor unui public cât mai larg, definit ca bazin electoral al stângii.

În secret, dar când este la strâmtoare și pe față, PNL tânjește la electoratul captiv al PSD. Accesul spre categoriile sociale defavorizate i-a fost facilitat de alianța cea mai strânsă, de USL.

Așadar, pentru o înțelegere cât mai adecvată a situației politice actuale trebuie să pornim de la convingerea că, din moment ce PNL nu este un autentic partid de dreapta, România nu are cum să aibă un guvern de dreapta.

Elaborarea bugetului confirmă politicile social-liberale spre care se îndreaptă PNL. Avem la guvernare un fel de USL mascat în culorile galben-albastre. Ar fi nedrept dacă nu am face referire și la fostul guvern PNL, condus de Călin Popescu Tăriceanu, guvern minoritar care a reușit să-și ducă mandatul de patru ani până la capăt cu ajutorul neprecupețit al PSD. Deci virusarea este și mai profundă decât a reușit să se facă în timpul USL-ului.

Prin urmare, eforturile USR de a împinge guvernul Orban mai spre dreapta par să fie sortite eșecului. Organizarea alegerilor anticipate, alegerea primarilor în două tururi, stimularea muncii prin reducerea ajutoarelor sociale, eliminarea pensiilor speciale, accentul pus pe investiții, susținerea economiei reale prin măsuri în favoarea agenților economici nu par să intre în prioritățile guvernului PNL. Ludovic Orban are doar sarcina de a salva aparențele. De altfel, președintele Iohannis a declarat încă de la învestire că guvernul Orban este unul de tranziție. Cu alte cuvinte, președintele ne-a avertizat să nu ne așteptăm la mari minuni din partea lui. Modul în care a fost elaborat bugetul confirmă că România are un guvern tranzitoriu. Spre ce? Greu de spus. Spre o guvernare de tip PSD, dar fără excesele imprimate partidului de Liviu Dragnea? Spre o guvernare social-liberală autentică, așa cum o visa Crin Antonescu și cum ar fi trebuit să pretindă și ALDE ca ultim aliat al PSD?

Până la urmă PNL va fi forțat de USR, poate și de PMP și UDMR, să vireze ușor-ușor spre dreapta pentru ca România să aibă un autentic guvern de centru-dreapta. Este tipul de guvernare care i se potrivește unei țări care vrea să se dezvolte, chiar sacrificând o anumită parte a electoratului, deseori în mod greșit considerată defavorizată.

S-ar părea că PNL mai face și alte greșeli. De pildă acordă mai multă atenție PSD-ului decât aliaților. Tratează USR de sus, aproape că ignoră PMP, iar cu UDMR nu prea intră în dialog. Situat mai spre centru-stânga, nici Pro România nu intră în sfera de interes a PNL-ului. Președintele Iohannis, la rândul lui, nu dă semnale că ar încerca să adune sub o singură umbrelă toate partidele de dreapta. În mod inexplicabil PNL se strânge în propria cochilie, ca o broască țestoasă care are siguranța că luându-se la întrecere cu iepurașul va ajunge prima la finiș. Pe ce se bazează? Poate pe un buget improvizat din materialele rămase de la fostul guvern PSD.

Ar fi interesant de văzut cum ar fi arătat bugetul României croit de echipa Dăncilă-Teodorovici, evident dacă Viorica rămânea în continuare prim ministru. Nu foarte diferit de bugetul Orban-Cîțu.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei de Satu Mare

Gabriel Zetea: "Guvernul va asigura cel puțin același buget din 2017 pentru autoritățile locale"

 Președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că, în Parlament s-a votat exact formula agreată anterior între guvern și structurile asociative ale aleșilor locali. ”Majoritatea PSD+ALDE din Parlament a votat exact formula de buget pentru autoritățile locale pe care a convenit-o anterior Guvernul în discuțiile cu asociațiile municipiilor, orașelor și comunelor din România, astfel încât acestea să nu înregistreze venituri mai mici în urma diminuării impozitului pe profit. Astfel, Guvernul va asigura cel puțin același buget din 2017 pentru autoritățile locale, cu excepția celor care anul trecut au încasat mai mult decât au putut cheltui. În aceste cazuri, se va acorda doar jumătate din excedentul înregistrat anul viitor.

Totodată, a fost mărită cota defalcată reținută de primării din impozitul pe venit încasat pe raza localității, de la 41,75% la 43%”, a arătat președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea.

Liderul social-democraților maramureșeni a precizat că, în 2018, se asigură o cotă minimă de venituri de minim 750 lei/locuitori, ceea ce reprezintă un sprijin extraordinar pentru localitățile cu venituri mici. ”Se asigură totodată ca indiferent de nivelul încasărilor și de numărul de locuitori, nicio primărie de comună să nu aibă un buget mai mic de 1 milion lei, nicio primărie de oraș să nu aibă mai puțin de 3 milioane lei și nicio primărie de municipiu să nu aibă mai puțin de 5 milioane lei. La nivelul consiliilor județene, guvernul va acoperi diferența până la nivelul bugetelor de anul trecut, mai puțin jumătate din excedentul din 2017, acolo unde autoritățile nu au putut cheltui toți banii încasați. Și la nivelul județului se menține cota defalcată din impozitul pe profit de 11,25%, dar se prevede o limită minimă de 250 lei/locuitor. Dacă vor fi județe unde nu se atinge acest prag minim, Guvernul va completa diferența”, a conchis președintele PSD Maramureș, Gabriel Zetea.

Astfel, nu există criterii politice de acordare a banilor, ci formule matematice.  Se reduc decalajele, iar banii rămași necheltuiți la nivel local sunt repuși în circulație, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică a întregii țări.

                                                                                  CJMM

MASTERAT ETNOTURISM / ETNOLOGIA ŞI TURISMUL CULTURAL - Facultatea De Litere CUNBM - 24 de locuri Buget + 20 de locuri taxă

Maramureşul are buget!

Consilierii maramureşeni au aprobat în şedinţa extraordinară de ieri, 4 aprilie, bugetul de venituri şi cheltuieli al judeţului Maramureş. Şeful administraţiei judeţene, Gabriel Zetea, a arătat că „cerinţele sunt mari” din partea tuturor instituţiilor, iar posibilităţile de finanţare sunt limitate. Există capitole unde sumele au crescut mult faţă de anul trecut, la fel cum există instituţii unde istoria neacoperirii salariilor pare să se repete.

Lipsesc banii de salarii

Pentru anul 2017, bugetul propriu al judeţului Maramureş a fost stabilit la aproape 402 milioane de lei, la venituri, şi în jur de 413 milioane de lei la cheltuieli, cu un deficit de circa 11,5 milioane de lei. Faţă de 2016, a scăzut fondul de rezervă bugetară, suma din acest an fiind de 1,5 milioane de lei. În ce priveşte învăţământul, au fost alocate aproape 35 de milioane de lei, dar a fost semnalat un deficit la capitolul salarii. „Vorbim de aproape 35 de milioane de lei pentru cele şase şcoli speciale pe care le avem în subordonare. Pentru salarii e un oarecare minus, deoarece nu există încă resurse bugetare alocate de la stat până la finele anului, dar e o situaţie care se repetă an de an. Sunt convins că la jumătatea anului vom primi, în urma rectificării, sumele necesare”, a punctat preşedintele CJ Maramureş, Gabriel Zetea. Sincope în acordarea salariilor ar putea să existe pe final de an şi la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Maramureş. Asta deoarece sumele alocate nu acoperă ultimele trei luni din 2017. Oficialii CJ Maramureş speră însă ca soluţia să vină în luna august, atunci când se va face o rectificare bugetară la nivel central. La sănătate s-au repartizat 3,3 milioane de lei, din care 2,5 milioane de lei pentru Spitalul Judeţean „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare şi 830.000 de lei pentru Spitalul de Boli Infecţioase şi Psihiatrie Baia Mare.

Mai mulţi bani la anumite capitole

În schimb, reprezentanţii CJ Maramureş au anunţat că bugetul de la Cultură a fost majorat cu circa 50 %. „În ce priveşte bugetul pentru cultură, acesta e unul îndestulător pentru acest moment. Am avut discuţii cu fiecare instituţie din subordine. Şi acolo cheltuielile de funcţionare sunt asigurate pentru toate instituţiile, la fel salariile, iar unele instituţii au primit bani şi pentru investiţii urgente. Bugetul pentru cultură a crescut cu 50 % faţă de cel de anul trecut, având în vedere că ne aşteaptă un an important cu centenarul Marii Uniri, e normal să alocăm din acest an sume suplimentare pentru pregătirea acestui eveniment extrem de important pentru Maramureş”, a punctat Gabriel Zetea. Mai mulţi bani vor fi direcţionaţi şi către tineret. „Bugetul pentru tineret cu o creştere substanţială faţă de anul trecut, primul în care organizaţiile de tineret au avut finanţare de la CJ. E o creştere cu peste 50 %”, a precizat şeful administraţiei maramureşene. O altă investiţie importantă pentru Maramureş, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, va beneficia de o sumă de aproape 102 milioane de lei.

Sume constante

Sunt şi capitole unde sumele au rămas constante, fiind aproximativ aceleaşi ca şi anul trecut. E cazul religiei, unde a fost prevăzută suma de un milion de lei. De asemenea, la sport s-au alocat 2 milioane lei. Pentru transporturi, sunt prevăzute aproximativ 95 de milioane lei. Din totalul acestei sume, în jur de 24 de milioane lei sunt pentru întreţinerea drumurilor judeţene. Alte 5 milioane lei vor ajunge la Aeroportul Internaţional Baia Mare, pentru funcţionare, iar 15 milioane lei sunt destinate plăţii pentru o parte din lucrările efectuate la aeroport, dar şi pentru alte investiţii urgente, astfel încât aeroportul să devină funcţional în cel mai scurt timp.

Autor: Camelia Tocaci

Sursa: Graiul Maramureşului

Declarație de presă

05.02.2017

 Proiectul de buget arată bine pentru Maramureș

În urma dezbaterii bugetului ministerului transporturilor, în Comisia de specialitate, pot să afirm cu optimism că investițiile în infrastructura din România și în mod special din Transilvania, vor avea finanțarea necesară pentru accelerarea modernizării, atât a construcției de autostrăzi, cât și a finalizării modernizărilor de drumuri naționale și căi ferate, în 2017 fiind alocate suficiente resurse pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

În ceea ce privește investițiile in infrastructura rutieră din județul Maramureș, obiectivul DN 18 Moisei – Borșa - Iacobeni continuă în mod accelerat, drumul național DN 18B Baia Mare - Tg Lăpuș va intra pe bugetul companiei CNAIR în programul de întreținere curentă în vederea reabilitării acestuia și, bineînțeles, micile lucrări de finalizare, întreținere curentă și reparații pe DN 18 Baia Mare – Sighet, DN 1C Baia Mare – Dej și Baia Mare – Satu Mare, care sunt în special aferente perioadei de garanție.

După încheierea lucrărilor în Comisia de buget la ministerele economice, pot să anunț faptul că județul Maramureș are alocate toate resursele financiare pentru proiectele finanțate de la Guvern în 2017 și pentru lansarea de noi investiții, așa cum le-am promis maramureșenilor în campania electorală.

      Deputat

Marius Sorin BOTA

Datele pe care Biserica Ortodoxă nu le poate contesta. După 26 de ani iese la iveală adevărul

După Revoluţie, statul a susţinut alocarea de sume generoase pentru construcţia şi repararea lăcaşurilor de cult, politicienii încercând să nu deranjeze bisericile mai ales în an electoral. Chiar dacă pentru acest an, Secretariatul de stat pentru culte nu are prevăzute în buget fonduri la acest capitol, aproape 100 de milioane de lei merg totuşi către biserici prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale, prin programul Companiei Naţionale de Investiţii. În 2015, Bisericile au primit aproape 177 de milioane de lei, iar în 2014 - 148 de milioane. Bugetul alocat pentru construirea şi repararea lăcaşurilor de cult s-a ridicat la 35 milioane lei în 2013, 64.264 milioane lei în 2012, 84.785 milioane lei în 2011, 82.703 milioane lei în 2010,  105.259 milioane lei în 2009 şi 266.664 milioane lei în 2008.

Ce s-a întâmplat cu aceşti bani? Datele furnizate de Secretariatul de stat pentru culte sunt oficiale şi relevă o realitate care nu mai poate fi contestată.

Vezi aici datele pe care Biserica Ortodoxă nu le poate contesta. După 26 de ani iese la iveală adevărul

Te-ai întrebat vreodată de ce nu reuşeşti să ai mai mulţi bani?Iată câteva obiceiuri care te trag înapoi!

De multe ori deşi ţi se pare că munceşti foarte mult şi chiar ai la dispoziţie sume mari de bani tot nu reuşeşti să aduni nimic pentru că toţi banii tăi se irosesc în zadar.

Universitatea Brown a desfăşurat un amplu studiu referitor la modul în care oamenii cheltuie banii şi atitudinea pe care o au faţă de bani. Studiul s-a desfăşurat pe parcursul a 5 ani cu participarea a peste 150.000 de oameni.În urma studiului s-au putut contura o serie de obiceiuri pe care oamenii săraci le au, raportat la oamenii bogaţi.

Bugetul 
Potrivit cercetătorilor oamenii bogaţi îşi monitorizează bugetul acordând atenţie la toate detaliile. Aceştia vor şti întotdeauna pe ce au cheltuit fiecare bănuţ, având un plan dinainte stabilit.Doar 20 % din persoanele sărace îşi calculează bugetul. Marea majoritate cheltuie banii rămaşi după achitarea diferitelor cheltuieli fără a ţine seama pe ce anume. Aşa se ajunge la situaţiile în care te întrebi a sfârşitul lunii pe ce ai cheltuit banii.

Rezervele 
93 % dintre oamenii bogaţi îşi fac constant câte o rezervă de bani pe care să o aibă la nevoie. Spre deosebire de aceştia, numai 5% dintre oamenii săraci îşi rezervă 10 % din venitul lunar în mod regulat.Una din explicaţiile pe care au dat-o cei studiaţi a fost că 10 % reprezintă prea puţini bani care să fie puşi deoparte, în vreme ce o parte dintre participanţi au afirmat că au nevoie de cei 10 % pentru cheltuielile lunare.Problema este că, chiar dacă nu pui mulţi bani deoparte, tot o să ai o sumă de bani strânsă când o să ai nevoie, important e să fii constant în acţiunile tale.

Totalizările
77% dintre oamenii săraci sunt implicaţi în mod constant în activităţi de genul pariurilor sportive, bilete de loterie, curse de cai, jocuri de noroc, în vreme ce numai 6 % dintre oamenii bogaţi au astfel de activităţi.Problema este că aceşti bani sunt risipiţi, fără ca cei săraci să beneficieze de ei în mod real. Dacă în loc să cheltuie banii pe nimicuri, ar aduna aceşti bani, într-un an s-ar putea trezi că au economist o sumă destul de frumuşică.

Al doilea serviciu
Marea majoritate a celor bogaţi fac orice pentru a-şi spori veniturile. Cei care nu au capital disponibil îşi vor lua un al doilea loc de muncă ca să îşi sporească veniturile. Persoanele bogate au tendinţa de a munci mai mult ca să aibă venituri considerabile cu care vor face, mai departe, investiţii profitabile.Doar 6 % dintre persoanele sărace au un al doilea loc de muncă, fapt care ne indică motivul pentru care aceştia nu au resurse financiare disponibile.

Cheltuielile
Persoanele bogate nu se vor întinde mai mult decât e plapuma. Spre exemplu, chiar dacă îşi vor dori ceva mai scump, nu vor achiziţiona acel lucru dacă acest lucru înseamnă să ia un credit sau să îşi asume cheltuieli mai mari decât le este bugetul.Persoanele sărace în schimb vor achiziţionat un obiect scump, care este peste puterea lor de cumpărare, chiar dacă aceasta înseamnă să îşi ia credite sau să se împrumute.

Cititul
Persoanele bogate studiază în principal tot ce este nou în domeniul în care activează pentru a fi la curent cu noutăţile. Persoanele sărace nu citesc deloc sau dacă citesc citesc literatura beletristică care nu are legătură deloc cu munca lor.

                                                             Cristian LAURENŢIU

Comunicat de presă

Prefectul Sebastian Mihai Lupuț a convocat prima ședință

privind bugetul consolidat după învestirea sa

Prefectul Sebastian Mihai Lupuț a convocat luni, 18 aprilie, prima întâlnire a Colectivului pentru impulsionarea colectării veniturilor la bugetul consolidat al statului de la învestirea sa în funcție. Au participat: Cezar Călin Chilat, șeful Administrației Județene a Finanțelor Publice Maramureș, Teodor Lupuți, șeful Biroului Vamal de Interior Maramureș, Carmen Eleonora Prodan, președinte – director general al Casei Județene de Asigurări de Sănătate Maramureș, Lucia Duță, director executiv adjunct al Direcției de Sănătate Publică Maramureș, Alida Bozântan, șef serviciu în cadrul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș, Lucica Pop, director executiv al Casei Județene de Pensii Maramureș, subprefectul Alexandru Bondrea și Angela Filip, șef serviciu Afaceri europene, dezvoltare economică și conducerea serviciilor publice deconcentrate din cadrul Instituției Prefectului – Județul Maramureș.

În luna martie 2016, Administrația Județeană a Finanțelor Publice Maramureș a realizat la bugetul consolidat al statului încasări de 119.418.553 lei, cu o creștere procentuală de 115,33% comparativ cu realizările perioadei similare a anului anterior.

Din raportul de activitate al Biroului Vamal de Interior Maramureș pentru luna martie 2016 reiese că au fost depuse și acceptate 822 declarații vamale în detaliu, din care export definitiv – 501 bucăți, import definitiv – 321 bucăți, tranzite emise – 71 bucăți. Totalul încasărilor pe luna martie 2016, cumulat cu Biroul Vamal Sighetu Marmației (care a încasat 862.331 lei) a fost de 4.687.597 lei (planul de încasări comunicat, de 4,32 milioane lei, a fost realizat în proporție de 108,51%).

În luna martie 2016, Casa Județeană de Pensii Maramureș avea un număr de 118.155 pensionari, din care: 72.854 pensionari limită de vârstă; 1.368 pensii anticipate; 20.627 pensionari invaliditate; 17.228 pensionari urmaș; 28 pensii IOVR; 6.045 pensionari agricultori. În luna martie, cheltuielile cu pensii ale sistemului public de pensii (Bugetul de asigurări sociale de stat) s-au ridicat la 96.003.016 lei, iar pensiile de la bugetul de stat s-au ridicat la 12.860.302 lei. În ceea ce privește biletele de tratament, până acum au fost trei serii, fiind repartizate în total 324 bilete. În ceea ce privește următoarea serie, care începe în data de 19 aprilie, există 93 bilete nevalorificate, deși totalul cererilor de bilete de tratament este de 4.867. Majoritatea maramureșenilor doresc bilete pentru perioada verii, iar cele pentru perioada următoare, când se celebrează și Paștile, nu își găsesc beneficiari. O altă problemă o constituie lipsa medicilor de expertiza muncii la nivel de țară. Aceasta se reflectă și în județul nostru, din cele 5 cabinete doar 3 având medici. Toate 3 sunt în Baia Mare, în timp ce la cabinetele din Sighetu Marmației și Vișeu de Sus au lucrat până acum medicii din Baia Mare. În aceste condiții, Casa Județeană de Pensii Maramureș face în continuare eforturi pentru a  susține activitatea medicală în Maramueșul Istoric, urmând ca în data de 20 mai să organizeze concurs pentru un post de medic de expertiza muncii la Sighetu Marmației. În total, în județ există 20.600 de pensionari de invaliditate.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Maramureș organizează și în acest an cursuri, cum ar fi cele de ospătari sau de resurse umane. De curând a avut loc o nouă bursă a locurilor de muncă, în Baia Mare și Sighetu Marmației, unde au fost prezentate 699 locuri de muncă vacante, dar s-au arătat interesați doar 450 de șomeri. Au fost selectate în vederea încadrării 268 persoane (care urmau să participe la o procedură de selecție), iar 45 de persoane au fost încadrate pe loc.

Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș a raportat faptul că la data de 31 martie 2016 s-au derulat fonduri publice în sumă de 8.305.662 lei, din care 6.841.644 lei de la bugetul de stat, restul din venituri proprii ale Ministerului Sănătății și venituri proprii din prestări servicii.

Casa de Asigurări de Sănătate Maramureș a ridicat problema îmbătrânirii medicilor din județ. La pensionare, aceștia nu au cui preda praxisul, investiția pierzându-se astfel. O problemă rezolvată o constituie prezența medicilor anesteziști la Sighetu Marmației, Vișeu de Sus și Borșa. Este vorba despre medici din Republica Moldova, care sunt licențiați în țara vecină, dar care au urmat rezidențiatul în România.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

Premierul Dacian Cioloş a prezentat legea bugetului în Parlamentul României

Deputaţii şi senatorii dezbat, luni, 14 decembrie, 2014, începând cu ora 12.00 şi până la 19.00, Legea Bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2016. "Grupurile noastre parlamentare vor vota proiectul de buget pe anul 2016, aşa cum a fost amendat şi uşor modificat prin raportul comisiilor de specialitate. În opinia noastră, acesta ar fi al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet", a spus Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

Premierul Dacian Cioloş a declarat în plenul reunit al Parlamentului, că Guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei. "Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei", a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea "nu se pot compensa" cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei. Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost "dificil de agreat într-un interval extrem de scurt", dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.   

Proiectul de buget pe anul viitor a fost discutat în Parlament într-un ritm accelerat şi, după două zile în care membrii Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Parlament au discutat pe marginea alocărilor pentru fiecare ordonator de credite în parte, bugetele celor mai multe ministere au fost adoptate fără amendamente, votul final fiind programat miercuri. Sursa MEDIAFAX

                                                                                         C.L.L.

INVITAŢIE PRESA

Joi, 12.09.2013 , ora 9.00,  la Prefectura Maramures, sala 105, va avea loc  sedinta Colectivului pentru Impulsionarea colectarii veniturilor la Bugetul Consolidat al Statului.

Scopul intalnirii este acela de a analiza stadiului colectarii veniturilor la bugetul consolidat al statului pe luna august 2013.

Participa:

Administratia Judeteana a Finantelor Publice Maramures

Garda Financiara- sectia Maramures

Biroul Vamal de interior Maramures

Biroul Vamal de frontiera Sighetu Marmatiei

Casa Judeteana de Pensii Maramures

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Maramures

Directia de Sabatate Publica Maramures

Agentia Judetean pentru Ocuparea Fortei de Munca Maramures

                                        MARILENA FLORESCU, purtător de cuvânt

Ministerul Culturii vrea aproximativ 25 de milioane de lei la rectificarea bugetară

Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a declarat, marţi, 9 iulie 2013,pentru MEDIAFAX că instituţia pe care o conduce va cere la rectificarea bugetară aproximativ 25 de milioane de lei, spunând însă că suma nu este finală, pentru că mai sunt necesare o serie de calcule.

"Suntem încă în perioada de calcule, nu le-am finalizat, când o să avem o sumă exactă o să o comunicăm. Nu este exorbitantă, este vorba de aproximativ 25 de milioane de lei, în acest ordin de mărime, fără să vă pot da cu exactitate (o cifră, n.r.)".

El a precizat că banii vor fi folosiţi pentru unele cheltuieli salariale, dar şi pentru Festivalul "George Enescu" (1 - 28 septembrie) şi pentru suplimentări în programul naţional de restaurare a unor monumente.

De asemenea, el a precizat că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor, toate ministerele au obligaţia de a-şi face organigrama.

"Toate ministerele au obligaţia, după ordonanţa care reglementează chestiunea posturilor neocupate, fiecare minister, inclusiv cel al Culturii, are obligaţia de a-şi face organigrama şi de a-şi reaşeza personalul într-un mod mai raţional şi mai eficient. Suntem în curs de pregătire a hotărârii de Guvern de organizare şi, în subsecvenţii ei, a noii organigrame", a precizat acesta.

Întrebat de MEDIAFAX dacă există posibilitatea unor restructurări, ministrul Daniel Barbu a spus că nimeni din instituţie nu va fi disponibilizat.

"Nu. În Ministerul Culturii nu, nimeni nu va fi disponibilizat. E vorba exclusiv de posturi vacante, care au dispărut din structură şi ca atare şi un număr de compartimente, servicii, direcţii nu mai sunt sustenabile, dar, insist, nimeni nu va fi disponibilizat", a menţionat ministrul Daniel Barbu.

Ministerul Culturii a solicitat Guvernului suma de 578.060.000 de lei pentru a-şi desfăşura activitatea în 2013, cu 4,73% mai puţin decât bugetul din 2012, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe. În 2012, Ministerul Culturii a avut un buget iniţial de 713.406.000 lei, în timp ce execuţia preliminată a fost de 606.771.000 lei.

                                                                                                      c.l.

Victor Ponta a prezentat bugetul pe 2013: Fiecare român, dator cu 2.500 de euro !

Premierul Victor Ponta a prezentat, joi seara, proiectul de buget pentru 2013, care va trebui verificat si de oficialii Fondului Monetar International, in timpul misiunii de evaluare ce incepe pe 15 ianuarie.

Potrivit proiectului de buget, in afara de revenirea la salariile si pensiile din 2010, nu vor exista cresteri suplimentare, deoarece Romania nu isi permite acest lucru.

In 2013, Guvernul va avea un buget de 46 de miliarde de euro, in timp ce cheltuielile vor fi de 49 de miliarde de euro, rezultand un deficit bugetar de 3 miliarde de euro.

In acelasi timp, se estimeaza ca produsul intern brut al Romaniei va fi de 140 de miliarde de euro.

Declaratii Victor Ponta

 "Ideea principala este ca banii sa nu provina doar din reduceri bugetare. Orice reducere bugetara inseamna si o scadere a cresterii economice. Dorim sa avem un mix de masuri: pe jumatate o reducere de cheltuieli, unde nu se justifica, pe de alta parte din venituri suplimentare la buget.

Declaratii Daniel Chitoiu

 "Romania se afla pe unul din ultimele locuri la colectare: o medie de 32-33% din PIB, fata de o medie de 42-44% din PIB in UE.

Dorim sa incepem cu impozitarea directa, mai ales in domeniile greu de controlat si nefiscalizate, prin impozitul forfetar, dupa model francez, spaniol, in functie de domeniile de activitate si de categoria de contribuabili (mici, mijlocii).

Reforma de fond este reforma administrarii si colectarii taxelor si a tuturor structurilor de control al Ministerului de Finante".

Cursul folosit a fost de 4,5 lei/euro.

Partea de masuri economice, nebugetare: E un alt subiect. Important este ca, prin aceasta predictie bugetara, am pastrat sistemul bugetar de 16%. Am incercat sa facem un alt tip de organizare de incasare a taxelor.

Din masurile pe care toata lumea si le-a propus: reorganizare a structurilor fiscale".

 "Marti incepe negocierea cu FMI si nu as vrea sa incepem cu toate lucrurile spuse, ca atunci nu ar mai fi negociere.

Cifrele sunt reale, seci si sper sa ajute cetateanul roman sa stie care este rezultatul muncii sale, unde se duc banii pe care statul ii incaseaza si ce ne asteapta in perioada urmatoare".

 "Se va lua decizia politica despre ce proiecte se inchid. Cele care sunt importante, le prioritizam si banii se indreapta doar in acele locuri pe care le consideram utile si necesare.

Vom lansa ghidul cetateanului despre buget. De asemenea, o dezbatare publica asupra bugetului. Imi mentin propunerea de a prezenta bugetul tuturor formatiunilor, cu toata deschiderea de a integra toate propunerile sustenabile si necesare pentru imbunatatirea bugetului.

Bugetul României este un buget sărac, dintr-un PIB sărac.

Vreau sa-mi manifest nemultumirea ca nu exista nicio consecinta pentru risipirea banului public la Poşta Română, Casa de Sănătate, Oltchim, Hidroelectrica si alte institutii, unde s-au pierdut sute de milioane de euro.

 "Obiectivele pentru 2013 - 2016:

In primul rand, Guvernul isi propune sa-si respecte angajamentele cu partenerii externi. Nu este un scop in sine, ci ne ajuta sa ne imprumutam mai ieftin, sa avem mai multa credibilitate in fata creditorilor straini si acorda o stabilitate si perspectiva Romaniei ca stat, in ceea ce priveste contextul economic international.

Aduce beneficii nu Guvernului, ci modului in care putem sa finantam deficitul, sa avem investitii straine, sa avem un sistem bugetar echilibrat. Avem alocati banii pentru salarii si pensii. In acelasi timp, anul 2013, in conditiile actuale, nu permite si noi cresteri de salarii sau pensii. Am reparat ceea ce s-a taiat in 2010, dar ar fi neserios din partea noastra sa vorbim de cresteri suplimentare.

Reformele principale se refera la personalul bugetar. In continuare este alocat pe niste criterii care nu mai corespund realitatii. Sunt zone in care avem prea putini angajati (Sanatate), sunt zone in care avem prea putini.

Reforma salarizarii: nu s-a aplicat niciodata prevederes legii salarizarii unice. In continuare avem angajati care castiga salariu de la stat de 5 ori cat un medic, pompier sau politist care aduce servicii importante societatii. Actualul Guvern isi propune sa faca o reforma reala.

Sistemul fiscal si de colectare a taxelor: Dorim o reorganizare si restructurare fundamentala a ceea ce inseamna Garda Financiara, controlul vamal."

 "Romania a platit 5 miliarde de euro. 4 miliarde in Fondul Proprietatea si 1 miliard numerar. Voi cere publicarea datelor, cine, cat a primit si in ce tara se afla in acest moment.

Mai sunt solicitari evaluate la 8 miliarde de euro. Guvernul si Parlamentul Romaniei trebuie sa adopte o hotarare clara. Trebuie sa restituim in natura ce se poate, sa reesalonam aceasta plata si sa facem o distictie clara intre mostenitorii directi si cei care au cumparat dreptul de a cere restituirea.

• Avem hotarari judecatoresti pentru alti bugetari de 1,4 miliarde de euro.
• Datorii ale autoritatilor locale: 2,2 miliarde de euro.
• In sistemul de sanatate avem datorii de 1 miliard de euro.

Pentru taxa auto, incasata in baza legilor anterioare, declarate impotriva legislatiei europene, avem de restituit 1 miliard de euro.

In total, 14 miliarde de euro datorii istorice, pe care Guvernul trebuie sa le plateasca in perioada imediat urmatoare".

 "In continuare exista privilegii despre care opinia publica afla foarte rar, dincolo de salariu, venit si tot ce mai acordam.

Cand vorbim de categorii speciale, cum e cea a revolutionarilor, solutia nu este sa cedezi, ci de a aplica corect. Daca au fost oameni care au merite speciale in acele zile, tara si bugetul le pot fi recunoscatori, dar daca sunt persoane care au abuzat, este un act de nedreptate.

Unul din motivele pentru care avem atat de multe datorii este practica de a angaja datorii fara sa ai bani.

Zilele astea am aflat bugetul pentru Festivalul George Enescu, impresionant si pentru o tara bogata. Intai sa existe banii si dupa aceea faci contractele, nu invers.

Interzicem, prin Legea bugetului, daca te duci si iei fonduri europene, nu mai vii  sa iei de la bugetul de stat.

Stoparea alocarilor pe criterii politice: Nu am aprobat in cele 8 luni, din fondul de rezerva, alocari pe primarii, care duc la ideea ca dam mai mult la un partid sau altul. Am aprobat doar hotararile impuse de decizia CCR, care ne-a cerut ca banii pe care domnul Ungureanu i-a alocat sa fie dati pentru primarii, doar pentru arierate si fonduri europene".

 "Decizia de miercuri de a reduce numarul consilierilor de la cabinete este un mesaj, ca nu se incepe intotdeauna de la baza, cand se taie, ci de la varf.

In 2013, Parlamentul va ramane la nivelul de buget al anului 2012, chiar daca numarul parlamentarilor a crescut. Suma alocata pentru fiecare parlamentar va fi mai mica. Este un exemplu de responsabilitate.

La Guvern, de la numarul de consilieri vom trece la reduceri in aparatul central, atat ale functiilor de conducere si ale numarului de angajati. Nu exista in structura centrala un singur post suplimentar aprobat. Dupa primele hotarari de Guvern, in majoritatea ministerelor exista o reducere intre 5, 8, 10% a personalului".

·        "Pensiile indexate: 500 de milioane de euro;

·        Restabilirea salariilor bugetarilor: 1,1 miliarde de euro;

Cofinantare crescuta pentru fondurile europene: cu un miliard de euro in plus fata de anul trecut.

Plata facturilor restante la medicamente: 800 de milioane de euro, pentru ceea ce s-a consumat de catre spitale si nu s-a platit pana in acest moment.

Doar aceste masuri presupun o alocare suplimentara de 3,5 miliarde de euro".

 "In 2012, intr-o perioada de alegeri, criza politica, masuri de austeritate, s-au indeplinit cam toate criteriile convenite cu partenerii nostri de la FMI, UE si Banca Mondiala.

In 2012, am redus deficitul bugetar cu 2,5 miliarde de euro fata de 2011. Reprezinta o suma importanta, nu doar pentru Romania si nu doar in an electoral. In anul 2012, Romania este pe primul loc fata de celelalte tari din UE in ceea ce priveste efortul de scadere procentula a deficitului. Nu este neaparat o fericire sa fii pe primul loc la ajustare economica.

Nu s-a facut in detrimentul castigului electoral, ceea ce s-a dovedit.

Pentru prima data dupa 2007, ne-am incadrat intr-o limita de deficit, de 3% din PIB, o limita prevazuta in tratatele europene.

Stabilitatea politica si predictibilitatea, doar acestea, au ajutat revenirea cursului de schimb la un nivel aproape surprinzator. Astazi, euro este la o cotatie mai mica decat era in aprilie 2012, fara ca Guvernul sa aiba o influenta sau puteri asupra acestui element.

In 2012, nu am mai accesat niciun euro si niciun dolar de la FMI si CE. Nu a mai trebuit sa mai tragem din banii care erau la dispozitia Romaniei si este un alt lucru bun, pentru ca statul s-a imprumutat de pe pietele private, dar cu costuri din ce in ce mai mici. Am ajuns la un mimin de 5% in ceea ce priveste imprumuturile in euro si 6,03% la imprumuturile in lei. Inseamna mai putini bani acolo unde vorbeam de dobanzile pe care le avem de platit.

Prima de risc (CDS) era de 197, la jumatate decat in aprilie 2012, ceea ce inseamna ca exista de doua ori mai multa incredere in Guvernul Romaniei".

 Bugetul pe domenii:

Pentru Sanatate: 6,2 miliarde de euro;

Transporturi: 4,9 miliarde de euro;

Educatie si cercetare: 4,4 miliarde de euro;

Agricultura: 3,8 miliarde de euro;

Administratie publica: 2 miliarde de euro;

Aparare: 1 miliard de euro;

Mediu: 1 miliard de euro.

 "In acest an avem de platit salarii de 10,2 miliarde de euro. Ma refer si la medici, administratie, judecatori, Parlament, tot ceea ce inseamna functionar platit din ban public.

Pensii avem de platit 11,1 miliarde de euro. Peste 6 milioane de pensionari este o sarcina dificila.

Investitii: O treime se vor face din fonduri europene. Nu se reduce suma alocata in 2012. Important este daca folosim acesti bani in mod prioritizat. Avem peste 5.000 de proiecte incepute si nefinalizate. Fostul ministru de Finante, domnul Georgescu, ne-a aratat ca sunt proiecte pe care le-am inceput si pe care le putem termina in 125 de ani, daca nu le prioritizam.

Este si modul in care folosim aceste investitii si beneficiul pe care societatea il are.

Functionarea institutiilor statului: 7,6 miliarde de euro.

Cheltuieli cu asistenta sociala: 4,4 miliarde de euro. Este o suma importanta. Avem, insa, procentul cel mai mic din buget raportat la restul Uniunii Europene.

Contributia Romaniei la UE: 1,4 miliarde de euro. Pentru Romania, doar din punctul de vedere al contributiilor, este un avantaj apartenenta noastra la UE".

"Fiecare roman are o datorie de 2.500 de euro, reprezentand datoria publica a Romaniei. In urma cu patru ani, Romania avea o datorie de 28 de miliarde de euro, fata de 51 de miliarde.

In ultimii patru ani, aproape s-a dublat datoria pe care o avem fiecare dintre noi.

In acest an, avem scadenta pentru 14,4 miliarde de euro. Guvernul are de rambursat 1,2 miliarde de euro din imprumutul primit in 2009 de la FMI si UE. Romania are o datorie de 34,7% din PIB. In UE, doar trei tari au o datorie mai mica (Estonia, Bulgaria si Luxemburg)".

 "Produsul intern brut reprezinta veniturile din munca si activitatile pe care le desfasoara toti romanii din aceasta tara. Se refera la rezultatul muncii intr-un an a tuturor celor care se afla in Romania. In 2013, PIB este de 140 de miliarde de euro.

Dupa 2008, Romania a pierdut valoarea acestui PIB, a muncii noastre, de la 139 de miliarde, la 118, 124, 131, 132 de miliarde, in fiecare an.

In 2013 vom cheltui cu 3 miliarde de euro mai mult decat avem la bugetul de stat.

Efortul principal va avea ca scop intoarcerea la 2008, sa inchidem 4 ani de subdezvoltare. Sunt patru ani extrem de dificil, sunt cauze complexe, tin de cauze interne si externe.

Veniturile vor ajunge la 46 de miliarde de euro. Nu tot PIB inseamna buget, ci doar o treime merge catre bugetul public.

Cheltuielile vor fi mai mari decat venitul. Vom cheltui din nou mai mult decat producem. La sfarsitul anului, fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 de euro decat era la inceputul anului".

 "Ajustarile din perioada 2008 - 2012 au fost necesare. S-au luat masuri de austeritate si de inechitate. Realitatea incontestabila a fost o oprire a dezvoltarii Romaniei si acumularea nemultumirilor sociale.

Ne propunem o disciplina bugetara si fiscala. Pe de alta parte, reducerea deficitului bugetar, eliminarea risipei din pragul public, eficientizare investitiilor. Sunt si investitii nenecesare, care nu aduc nici un avantaj societatii. Atunci, o investitie publica trebuie sa fie prioritizata si eficientizata.

Vorbim despre o echitate sociala si fiscala. Masurile trebuie sa fie repartizate in asa fel incat societatea sa le considere echitabile si suportabile".

 "O sa incerc sa nu vorbesc despre responsabilitatea unui guvern sau a altuia. Responsabilitatea apartine Romaniei. Nu imi propun sa fac un atac la ceea ce a fost fosta guvernare si actuala Opozitie.

As vrea sa spun ca ma voi referi la perioada inceputa in anul 2000, odata cu Guvernul Isarescu si incheiata in 2008 de crestere economica. Dupa 2008, intr-un context al crizei mondiale si a crizei politice, Romania a oprit acest drum ascendent. Obligatia noastra este sa readucem Romania intr-o directie pozitiva".

 "Guvernul nu are niciun ban al sau, gestioneaza niste bani luati de la cetatenii Romaniei, pentru cetatenii Romaniei.

Este o prezentare in care am folosit rotunjirea cifrelor. Ar fi fost dificil sa dam toate cifrele si atunci am folosit un procedeu care cred ca sa foloseste pentru a explica mai clar. Pentru a evita orice fel de confuzii am preferat sa folosesc valorile mari in euro, moneda europeana la care si Romania, in urmatorii ani, trebuie sa-si propuna si sa adere".

 "Ceea ce este responsabilitatea absoluta a Guvernului este de a prezenta cetatenilor cum stam cu banul public. Nu doresc sa-mi insusesc nicio alta calitate".

Cum se cheltuie banii

Datoriile Romaniei, stranse din 1989 pana in prezent, se ridica la 51 de miliarde de euro, potrivit documentului publicat de premier. Din aceasta suma, 60 la suta este in valuta, iar 40% in lei. De asemenea, 48% reprezinta datorie interna si 52% datorie externa.

·        Bugetul va fi impartit astfel:

·        Salarii: 10,2 miliarde de euro;

·        Pensii: 11,2 miliarde de euro;

·        Investitii: 7,8 miliarde de euro;

·        Cheltuieli cu bunuri si servicii: 7,6 miliarde de euro;

·        Cheltuieli cu asistenta sociala: 4,4 miliarde de euro;

·        Dobanzi la credite: 2,5 miliarde de euro;

·        Subventii: 1,1 miliarde de euro;

·        Contributia României la UE: 1,4 miliarde de euro;

·        Alte transferuri si cheltuieli: 2,9 miliarde de euro.

Discutii finale despre bugetul pe 2013

Potrivit sefului Guvernului, in cadrul bugetului pentru acest an trebuie sa se ia decizii dificile in privinta reducerilor de cheltuieli, precum si a veniturilor suplimentare.

Una dintre probleme este reprezentata de nevoie de a efectua reduceri in valoare de 1 miliard de lei, dupa ce Instititul National de Statistica (INS) a calculat gresit produsul intern brut pentru 2011.

Astfel, dupa ce INS a revizuit in scadere cu 20 de miliarde de lei PIB-ul pentru 20011, cheltuielile bugetare prevazute pentru anul acesta trebuie reviziuite, la randul lor, pentru a ne incadra in limita de deficit bugetar stabilita cu FMI.

In urma acestei greseli de calcul, premierul i-a demis pe seful INS, Vergil Voineagu, precum si pe vicepresedintele Florin Ciurariu.Sursa ZIARE.COM

Presa franceză: Ce se întâmplă cu ţara invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris?

Presa franceză prezintă subiectul tăierii bugetului Institutului Cultural Român, în urma rectificării bugetare, în condiţiile în care acesta organizează participarea României ca ţară invitată de onoare la cel mai important eveniment editorial din Franţa - Salonul de Carte de la Paris, de anul viitor, ce va avea loc între 22 şi 25 martie.

"Din iulie, acesta (ICR, n.r.) cădea pradă unei veritabile reorganizări operate de clasa politică. Ţara era ameninţată cu extincţia culturală şi nu mai era mult până acolo, fiind în situaţia în care artişti din lumea întreagă s-au unit pentru a-i sprijini pe artiştii şi intelectualii români", notează site-ul actualitte.com, specializat în ştiri literare, amintind de decizia Guvernului de a trece ICR în subordinea Senatului, întâmpinată cu proteste de artişti şi organizaţii culturale din România şi din străinătate. ActuaLitté prezintă această decizie a Guvernului Ponta ca vizând atât statutul, cât şi misiunea ICR, cu riscul transformării acestuia într-o "excrescenţă politică".

A urmat reducerea bugetului ICR cu 30% (aproximativ 14,5 milioane de lei din bugetul ICR pe 2012, de circa 43 de milioane de lei, n.r.), prezentată ca "o deposedare crudă, care va afecta bineînţeles prezenţa ţării (României, n.r.) la Salonul de Carte".

"Chiar dacă mizele depăşesc cu mult Salonul de Carte de la Paris, se aşteaptă reacţii de la diferiţii actori implicaţi (în organizarea evenimentului, n.r.). Dar, în această poveste, este vorba de o problemă politică, în care opozanţii sunt preşedintele (Traian Băsescu, n.r.) şi premierul (Victor Ponta, n.r.). Şi cum cel dintâi nu a fost demis prin referendum, Victor Ponta încearcă să-şi menţină controlul asupra situaţiei tăind bugetele culturale", se mai spune în articol, menţionându-se şi că fostul preşedinte al ICR, Horia-Roman Patapievici, este apropiat de preşedintele Băsescu.

La rândul său, livreshebdo.fr scrie că România "riscă să fie nevoită să-şi reducă ambiţiile" pentru participarea la Salonul de Carte de la Paris, în urma deciziei Guvernului de a reduce cu 30% bugetul ICR.

"Această instituţie (ICR, n.r.) luptă pentru a-şi apăra independenţa, din primăvară. Conducerea a demisionat la începutul lunii august, denunţând dorinţa Guvernului de a se servi de instituţie ca de «un instrument de propagandă» naţionalistă", notează livreshebdo.fr.

Şi site-ul Evene.fr titrează "România sărăcită la Salonul de Carte", prezentând reducerea bugetului, iar toutelaculture.com vorbeşte despre un ICR "orfan", după demisia conducerii institutului în faţa "cenzurii anunţate de stat".

ICR ar trebui să se încadreze până la sfârşitul anului într-un buget de 28,5 milioane de lei - bani care au fost deja cheltuiţi -, având un deficit de 5 milioane de lei.

În urma rectificării bugetare, ICR nu-şi va mai putea desfăşura proiectele programate până la sfârşitul anului, fiind afectate, printre altele, şi pregătirile pentru participarea României în calitate de ţară invitată de onoare la Salonul de Carte de la Paris din 2013. ICR deschisese o linie specială de finanţare pentru realizarea cât mai multor traduceri din literatura română în franceză, pentru standul României de la Paris pe care îl organizează anul viitor, însă nu vor mai exista fonduri pentru aceasta, a precizat pentru MEDIAFAX, sâmbătă, secretarul general al ICR Dan Croitoru.

"Situaţia este dezastruoasă", a mai spus acesta, precizând că vor fi anulate foarte multe proiecte, având în vedere că cele 18 filiale ICR din străinătate organizau fiecare 1 - 2 evenimente pe săptămână.

"O reducere de această dimensiune a bugetului ICR blochează activitatea institutului, compromite parteneriatele aflate deja în derulare şi afectează credibilitatea instituţiei, construită cu un efort deosebit începând cu 2005. Consecinţele unei asemenea reduceri au fost expuse de conducerea ICR în cadrul unei întâlniri cu ministrul Finanţelor Publice, domnul Florin Georgescu, desfăşurate la începutul acestei luni. În pofida asigurărilor primite, reducerea de peste 30% a fost operată în şedinţa Guvernului din data de 23 august 2012", spun reprezentanţii ICR într-un comunicat remis duminică.

Participarea la Târgul Bok&Bibliotek de la Göteborg, unde România va fi de asemenea ţară invitată de onoare în 2013, retrospectiva Cristian Mungiu şi lansarea filmului "După dealuri" la Bruxelles şi în Olanda, concertul extraordinar de la Carnegie Hall din New York dedicat compozitorului Dinu Lipatti, în octombrie, Festivalul şi Retrospectiva Filmului Românesc la Institutul de Artă Contemporană (ICA) şi la Barbican Centre din Londra şi participarea scriitorilor Herta Müller şi Ernest Wichner la evenimentul dedicat literaturii de limba germană din România organizat de ICR Stockholm, în parteneriat cu Muzeul Nobel, în noiembrie, sunt câteva exemple de proiecte compromise de tăierea bugetului, se arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, rectificarea operată înseamnă oprirea activităţii Editurii Institutului Cultural Român şi întreruperea apariţiei prestigioasei reviste Lettre Internationale, precum şi a celor şapte reviste pe care ICR le susţine în Republica Moldova şi Ucraina.

ICR mai atrage atenţia că proiectele enumerate constituie evenimente culturale deja convenite cu mult timp înainte cu partenerii străini (care au investit deja în aceste proiecte), aşa cum este firesc într-o instituţie a cărei misiune constă în promovarea actului cultural peste hotare.

"Nerealizarea proiectelor din planurile anuale ale celor 18 institute din străinătate, precum şi a celor derulate prin centrala de la Bucureşti, echivalează cu un mesaj de întrerupere brutală a contactelor cu partenerii străini, fapt care contravine interesului naţional al României", se mai spune în comunicat.

Pe de altă parte, pe 2 august, într-o conferinţă de presă în care conducerea ICR şi-a anunţat demisia, preşedintele institutului, Horia-Roman Patapievici, a spus că a discutat cu ministrul Finanţelor, Florin Georgescu, care a promis că va susţine la Guvern ca reducerea să se facă la mai puţin de jumătate, pentru ca ICR să mai aibă buget până la sfârşitul anului pentru a-şi onora angajamentele. Potrivit lui Patapievici, conducerea ICR şi-a amânat demisia pentru a rezolva această problemă şi a negocia o reducere bugetară mai mică, pentru ca partenerii străini ai institutului să nu spună: "Cine sunt românii? Ăştia care promit şi nu fac".

Patapievici anunţase, la sfârşitul lunii iunie, la Digi 24, că întreaga conducere ICR îşi va da demisia dacă Curtea Constituţională va decide că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 27/ 2012, care prevede trecerea ICR de sub autoritatea preşedintelui sub cea a Senatului, este constituţională.

Sesizată de Avocatul Poporului, privind caracterul de urgenţă al actului normativ, Curtea Constituţională a stabilit pe 31 iulie că OUG nr. 27 este constituţională.

Patapievici a declarat în aceeaşi zi agenţiei MEDIAFAX, după pronunţarea Curţii, că el şi întreaga conducere ICR îşi menţin decizia de a-şi da demisia, pe care a anunţat-o oficial pe 2 august.

Guvernul a adoptat, pe 13 iunie, Ordonanţa de Urgenţă 27, prin care ICR trece de sub autoritatea preşedintelui în subordinea Senatului, care numeşte atât conducerea operativă a institutului, cât şi membrii Consiliului de conducere. Conducerea operativă a institutului va fi asigurată de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi şi revocaţi în/din funcţie de plenul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, la propunerea Biroului Permanent al Senatului.

Conducerea operativă a ICR era asigurată de Horia Roman Patapievici - preşedinte - şi Tania Radu şi Mircea Mihăieş - vicepreşedinţi.

Pe 3 iulie, Gheorghe Iancu, care a sesizat Curtea Constituţională în cazul OUG nr. 27/2012, a fost revocat din funcţia de Avocat al Poporului. Funcţia a fost preluată interimar de Valer Dorneanu.

 Premierul Victor Ponta a spus despre ICR că era o instituţie "mult prea politizată" şi a acuzat "o lipsă de transparenţă totală" în cheltuirea fondurilor publice la nivelul institutului. "Nimeni din această ţară nu mă va convinge că este mai democratic să laşi o instituţie cu bani publici să fie condusă de un singur om decât să fie controlată de o instituţie cum este Senatul, unde sunt toate forţele politice", a spus Ponta.

El a mai susţinut că liderii grupurilor parlamentare PSD - PNL nu intenţionează să îl schimbe pe Horia-Roman Patapievici de la conducerea Institutului Cultural Român, ci să asigure transparenţă în cheltuirea banilor publici, iar "agitaţia" creată pe această temă relevă că cineva are ceva de ascuns.

Conducerea ICR şi-a argumentat "poziţia de principiu" de a rămâne sub autoritatea Preşedinţiei, referindu-se la experienţa audierilor sale în Comisia de cultură a Senatului, unde "atmosfera era dominată de un naţionalism înverşunat şi obtuz" şi toate discuţiile erau politizate, şi prin faptul că preşedintele, spre deosebire de un senator, trebuie să fie neutru din punct de vedere politic şi ar avea mai mult de pierdut în ochii opiniei publice, decât de câştigat dacă ar interveni discreţionar în programele ICR.

Mii de artişti şi oameni de cultură dintre cei mai cunoscuţi, ca Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Cristi Puiu, Oana Pellea, Mircea Cărtărescu, Herta Muller, Lucian Pintilie, Andrei Şerban, dar şi oameni de afaceri din România, jurnalişti, inclusiv de la prestigioase publicaţii străine, organizaţii artistice, colaboratorii şi publicul ICR din ţară şi din străinătate au cerut ca Guvernul să revoce această ordonanţă, considerând-o un act de politizare a ICR şi susţinând falsitatea acuzaţiilor de lipsă a transparenţei şi politizare de care ar fi dat dovadă instituţia. Nu au lipsit manifestările în stradă, cea mai amplă - "Mişcarea papioanelor" - având loc pe 18 iunie la sediul ICR, cu participarea câtorva sute de oameni.Preluare MEDIAFAX

                                                                Cristian LAURENTIU