Semnificațiile zilei de 4 martie 2026

 

Evenimente  4 martie

1152: 

Frederick I Barbarossa este ales rege al germanilor.

1275: 

Astronomii chinezi observă o eclipsă totală de soare în China.

1386: 

Władysław II Jagiełło este încoronat rege al Poloniei.

1461: 

Războiul celor două roze: Regele Henric al VI-lea al Angliei care aparținea casei Lancaster este detronat de către vărul său, care va deveni regele Eduard al IV-lea și care aparținea casei de York.

1665: 

Regele Angliei, Carol al II-lea declară război Țărilor de Jos marcând începutul celui de-Al Doilea Război Anglo-Olandez.

1789: 

Intrarea în vigoare a Constituției SUA.

1801: 

Thomas Jefferson a depus jurământul ca președinte al SUA, primul de la inaugurarea noii capitale a SUA la Washington.

1821: 

Revoluția de la 1821: Oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupă Slatina.

1907: 

Răscoala țărănească din 1907: Peste 2.000 de țărani răsculați pătrund în Botoșani, unde au loc ciocniri sîngeroase cu armata.

1915: 

Guvernul rus înaintează ambasadorilor Franței și Angliei la Petrograd un memorandum în care își exprimă hotărîrea de anexare la Rusia a Constantinopolului și a strîmtorilor Bosfor și Dardanele.

Guvernele francez și englez nu s-au împotrivit.

1923: 

Se creează Liga Apărării Național-Creștine (LANC), organizație extremistă, condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care s-a desprins Garda de Fier.

1945: 

Finlanda declară război Germaniei naziste.

1945: 

Șase avioane americane greșesc ținta cu 480 km și, în loc să bombardeze orașul german Freiburg, lovesc orașul Zürich.

Piloții sunt trimiși în fața unei curți marțiale, în Anglia. Elvețienii, neutri, se plâng demult că avioanele Aliților invadau frecvent spațiul lor aerian, avioane pe care elvețienii le doborau cu avioanele lor de luptă Bf 109, construite de germani. Englezii și americanii, care îi consideră pe elvețieni o șleahtă de simpatizanți germani, sunt tot mai convinși că elvețienii merită un bombardament ca lumea.

1946: 

Frank Sinatra lansează primul său album The Voice Of Frank Sinatra.

1947: 

Semnarea Tratatului de la Dunkerque, de alianță între Franța și Marea Britanie

1963: 

La Paris, șase oameni sunt condamnați la moarte pentru conspirație de asasinat asupra președintelui Charles de Gaulle.

1966: 

The Beatles: Într-un interviu publicat în „The Evening Standard”, John Lennon comentează, Acum suntem mai populari decât Iisus, afirmație ce a creat controverse în SUA.

1975: 

Charlie Chaplin este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

1977: 

Se produce cel mai grav cutremur din România (vezi Cutremurul din 1977 ); peste 1.500 de victime

1977: 

Premiera la București, pe scena teatrului „Lucia Sturdza Bulandra”, a dramei istorice „Răceala”, de Marin Sorescu.

1991: 

Prințul Sheikh Saad al-Abdulla al-Sabah a devenit primul membru al familiei conducătoare din Kuweit care s-a întors în țară după eliberarea de sub ocupația irakiană.

2002: 

Se naste Bianca Hall

Celebrări 4 martie

G1952: 

S-a născut Gabriel Gafita.

1882: 

S-a născut Nicolae Titulescu.

1951: 

S-a născut Barbara De Angelis.

1916: 

S-a născut Hans Eysenck.

1948: 

S-a născut Jean O'Leary.

V1927: 

S-a născut Virgil Bradateanu.

M1924: 

S-a născut Mihai Georgescu.

V1944: 

S-a născut scriitorul și diplomatul Vasile Igna - FOTO.

N1928: 

S-a născut Nina Stanciulescu.

1956: 

S-a născut Dumitru Ungureanu.

F1934: 

S-a născut Florin Ursulescu.

G1968: 

S-a născut Gabor Vida.

1916: 

S-a născut Giorgio Bassani.

Comemorări 4 martie

1977: 

A murit Toma Caragiu.

1977: 

A murit Alexandru Ivasiuc.

1888: 

A murit Amos Bronson Alcott.

1963: 

A murit William Carlos Williams.

1948: 

A murit Antonin Artaud.

1852: 

A murit Nikolai Vasilievici Gogol.

Sursa: Wikipedia

Instantanee fotografice de la decernarea premiilor „Cărțile Anului” 2024

 

                                                         

                                               

                                  

   

Foto: GDL

Scriitorul VASILE IGNA, la Nord Literar

                                                                                      de Gheorghe Pârja

A apărut numărul pe luna martie al revistei de cultură Nord Literar, publicația fanion a Maramureșului, fiind prima operă de revuistică literară din istoria acestui Ținut. A intrat în al 22-lea an de viață activă, devenind o adresă căutată de valori consacrate ale literaturii române actuale. Ținuta ei valorică a determinat Uniunea Scriitorilor din România să o pună sub egida ei. Ceea ce nu este puțin lucru. Este timpul să spun că în urma discuțiilor mele cu regretatul critic literar Nicolae Manolescu, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, am făcut demersurile de rigoare. Conducerea revistei m-a sprijinit. Nicolae Manolescu, cu acordul colaboratorilor lui, a semnat documentul. Așa ne-am asumat criteriul rigorii, al valorii articolelor, poemelor publicate în revistă.

Suntem deschiși la colaboratorii de ținută din Maramureș, din țară, dar și din străinătate. Așa am conturat sfera de interes pentru literatura de calitate. Și acest număr gravitează în jurul criteriului valoric. În prim-plan este pagina de poeme semnate de Vasile Igna, în semn de prețuire pentru împlinirea a 80 de ani de la naștere, întâmplată la Ardusat. Opera lui Vasile Igna este un reper în orizontul literaturii contemporane. Alcătuită din cărți de poezie, romane, este o emblemă în arhitectura scrisului românesc. De altfel, criticul literar Delia Muntean, comentând în coloanele revistei volumul de poeme “Capcanele”, scrie că opera lui Vasile Igna este profundă și originală.

În însemnarea mea despre autor, socotesc că volumele de poezie și proză sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia memoriei și de tăcerile care vorbesc. Poemul lunii este semnat de poetul Ion Petrovai, care a rotunjit, în martie, 75 de ani de viață. Eu i-am adăugat un ecuson de aprecieri despre laborioasa lui activitate, cu care cinstește memoria locului. Criticul Irina Petraș continuă răspunsurile și răspunderile, concentrându-se asupra modelelor și evenimentelor. Autoarea crede că evenimentul, ca să-și merite numele, trebuie să schimbe ceva în mersul lucrurilor. Să aibă urmări. Eseistul Ion Papuc face o secțiune prin suprarealismul tragic, desenând destinul poetului Paul Celan, născut la Cernăuți, care a închipuit un dialog direct cu Dumnezeu și sfârșind în apele unui râu.

Criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu continuă analiza epicului lui Gabriel Chifu, dintr-un roman cu audiență la cititori. Criticul literar Daniela Sitar-Tăut scrie despre discursul memoriei dintr-o carte de povestiri semnată de Alexandru Câțcăuan. Ovidiu Pecican, istoric și analist literar, deschide o poartă spre romanele fascinantului I.D. Sârbu. Universitara Ana Olos abordează în spiritul ei analitic universul din Biblioteca stranie. Lectura textului este convingătoare și vom constata cum straniul este rudă cu fantasticul. Doamna Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei, consemnează întâmplări din întîlniri culturale de primăvară. De la dialogul cu miez, cu preotul și scriitorul Eugen Barz din Madrid, la evenimentul centenar Ben Corlaciu, de la Groșii Țibleșului. La Bastionul Măcelarilor autoarea ia pulsul evenimentelor într-un stil propriu, convingător. Neapărat fotografii, care vin să argumenteze faptele de cultură desfășurate sub egida revistei Nord Literar.

Eu îmi aduc aminte de călătoria lui Marin Sorescu în Maramureș. Fotografia din Sala Nichita Stănescu din Desești, în care poetul este alături de Laurențiu Ulici, Marin Mincu, Ion Iuga, Angela Marinescu, este document de istorie literară. Metropola lirică a cărturarului este o însemnare scrisă de mine despre Vasile Igna. Dan Grădinaru face broderie pe spuma amăgitoare a norilor ce pier. Adică scrie despre soartă, ursită, noroc, destin. Cărturarul Mircea Popa scrie despre volumul istoricului britanic, Dennis Deletant, În căutarea României. O aventură personală din 1965 până azi. Iulia-Anamaria Ghidiu scrie despre lirica Larisei Calo. Colega Raluca Hășmășan face o analiză pricepută poeziei române a diasporei israeliene. Fapta aparține poetului Ion Cristofor. Raluca este deja stăpână pe uneltele observației critice, având și limbajul necesar deslușirii ideilor din texte.

Grupaje de poezie publică Rodica Dragomir, Florica Bud, Gheorghe Pop (la 80 de ani), Liviu Coroiu și Nicolae Șapcă – Cernăuți. Ion Radu Zăgreanu comentează cartea de publicistică Felurite feluri, a prozatorului Cornel Cotuțiu. Elena Liliana Popescu traduce din Rabindranath Tagore. Revista publică și textul-necrolog pentru criticul literar Nicolae Manolescu. Revista poate fi procurată din unele chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește spre folosul cititorilor!

Metropola lirică a cărturarului

                                                                                  de Gheorghe Pârja

Vremea în care m-am îndemnat să intru și eu în grădinile semiramide ale poeziei, redutele lirice în Maramureș și-au ridicat câteva turnuri, din care se putea vedea orizontul valorii. Era vorba de alcătuirea generațiilor poetice, așa botezate de criticul Laurențiu Ulici, care polemizau pe mare, nu pe uscat. Ceea ce se întâmpla pe plan național se răsfrângea și în Maramureș. Citeam cu dor presa literară și doream să-i cunoaștem, în felurite feluri, pe autorii remarcabili comentați de reviste. Ce școală tăcută de literatură am făcut atunci! Ne ridicam prin simpatie culturală noi, cei care eram doar liceeni, ne configuram modele lirice dintre cei care au primit botezul unei vieți universitare cu tot ce presupune ea și pe tărâmul poeziei. Căutam întâlnirea cu pomul liricii și cu minunatele lui roade. Printre cei care își luaseră libertatea ca armă, pentru alegerea grâului de neghină, s-a numărat și poetul Vasile Igna, format la școala riguroasă clujeană, care și-a construit și o revistă pe măsura temperaturii vârstei zborului unei generații admirabile.

Ați ghicit, mă refer la celebra revistă Echinox. Tânărul poet Vasile Igna era pentru mine un reper în orizontul acelei lumi, care se lăsa descoperită. El ne-a propus un îndrumar, folosind armele albe ale cuceririi unui teritoriu tandru, pentru a descoperi splendoarea grădinii interioare. Pe care poetul a considerat-o un refugiu, fără a fugi de cineva. Dimpotrivă, este o retragere pentru a cuprinde lumea în sensul ei mult mai mare. Poetul Vasile Igna avea pentru mine și fiorul spațiului apropiat. Că poetul s-a născut în 4 martie 1944, în comuna Ardusat. Pe mine, ivit în lume tot pe o uliță rurală, mă fascina devenirea poetului Vasile Igna deoarece îmi putea fi model de ieșire din crisalidă. Și, în taină, mi-a dat tocmai înțelesul unui drum prin lumea asta, pentru a nu rătăci.

Multe din titlurile volumelor de poezie mi-au fost repere de inteligență poetică, urcată pe înaltele reliefuri, cum ar spune un poet clujean, dar și tonalitatea melancolică, dublată de ironie și sarcasm. Cu arme albe a trecut prin fum și ninsoare, a ajuns în provincia cărturarului, unde guverna un timp liric al stării de urgență, apoi insula verde, spațiu de meditație pentru a intra în grădina oarbă, ca o descoperire a sinelui. Poetul și prozatorul Vasile Igna și-a organizat un domeniu de creație personal. Criticul literar Petru Poantă îl socotește pe Vasile Igna un poet cultivat, așezat în profunzimea liricii ardelene, evoluând „de la lirica diafanului, eterată, elegiacă, spre una fantast ironică, mai aspră și mai virilă, de la un lirism mai degrabă de atmosferă, seducător prin muzicalitatea melancolică, la o poezie mai rece și mai calculată, cu o accentuată propensiune spre imaginea vizionară.”

Cărțile lui Vasile Igna, poezie și proză, sunt alcătuite dintr-un aluat frământat de combustia memoriei și de tăcerile care vorbesc. Eu cu opera lui Vasile Igna am depănat multe raze de lumină, ajungând la părerea că golul dintre cuvinte face poezia. Independent unul de altul, aici avem același crezământ. Cum am descoperit într-un interviu, acordat de poet unei reviste literare și spusa care îmi argumentează titlul: „Provincia mea aspiră să rivalizeze metropola”. Dar prin structură și instrucție, nu se recunoaște deloc provincial. Metafora provinciei la el are înțelesuri profunde. Creația poetului s-a bucurat de multe aprecieri critice, așezându-l printre scriitorii de valoare ai acestui timp. Părintele Nicolae Steinhardt apreciază lirica lui Vasile Igna: „E o poezie subtilă, puternică, fascinantă, subteran rimată, netemătoare de taine, iscodiri și ambuscade.” Și criticul literar Nicolae Manolescu s-a exprimat despre opera scriitorului născut în Ardusat în urmă cu 80 de ani: „Vasile Igna este poet, deși scrie și proză, un om delicat și tăcut. Pare a se răsfrânge în el însuși. Nu se apără excesiv de ceilalți, dar nici nu se predă numaidecât.” Criticul literar Delia Muntean, în prefața la antologia „O sută și una de poezii”, apărută la Editura Academiei Române, desprinde mai multe dintre componentele mecanismului liric inventat de poetul Vasile Igna: „Am descoperit un teritoriu liric original, cu o geografie armonioasă, deloc monotonă, în care pot fi identificate lumini, puncte de interes și linii de coerență mai puțin evidente la data apariției fiecărui volum. E fără nicio îndoială că toate împreună trădează un proiect liric închegat, de durată și întru durată, al unui autor conștient de exigențele mereu îmbogățitoare ale bibliotecii.”

Nu uit nici prestația recunoscută a lui Vasile Igna în diplomație. S-a simțit în largul lui cât a trăit la Paris, București, sau Berna, dar nu diferit de Ardusatul natal. Așa a învățat lecția metropolei ca poet și diplomat.

Ieri a fost 4 martie. La Ardusat a fost o zi cu soare. Iar scriitorul Vasile Igna împlinise 80 de ani de viață. Ani buni și luminoși să fie!