Partidul aflat la putere în Polonia vrea să majoreze salariul minim cu aproape 80%, la 914 euro. În România este 265 euro net. ”Nu mai vrem ca Polonia să fie o ţară cu salarii mici şi forţă de muncă ieftină”

Partidul ”Lege şi Justiţie”, aflat la putere în Polonia, vrea să crească puternic salariul minim pe economie dacă va fi reales duminică, reînnoindu-şi platforma electorală cu care a câştigat primul mandat, dar punând pe jar sectorul de business al ţării, scrie Financial Times.

Partidul conservator-naţionalist a venit la putere în urmă cu patru ani cu promisiunea de a creşte dramatic cheltuielile sociale.

De această dată, partidul promite ca salariul minim să crească în etape de la 2250 de zloţi (aprox. 511 euro) pe lună la 4.000 de zloţi (924 euro pe lună) până la finalul anului 2023. Aceasta ar marca o creştere de 78%.

Liderii partidului susţin că aceste măsuri vor oferi condiţii mai bune pentru muncitori şi vor schimba radical modul în care economia Poloniei a operat în ultimii 30 de ani. ”Vrem să punem stop capitolului în care Polonia este o ţară cu salarii mici şi forţă de muncă ieftină”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki.

”Arhitecţii modelului de creştere economică a Poloniei în timpul tranziţiei erau mândri că roadele producţiei şi creşterii mergeau în străinătate sau către elita poloneză. Noi vrem să clădim o societate prosperă, iar pe termen mediu şi lung să facem Polonia cel mai bun loc din Europa în care să trăieşti”, a adăugat el.

Liderii de business sunt de acord că modelul economic polonez ar trebui să se bazeze mai puţin pe forţă de muncă ieftină. Totuşi, întrebarea pe care o ridică aceştia este dacă majoarea salariului minim va avea impactul dorit sau va fi o povară prea mare pe umerii micilor afaceri. Potrivit analiştilor, dacă planul va fi pus în aplicare, salariul minim va ajunge la aproape 60% din salariul mediu, cel mai mare procentaj din clubul OECD.

În România, salairul minim net este de 1.263 lei, adică 265 euro pe lună.

Autor: Ștefan Stan

Sursa: Ziarul Financiar

Salariul minim 2019 / Trei salarii minime, dar unul cu observații

Începând cu 1 ianuarie 2019, în România nu mai avem un singur salariu minim, ci trei: cel standard - 2.080 lei, cel cu observații - 2.350 lei și cel de 3000 de lei pentru sectorul construcțiilor. Referindu-ne la cel de 2.350 lei, acesta se referă la persoanele încadrate în funcții ce impun nivel de studii superioare și înregistrează o vechime în câmpul muncii în domeniul respectiv de minim 1 an.

 Deși la prima vedere pare simplu de înțeles salariul minim de 2.350 lei, consultantul fiscal Adrian Bența are câteva observații:

Dacă o persoană a absolvit o facultate și are o vechime în câmpul muncii mai mare de 1 an, nu beneficiază în mod automat de un salariu minim brut de 2.350 lei, dacă este încadrată în altă activitate decât domeniul în care a absolvit studiile superioare. Pentru această situație, nu este impus salariul minim majorat.

Din analiza textului normativ observăm faptul că funcția prestată trebuie să impună obligația de a avea studii superioare. De exemplu, dacă într-un birou de contabilitate, pentru funcția de contabil se solicită conform Clasificației ocupațiilor din România, studii medii, iar această funcție este realizată de un economist absolvent de studii superioare, nici în această situație nu este impus salariul minim majorat.

Tot din analiza temeiului normativ, observăm că salariul minim majorat reprezintă o excepție aplicată doar pentru plata acelor persoane cu vechime mai mare de 1 an, pentru care funcția presupune studii superioare. Acest lucru înseamnă că pentru alte obligații legale, generate de utilizarea salariului minim, aceste obligații se vor raporta la suma de 2.080 lei.

În acest context, dacă nu se va modifica Codul fiscal, contribuțiile la asigurările sociale – pensii și sănătate, datorate de persoane fizice pentru venituri de natură extrasalarială în anul 2019, se vor determina prin aplicarea cotelor și procedurilor existente la suma de 2.080 lei.

Legiuitorul utilizează sintagma ”salariu minim garantat în plată existent la data depunerii Declarației unice”, spune Bența, iar dacă depunerea declarației se va face până la o nouă modificare a salariului minim, atunci aceste asigurări sociale, când se datorează, se vor raporta la suma de 2.080 lei.

De exemplu, o persoană fizică ce realizează venituri din activități independente, se va raporta în anul 2019 la plafonul de 2.080 lei x 12 luni = 24.960 lei, pentru a verifica dacă se încadrează la plata asigurărilor sociale în acest an.

Desigur, suma de 2.080 lei se va avea în vedere pentru contractele cu timp parțial când nu există o excepție, la determinarea asigurărilor sociale pentru funcțiile ce nu presupun studii superioare.

Dacă funcția presupune existența unor studii superioare, cum ar fi funcția de contabil-șef într-o societate mică, la care contabilitatea este ținută prin contract de muncă cu timp parțial, și nu există o exceptare, atunci asigurările sociale vor fi recalculate la suma de 2.350 lei.

Ordonanța privind noile taxe, adoptată în decembrie, a mai introdus un salariu minim, dar în sectorul construcțiilor. Este vorba despre 3.000 lei.

Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră.

Prevederile alin. (1) se aplică exclusiv domeniilor de activitate prevăzute la art. 66 pct. 1 din prezenta ordonanţă de urgenţă.

Acesta se va aplica în domeniile: Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate, Fabricarea plăcilor şi dalelor din ceramic, Fabricarea cărămizilor, ţiglelor şi altor produse pentru construcţii din argilă arsă, Fabricarea produselor din beton pentru construcţii, Fabricarea produselor din ipsos pentru construcţii, Fabricarea betonului, Fabricarea mortarului; Fabricarea altor articole din beton, ciment şi ipsos, Tăierea, fasonarea şi finisarea pietrei, Fabricarea articolelor din material plastic pentru construcţii; Fabricarea altor elemente de dulgherie şi tâmplărie pentru construcţii; Fabricarea de uşi şi ferestre din metal; Fabricarea de construcţii metalice şi părţi componente ale structurilor metalice, Extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei, Extracţia pietrişului şi nisipului, Activităţi de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică.

                                                                                                         C.L.L.