31 August - Ziua Limbii Romane - Romanii din Serbia

“Quoique la résistance des Roumains de Serbie et leurs luttes contre la serbisation n'aient pas fait beaucoup de bruit et ne soient pas allé jusqu'à prendre la forme d'un irrédentisme roumain aigu, elles n'en sont pas moins réelles ni moins efficaces. L'élément roumain, en dépit de l'école, de l'église et de l'administration serbes, s'est conservé et a prospéré en se multipliant au moins autant que l'élément serbe. Une enquête impartiale pourrait à tout moment confirmer cette assertion. La résistance et la lutte de l'élément roumain de Serbie ont eu plutôt le caractère d'une résistance passive.  Ceux des Roumains qui ont passé par l'école serbe et ont appris la langue serbe ne peuvent s'empêcher de préférer toujours la langue roumaine apprise au sein de la famille. Ils ont gardé l'admiration de leur patrie d'origine et de prédilection, cette Roumanie (Valachie) riche et beau pays qui s'étend jusqu'à la Russie. Ayant conscience de l'état précaire dans lequel ils se trouvent, les Roumains se plaignent de n'être ni Serbes ni Roumains et en éprouvent un profond chagrin. Quand ils rencontrent un frère de Roumanie, ils l’écoutent parler avec plaisir et soupirent les yeux pleins de larmes: “Comme nous serions heureux d'être avec vous”. Un Roumain ayant visité quelques villages, sur la route qui va de Cladova en face de T-Severin, jusqu'à Brza-Palanka, y a recueilli quelques informations et impressions qui ne sont pas dépourvues d'intérêt pour la question que nous étudions ici. “Les rapports qui existent entre les Roumains des deux rives du Danube sont tellement étroits que la nécessité se fait impérieusement sentir de communiquer entre eux par écrit. Or, comme les Roumains de Serbie ne connaissent pas l'alphabet latin - on leur interdit sévèrement de l'apprendre et d'en user - ils souffrent beaucoup de ne pouvoir adresser de lettres à leurs parents et amis de l'autre rive. A ce point même, que les prêtres serbes des villages que j'ai traversés m'ont prié - ils parlent le roumain, mais, ne connaissant pas les caractères latins, ne peuvent l'écrire - de leur tracer l'alphabet latin, afin de pouvoir satisfaire au désir ardent de leurs ouailles roumaines, qui veulent envoyer des lettres en Roumanie. On pense bien que je l'ai fait de tout coeur. Ceci prouve que le prêtre serbe et l'instituteur, loin d'arriver à désapprendre aux Roumains leur langue maternelle, et à leur apprendre à parler et à écrire le serbe, sont, eux-mêmes, obligés, non seulement d'apprendre à parler le roumain, mais aussi à l'écrire. Cela prouve aussi quelle est la soif et la nécessité que ressentent les Roumains de Serbie d'apprendre à écrire leur langue, chose qui leur est si injustement défendue.” D’ailleurs, tous les efforts que font les autorités serbes pour serbiser les Roumains se dépensent en pure perte. A elle seule, la femme roumaine, avec son conservatisme obstiné, suffit pour neutraliser ou compenser ces efforts et leurs faibles résultats. Quand une Roumaine épouse un Serbe, ce n'est pas elle qui apprend le serbe, mais c'est toute la famille de son époux qui apprend le roumain. Ses enfants ne parleront que roumain et son entourage finira, tôt ou tard, par parler roumain. Sans doute, la langue seule ne suffit pas pour constituer une nation. Elle n'est que le signe indicateur de la nation et, comme telle, elle n'épuise pas l'idée de nationalité. Sur ce point, nous partageons l'idée claire et nette qu'a formulée, à plusieurs reprises, avec competence et autorité, M. A. Gauvain. Mais la langue n'est pas le seul lien qui relie les Roumains de Serbie aux Roumains du royaume et du Banat. En dehors de la langue, il y a entre les Roumains qui habitent les deux rives du Danube, non seulement la communauté d'origine, une véritable filiation, mais une parfaite communauté de moeurs. Rien d'étonnant à cela, parce que, comme nous venons de le montrer, la grande majorité des Roumains de Serbie sont venus du Banat et de la petite Valachie. Les Roumains du royaume ne peuvent pas être plus Roumains qu'eux.  Les moeurs, le costume, les superstitions, les légendes, le folklore sont les mêmes parmi les Roumains, aussi bien au Sud qu'au Nord du Danube. J'ai sous les yeux une collection de poésies et noms populaires des Roumains de Serbie. Ce sont absolument les mêmes légendes, balades et “doïne” qu'on trouve chez les Roumains du Nord du Danube. De plus, ils ont la volonté profonde et tenace de vivre ensemble. S'ils ne l'ont pas exprimée extérieurement et publiquement, c'est qu'ils en ont été empêchés,  A plusieurs reprises, ils ont envoyé des délégations à Bucarest pour demander aide et protection au Gouvernement roumain. Celui-ci les a découragés pour conserver des rapports amicaux avec le Gouvernement serbe, avec lequel il devait collaborer dans la lutte contre les Austro-Magyars. Mais, si cette volonté de rester Roumains et de s'unir aux Roumains, si leurs sentiments de Roumains, dont nous venons de citer quelques cas, n'ont pas pu se dépenser en surface, ils se sont développés en profondeur. Ce n'est qu'ainsi qu'on peut s'expliquer pourquoi cette population roumaine, sans église et sans école roumaines, a fait preuve d'une endurance et d'une résistance nationales sans pareille. Non seulement cette population ne diminue pas, mais elle se multiplie et, au lieu de se serbiser, elle arrive assez souvent à roumaniser ses voisins serbes.” V - La résistance des Roumains LES ROUMAINS DE SERBIE Dimitrie DRAGHICESCO (1875-1945) Paris 1919 http://www.romaniamagnifica.ro/?do=Dorul&optiune=Valea+Timocului Cu respect, Valentin-Nicolae Bercă "România Magnifică" - www.romaniamagnifica.ro - un proiect cultural pentru unitatea şi bogăţia spirituală a Românilor de pretutindeni, militând pentru reafirmarea valorilor spiritualităţii poporului român, unit prin limbă, tradiţii şi credinţă creştină, mereu mândru de istoria sa multimilenară  în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Reprezentanți ai Guvernului prezenți la inaugurarea punctul de lucru SMURD Șomcuta Mare

 Miercuri, 28 august 2019, în cadru festiv a avut loc ceremonia de inaugurare a punctului de lucru SMURD Șomcuta Mare, aflat în subordinea Detașamentului de Pompieri ”Căpitan Marchiș Adrian Baia Mare” din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență ”Gheorghe Pop de Băsești” Maramureș.

 La acest moment important pentru ISU Maramureș și pentru Serviciul Județean de Ambulanță Baia Mare au fost prezenți ministrul Sănătății, Sorina Pintea, ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu Oprea, ministrul Apelor, Pădurilor și Mediului, Ioan Deneș, prefectul județului Maramureș, Vasile Moldovan, președintele Consiliului Județean, Gabriel Zetea, deputatul de Maramureș, Călin Matei, primarul orașului Șomcuta Mare, Gheorghe Buda, primarii din localitățile limitrofe, comandații și șefii unităților și instituțiilor aparținând sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, reprezentanți din ATOP Maramureș, colaboratori ai ISU Maramureș, cadrele militare ISU Maramureș.

Primul mesaj l-a avut colonelul Baltaru Pavel, inspectorul-șef al ISU Maramureș  care a mulțumit tuturor celor prezenți la deschiderea punctului de lucru SMURD Șomcuta Mare. ”Dorința deschiderii acestui punct a fost prezentă de mai mulți ani, pentru a putea oferi populației intervenția oportună a cadrelor sanitare și a paramedicilor. SMURD Șomcuta va deservi același raion de care răspund și pompierii, respectiv orașul Șomcuta Mare cu împrejurimile și satele arondate, Valea Chioarului, Remetea Chioarului, Boiu Mare, Mireșu Mare, Satulung și satul Chelința care aparține de Ulmeni. Ne dorim să venim în sprijinul populației și să prestăm servicii de calitate și am convingerea că așa va fi. Mulțumim pentru ajutor și pentru acest parteneriat pe care l-am dezvoltat cu orașul Șomcuta Mare, deoarece a fost un efort considerabil depus de administrația locală. Mulțumiri aducem și Consiliului Județean Maramureș, dar și autorităților centrale, respectiv miniștrilor care sunt din județul nostru și care demonstrează, prin atitudinea lor, solidaritatea și omenia care caracterizează Maramureșul”, a declarat inspectorul șef al ISU Maramureș, Pavel Baltaru.

Gheorghe Buda: ”Sperăm să aducem și descarcerarea aici, pentru a avea cu adevărat un serviciu integrat de urgență în Șomcuta Mare”

La cuvânt a fost invitat, apoi, primarul orașului Șomcuta Mare, Gheorghe Buda, care a arătat că această zi a fost așteptată de patru ani de către localnici, trăind cu toții un moment deosebit. ”Sunt convins că toți cei care vor activa aici, de acum înainte, vor fi aproape de cetățeni și de evenimentele nedorite care vor apărea. Mulțumesc, în primul rând Consiliului Local și administrației locale din Șomcuta Mare care mi-au fost alături în cei doi ani în care am implementat acest proiect de reabilitare, prin care am adus la cele mai înalte standarde această construcție. Mulțumesc în mod special președintelui Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, care a fost mereu alături de administrația locală din Șomcuta Mare de fiecare dată când am solicitat fonduri, însă vreau să subliniez și faptul că ne-a fost mereu alături și cu un sfat sau cu o vorbă bună. Trebuie să mulțumim și Guvernului României că a fost alături de autoritățile administrativ teritoriale începând cu anul 2014, când au început să se stabilizeze bugetele locale. Și cum bugetul la Șomcuta Mare a ajuns să fie dublu, am reușit să realizăm o parte dintre obiectivele propuse. Mulțumiri aduc și reprezentanților ISU Maramureș, Ambulanței Maramureș, constructorului, S.C. Drumuri și Poduri SA, dar nu în ultimul rând, ministrului Sănătății, Sorina Pintea, care a avut de spus un cuvânt important în realizarea acestui proiect”, a precizat primarul orașului Șomcuta Mare, Gheorghe Buda.

Edilul a subliniat faptul că speră să fie aprobate cele 20 de posturi pentru Șomcuta Mare, începând cu luna septembrie și să fie adusă și descarcerarea la acest punct de lucru. ”Atunci vom vorbi cu adevărat de un sistem integrat care să deservească Țara Chioarului, o zonă care este destul de întinsă și care este traversată pe o mare suprafață de drumul european unde, din păcate, evenimentele nedorite sunt destul de dese”.

La microfon a fost invitat, apoi, directorul medical al Serviciului Județean de Ambulanță, Alexandru Ilieș, care a subliniat faptul că, după mai bine de un an de muncă, s-a reușit realizarea unui deziderat în Șomcuta Mare, acela de a avea toate serviciile de urgență sub un singur acoperiș. ”Se salvează vieți în fiecare zi, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, iar deschiderea punctului de lucru SMURD Șomcuta Mare este o șansă în plus pentru toți cei care locuiesc sau tranzitează această zonă”.

În cuvântul său, ministrul Sănătății, Sorina Pintea a declarat că este extrem de emoționată, deoarece de fiecare dată când vine în Maramureș, vine ACASĂ. ”Mă adresez acum vouă, pompieri, paramedici, lucrători ai Ambulanței. Știm cu toții strădania pe care o depuneți zi de zi, uneori fără a spune prin ce greutăți treceți. Le cunoaștem, însă, fapt pentru care încercăm să vă îmbunătățim condițiile de lucru. Doresc să mulțumesc și autorităților care și-au adus aportul în realizarea acestui proiect, deoarece atunci când există sprijin și consens, lucrurile merg. Și, cel mai important aspect este acela că sănătatea nu are culoare politică”, a subliniat ministrul Sorina Pintea.

Mesaje au transmis și ministrul Apelor, Pădurilor și Mediului, Ioan Deneș, dar și ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Radu Oprea, care au salutat această investiție realizată în Șomcuta Mare.

Gabriel Zetea: ”Am încredere în intervenția promtă a personalului ISU Maramureș”

În mesajul adresat tuturor celor prezenți, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a arătat că, la fel ca și primarul Gheorghe Buda și ministrul Sănătății, Sorina Pintea, și el este cuprins de emoție văzând că încă un proiect a fost finalizat în acest mandat. ”În general primarii sunt cei mai emoționați oameni atunci când realizează un proiect. Dar și eu mă emoționez alături de ei, deoarece am început un parteneriat cu primarii în 2016, când am stabilit ca proiectele demarate să fie finalizate într-un singur mandat, pentru a recâștiga, astfel, încrederea parțial pierdută a cetățenilor. Și când îți ții cuvântul, ai tot dreptul să fii emoționat, iar emoția primarului Gheorghe Buda este una de înțeles. Ne dorim să abordăm altfel administrația locală și acest lucru îl aplicăm și la nivelul Consiliului Județean Maramureș. Iar dacă vorbim despre instituțiile aflate în subordinea noastră, finanțate de către CJ, respectiv cele din domeniul ordinii publice sau apărării, cum este Centrul Militar sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență, cred că am reușit să creștem suficient de mult bugetele acestor instituții pentru ca dotările să fie tot mai bune. Și chiar dacă există în această perioadă foarte multe controverse în mediul public referitoare la activitatea organelor de ordine și apărare, eu am încredere în lucrătorii ISU Maramureș și am convingerea că, dacă cineva va avea probleme, vor interveni în cel mai scurt timp. Vom continua, astfel, să facem investiții în aparatură și în tehnica de care dispun reprezentanții ISU, pentru a putea, la rândul lor, să ajute toți maramureșenii”, a conchis președintele Gabriel Zetea.

Ultimul dar nu cel din urmă a luat cuvânt prefectul de Maramureș, Vasile Moldovan, care a subliniat faptul că este o zi mare pentru Șomcuta Mare și pentru întreaga Țara Chioarului. ”Nu a fost o muncă ușoară dar avem, astăzi, un exemplu de bună practică, avem instituții cum sunt ISU, SMURD, SAJ care se completează în acțiunile pe care le desfășoară și faptul că sunt toți sub același acoperiș este o mare realizare, iar intervențiilor lor vor fi mult mai rapide și eficiente”, a declarat prefectul Vasile Moldovan.

Înainte de tăierea panglicii, noul punct de lucru SMURD Șomcuta Mare a fost sfințit în cadrul unei ceremonii religioase. Locația serviciului integrat de urgență este un spațiu nou și generos, pregătit să găzduiască atât Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD) cât și punctul de lucru al detașamentului de pompieri ”Căpitan Adrian Marchiș” și stația de salvare ale orașului Șomcuta Mare.

Acest serviciu integrat de urgență va deservi toată comunitatea din regiunea Țării Chioarului, care până azi nu a avut un serviciu pentru preluarea urgențelor medicale, și este dotat cu echipamente de ultimă generație pentru a se putea interveni cât mai rapid și eficient în situații de urgență care pun viața cetățenilor în pericol.

                                                                                      CJMM

Nuţu Bota: Gânduri pentru Ana. Instantanee fotografice de Gelu Dragos

"Culoarea şi poezia sunt coordonatele definitorii ale existenţei lui Nuţu Bota. Aşadar, claviatura pe care exersează pictorul-poet are o desfăşurare amplă. Ştie, în egală măsură, să îmbine frumosul din picturile sale cu profunzimea versurilor remarcabile". VALERIU SABĂU

TRĂIASCĂ ȚINUTUL ȚIGĂNESC DIN UNGARIA!!!

Situația din Catalonia a aprins spiritele și în Ungaria. Pe deplin inspirați, cei din Partidul Țigănesc din Ungaria solicită referendum pentru înființarea unei regiuni autonome țigănești, care să cuprindă patru județe din estul Ungariei, cu o pondere etnică semnificativă a țiganilor. Prin urmare, aici vom vedea cum se va manifesta sprijinul UDMR, care pledează pentru autonomie etnică și dreptul la autodeterminare al minorităților.

Sunt sigur că udemeriștii vor susține autonomia ,,Ținutului țigănesc” din Ungaria, la fel cum susțin cauza ,,Ținutului Secuiesc” și a independenței Cataloniei…

N.N. Parcă au încercat și la noi ( țiganii) prin Oltenia, în anii 90?! Ha! Să vedem reacția maghiarilor!!!!

Preluare https://ziarulrealitatea.ro/traiasca-tinutul-tiganesc-din-ungaria-trimis-de-prof-univ-viorel-rogoz/

Ambasadorul Daniel Ioniţă de Ziua Independenţei Republicii Moldova: "România îţi este întotdeauna alături!"

Ambasadorul României în Republica Moldova, Daniel Ioniţă, transmitea marţi, 27 august 2019, un mesaj de felicitare cu ocazia împlinirii a 28 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, potrivit Deschide.md.

'Dragă Republica Moldova, la cea de-a 28-a aniversare a independenţei tale, îţi doresc să-ţi consolidezi democraţia, instituţiile şi statul de drept, precum şi să-ţi urmezi neabătut calea europeană, care asigura stabilitate, predictibilitate şi prosperitate tuturor cetăţenilor tăi. Te asigur, totodată, că România îţi este întotdeauna alături, iar sprijinul nostru pentru viitorul tău european este sincer, dezinteresat şi transpartinic', afirmă Daniel Ioniţă într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook.

'Noi, românii, spre deosebire poate de alţii, punem întotdeauna şi un strop de dragoste în relaţiile noastre bilaterale speciale, care se bazează pe comunitatea de cultură, limbă, istorie şi tradiţii', remarcă diplomatul român în acelaşi text.

Republica Moldova a obţinut recunoaşterea oficială a statalităţii sale la 2 martie 1992, când a obţinut statutul de membru al ONU.

Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, adoptată de parlament, face referiri la 'istoria milenară' şi 'statalitatea neîntreruptă' a românilor de la est de Prut în spaţiul istoric şi etnic al etnogenezei acestora, consacră, pentru spaţiul de la est de Prut, denumirile oficiale: limba română, popor român. Acest act fondator al Republicii Moldova din 27 august 1991 este marcat în fiecare an ca Ziua Naţională a Republicii Moldova sau Ziua Independenţei, aminteşte Deschide.md.

Declaraţia a fost adoptată şi semnată de 278 deputaţi ai parlamentului la 27 august 1991. Actul original a ars în timpul protestelor din 2009 de la Chişinău, dar un document identic a fost restaurat în 2010, conform publicaţiei menţionate.

Radio Chişinău notează într-un editorial cu această ocazie că 'în cei 28 de ani de independenţă, Republica Moldova a trecut prin multiple crize politice de proporţii, scrutine parlamentare anticipate şi o perioadă de aproape trei ani în care nu a avut un preşedinte ales'. În prezent, are un şef al statului care, după ce a încercat să o apropie de Moscova, se declară astăzi pentru o politică externă echilibrată, şi o majoritate parlamentară din care o parte vede viitorul Republicii Moldova alături de Moscova, iar cealaltă parte - în Uniunea Europeană. Viitor care însă pentru tot mai mulţi cetăţeni moldoveni pare a fi incert şi lipsit de orice perspectivă, ei preferând să părăsească ţara în căutarea unei vieţi mai bune - fie în Est, fie în Vest, subliniază postul de radio citat.

                                                                                            RGN

Minutul de poezie - Lucica DRAGOŞ

notiţe pe un colţ de ziar

într-o lume
care nu-şi vede
capul
de atâta treabă
ziua
oftează lung

faptele
bune
reglează
buna dispoziţie

cu un aer proaspăt
cuvintele
înfăşate
în mătasea iubirii

înfloresc
pe buzele omului
bucuria

de-a fi.

Prima întâlnire din această toamnă a Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş prezidată de poeta Carmena Felicia Băinţan

 Vineri, 30 august 2019, la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, în sala de conferinţe, la ora 11,oo va avea loc şedinţa (prima din stagiunea toamnă-iarnă) a  Cenaclului Filialei Ligii Scriitorilor Români din Maramureş (preşedinte: Carmena Felicia Băinţan) în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”Baia Mare. Şedinţa este organizată în preajma zilei de 31 august şi se doreşte a fi de excepţie, fiind o manifestare aniversară dedicată Zilei Limbii Române. Membrii filialei sunt rugaţi să recite poezii proprii despre Limba Română  sau să recite din poeţi români reprezentativi. 

Cu această ocazie va avea loc lansarea numărului 12/2019 al revistei „Freamăt” a LSR MM şi a două cărţi, autori Valeria Bilţ din Târgu Lăpuş şi Gelu Dragoş din Lucăceşti, comuna Mireşu Mare. Vă aşteptăm cu drag!

                                                 Carmena F. BĂINŢAN