Eminescu s-a considerat român, nu moldovean!

Președintele suspendat al Republicii Moldova, Igor Dodon, are prostul obicei de a se implica în acțiuni pe care nu poate și nu e în capabil să le înțeleagă vreodată. Încercând să se gudure pe lângă Rusia lui Putin, ca un pudel orfan, Igor Dodon reușește să strice nu numai relațiile frățești de sânge între România și Republica Moldova, ci și relațiile ruso-române în general. Am tot mai mult impresia că Igor Dodon e mai degrabă un agent al Kievului via Bruxelles, care nu are niciun interes că revină Basarabia la Patria Mamă, România. Igor Dodon are nostalgia vetustă și greșită a teoriei moldovenismului istoric, care a fost repudiată atât de basarabeni, cât și de Academia de Științe de la Moscova sau politicienii ruși, care o consideră o invenție sovietică, o utopie istoriografică pentru a lovi în unitatea românilor. De 15 ianuarie anul acesta, cu ocazia aniversării a 168 de ani de la nașterea Poetului Național, Mihai Eminescu, Igor Dodon s-a dus pe aleea clasicilor de la Chișinău să pună o floare ofilită la statuia lui Mihai Eminescu, susținând o minciună, că poetul a fost ”moldovean”. „Marele poet s-a născut pe pământ moldovenesc, la Botoșani (oraș din nord-estul României – n.r.), în 1850, și la vârsta de 39 de ani s-a stins din viață. Cred că fiecare cetățean al Republicii Moldova îl cunoaște pe Eminescu și opera lui, actuală până în prezent’, a menționat Igor Dodon, într-o declarație făcută la 128 de ani de la moartea poetului în 15 iunie anul trecut, potrivit portalului Noi.md. „Noi ne mândrim că avem așa un pământean, apreciat la nivel mondial. Fiecare popor are anumite personalități cu care se poate mândri, indiferent de timpul care a trecut de la nașterea sau de la decesul acesteia. Noi, poporul moldav, ne mândrim cu Mihai Eminescu, geniul literaturii noastre. Igor Dodon minte cum respiră în această speță și deformează cu nerușinare istoria. Mihai Eminescu s-a considerat întotdeauna român, iar faptul că era născut în Moldova și era moldovean ținea doar de o regiune geografică a României. Pentru Mihai Eminescu limba română era România, patria tuturor românilor care vorbeau în același grai de la ”Tisa până la Nistru”. Pe toți locuitorii care trăiau și vorbeau românește în Moldova, Transilvania și Țara Românească, Mihai Eminescu i-a considerat români. Moldoveanul, munteanul sau ardealenul erau corpul aceleiași națiuni. Moldova, Ardealul, Muntenia erau doar regionalisme etno-geografice ale aceluiași pământ românesc în opinia și credința lui Mihai Eminescu.

Poetul nostru național a fost și s-a considerat român în toate aspectele sale. Să nu uităm că Mihai Eminescu a fost organizatorul congresului românilor de pretutindeni de la Mănăstirea Putna din 1871, în care a vorbit de unitatea tuturor românilor și despre frumoasa limbă română. La Putna studenții participanţi au discutat probleme identitare și culturale ale românilor până la orele 2 din noapte. Discuţiile au fost reluate a doua zi – şi observând că sfârşitul nu se întrevede, Eminescu i-ar fi spus lui Slavici: „Acela care vrea să facă ceva nu discută, ci lucrează… facem ce știm și lumea vine după noi”. S-a emis, printre altele, ideea înființării de societăți în toate universitățile în care se găseau studenți români; şi se dorea şi înființarea unui organ de presă comun, cu caracter literar și științific, care să fie tipărit la Viena. De asemenea, Mihai Eminescu a făcut parte din Societatea secretă ”Carpații” care milita pentru lupta armată în vederea unirii Transilvaniei cu România. “In mss. 2263, f. 44r, [Eminescu] vorbeşte de două societăţi „a tuturor românilor, veniţi în ţarã”: Carpaţii şi Balcanii. Prima, ştim că s-a înfiinţat la 24 ianuarie (zi nu întâmplător aleasă) 1882. Dar Eminescu voia una şi mai cuprinzătoare, de tip francmasonic, cu numele lui Matei Basarab, ultimul nume de domnitor pronunţat de el înainte de moarte, cu care s-a şi identificat: „O organizare între Români asemenea societăţii francmasonilor şi Iezuiţilor – ca a bisericii catolice. Pretutindenea oameni omenoşi, care să ţie registru de tot sufletul românesc. Cel slab trebuie încurajat şi lăudat pentru ca să devie bun; trebuie trezită deşteptăciunea lui, decorat la nevoie; trezite mii de speranţe în el, în caz de enormă nevoie ajutat chiar. Să se simtă că Soc. Matei Basarab reprezintă o putere enormă”. Mihai Eminescu s-a considerat român și a acționat ca atare toată viața sa. Limba poeziei lui Mihai Eminescu a unificat și modernizat limba vorbită a tuturor românilor din România mică și din teritoriile aflate sub ocupație austriacă sau țaristă. De altfel în cunoscuta și îndrăgita poezie ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, poetul Mihai Eminescu nu a scris ”Ce-ți doresc eu ție, dulce Moldova!”. Pentru Eminescu, moldovenii erau români și vorbeau frumoasa limbă română atât cu ardelenii, cât și cu muntenii. Deci ceea ce susține Igor Dodon nu numai că e o minciună inadecvată adevărului istoric, dar și o gravă jignire a poporului român din dreapta și din stânga Prutului.

Ionuț Țene