I. CONCURSUL INTERNAȚIONAL DE ISTORIE
„VASILE STROESCU”, CONCURS CU PARTICIPARE
INDIRECTĂ GRATUITĂ ȘI CU PREMII ÎN BANI. ETAPA
I: „ÎNVAȚĂ DESPRE BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA” (vor fi etape și pentru celelalte
provincii și comunități românești).
Concursul nu este un test, ci premiază, prin tragere
la sorți, pe copiii și tinerii de orice vârstă și din orice țară care învață
lucruri noi cu această ocazie căutând răspunsuri cu ajutorul profesorilor
(indiferent de disciplina predată), diriginților, învăţătorilor sau părinţilor,
în biblioteci sau cu ajutorul internetului (majoritatea informațiilor istorice se vor găsi din
24 mai și pe https://invatatori.ro/
, site-ul Asociației Generale a Învățătorilor din România). Participarea la
acest concurs este gratuită. Se vor acorda premii în bani prin tragerea la
sorţi din 4 iunie 2018. În urnă vor fi toate fişele de concurs (de mai jos) cu
peste 35 de răspunsuri exacte care vor fi expediate individual sau în grup,
scanat sau în format Word, până în 31
mai, prin e-mail la concursurileagiro@gmail.com
sau prin scrisoare simplă la adresa: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din
România (Casa Corpului Didactic), str. Mucius Scaevola nr 13, localitatea Arad,
județul Arad, cod poştal 310107. Așteptăm
cu drag și oferte de la persoane fizice/juridice de a acorda premii
suplimentare reprezentanților din anumite țări, regiuni, județe/raioane sau
școli, pe lângă cei premiați de AGIRo. În plus, există și posibilitatea
premierii la nivel de școală a unor participanți cu cel puțin 35 răspunsuri
bune din 40, noi urmând să le eliberăm și acestora diplomele corespunzătoare
II. PARTICIPĂRI
DIRECTE LA SIMPOZIOANE, ȘCOLI DE VARĂ ȘI CONGRESE INTERNAȚIONALE
1.ARAD, Ziua
Învățătorului, simpozion internațional, 3 zile, începând cu cina din 28 iunie
și terminând cu prânzul din 1 iulie (100 lei/zi =300 lei în total cazare și
masă). Înscrierile și plățile se fac până în 31 mai. Participanții din țară
trebuie să achite în plus și taxa de participare de 30 lei și cotizația de
membru de 25 lei (cotizația se achită o singură dată pe an);
2.CERNĂUȚI, Ziua
Învățătorului/ Simpozion Internațional, (ACDERCU), Ucraina, 3 zile, începând cu
cina din 4 iulie și terminând cu prânzul din 7 iulie (80 lei/zi =240 lei în
total cazare și masă). Locurile sunt limitate: 5 din ACDERTU (regiunea
Transcarpatia), 10 ACDEROU (regiunea Odessa), 10 AGIRoMD (R.Moldova, din care 3
din regiunea nistreană), 50 din România. Înscrierile și plățile se fac până în
31 mai. Participanții din țară trebuie să achite în plus și taxa de participare
de 30 lei și cotizația de membru de 25 lei (cotizația se achită o singură dată
pe an).;
3.EFORIE SUD, Școală
de Vară Internațională a AGIRo, 4 zile, începând cu cina din 9 iulie și
terminând cu prânzul din 13 iulie (85 lei/zi la Hotel Crișana =340 lei în total
cazare și masă și 100 lei/zi la Hotel Excelsior sau Cosmos= 400 lei în total
cazare și masă). Înscrierile și plățile se fac până în 31 mai. Participanții
din țară trebuie să achite în plus și taxa de participare de 30 lei și
cotizația de membru de 25 lei (cotizația se achită o singură dată pe an).;
4.ALBA-IULIA, Congres
Internațional, al 41-lea al AGIRo, cu ocazia Centenarului, 3 zile, începând cu
cina din 6 august și terminând cu prânzul din 9 august (vreo 100-120 lei/zi=
300-360 lei în total cazare și masă). Înscrierile și plățile se fac până în 31
mai. Participanții din țară trebuie să achite în plus și taxa de participare de
30 lei și cotizația de membru de 25 lei (cotizația se achită o singură dată pe
an);
5.FOCȘANI,
Simpozion internațional, începând cu cina din 26 octombrie și terminând cu
prânzul din 28 octombrie (Inițiatorul, colegul Gicu-Valentin Dogaru, ne asigură
că vor fi și locuri gratuite pentru colegi și elevi din R.Moldova, Ucraina,
Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania, Ungaria)
III. PARTICIPĂRI CU
ARTICOLE LA SIMPOZIOANE INTERNAȚIONALE, ȘCOALĂ DE VARĂ INTERNAȚIONALĂ ȘI
CONGRES INTERNAȚIONAL
Articolele pot
fi pe orice temă din domeniul educațional (să nu fie mai lungi de 3 pagini).
Colegii din țară trebuie să achite câte o taxă de publicare de 30
lei/articol/volum și cotizația de membru de 25 lei (cotizația se achită o
singură dată pe an). Colegii de peste hotare pot publica gratuit.
Scrieți
articolele în formatul atașat mai jos și redenumiți documentul cu numele
dumneavoastră. Trimiteți articolul/articolele și dovada de plată până în 31 mai
la adresa asociatiainvatatorilor@gmail.com
Puteți trimite
articole pentru unul sau pentru ambele volume pe care le vom scoate în această
vară:
- un volum
dedicat simpozionului internațional „Portrete de dascăli”;
- un volum
dedicat școlii internaționale și congresului (revista AGIRo și buletinul
congresului).
IV. CUM SE FAC
PLĂȚILE
A.Ne bucurăm să nu faceți multe
depuneri separate fiindcă vi se iau și ni se iau comisioane bancare de fiecare
dată. Faceți, pe cât se poate, o singură depunere (chiar și pentru mai multe
persoane deodată și pentru mai multe activități deodată) și explicați detaliat
în e-mail pentru cine și pentru ce s-a făcut plata. În contul de mai jos se
achită, după caz, tot ceea ce aveți de plată: și cotizația și taxele de
participare și taxele de publicare și cazarea și masa.
B.Cotizația anuală individuală de
membru al AGIRo se poate achita în 2 feluri, la alegere:
a) Poate deveni membru al AGIRo orice
cadru didactic care achită cotizația anuală de 25 lei prin ordin de plată sau
mandat poştal completând următoarele: Asociaţia Generală a Învăţătorilor din
România, CEC Bank Arad (sucursala Bdul. Revoluţiei nr. 5-7), cont IBAN
RO32CECEAR0137RON0355948, cod fiscal 23564572. După achitarea cotizaţiei să îmi
trimiteţi mesaj pe e-mail pe adresa asociatiainvatatorilor@gmail.com
în care să precizaţi suma depusă, pentru cine şi pentru ce an s-a achitat (în
cazul în care aţi rămas în urmă cu cotizaţia). Vă voi trimite apoi adeverinţele
corespunzătoare.
b)Cei care ne trimit scanat la asociatiainvatatorilor@gmail.com
al doilea exemplar al formularului 230 ataşat mai jos cu numărul de
înregistrare de la ANAF şi care atestă că au redirecţioat 2% din impozitul pe
anul 2017 sunt scutiţi de cotizaţie. Descărcați, printați și completaţi doar
capitolul I (cu datele contribuabilului) al formularului atașat şi semnaţi jos,
la ,,contribuabil”. Puteţi la alegere: a)să depuneţi personal până în 25 mai
documentul la ANAF-ul de pe raza domiciliului dv sau b)să îl trimiteţi până în
25 mai prin poştă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la
ANAF-ul de pe raza domiciliului dvs. Adresa ANAF-ului de pe raza căruia aveti
domiciliul o puteţi găsi folosind linkul https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/telefoane_judete/Regiuni.htm
Fac parte de
drept din AGIRo şi colegii care activează într-o asociaţie/sucursală judeţeană
care este membră AGIRo, asociaţie/sucursală judeţeană care are achitată până în
31 mai cotizaţia către AGIRo (200 lei anual asociaţia şi 100 lei anual
sucursala).
După achitarea
cotizației solicitaţi la asociatiainvatatorilor@gmail.com
înscrierea în grupul agiro@googlegroups.com
pentru a fi la curent cu activitatea AGIRo şi pentru a vă face cunoscută
activitatea dumneavoastră celorlalţi.
Cu bine,
Viorel Dolha
Preşedintele Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor din România
tel 0723259290 sau
0744195155
PS.
a)Mai sunt
dator să trimit câtorva colegi niște adeverințe și volume. Le trimit până în 24
mai
b) Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România
(AGIRo) este cea mai veche și importantă asociaţie profesională a cadrelor
didactice (învăţători, educatoare şi profesori) din ţară. Este semnatară a
pactului naţional pentru educaţie. AGIRo este luată în evidenţa MECT cu nr 217/
23 07 2008 în conformitate cu Legea 246/2005, OUG 75/2005 privind asigurarea
calităţii educaţiei, OG 129/2000 privind organizarea activităţilor de formare
profesională, Legea 324/2003 privind cercetarea ştiinţifică. În 27 01 2011 AGIRo
a semnat cu MECTS Protocolul de colaborare prin care i se recunoaşte rolul
consultativ pe lângă minister în proiectarea, fundamentarea şi aplicarea
strategiilor naţionale în domeniul educaţiei în conformitate cu art 14 alin.
(1) din Legea nr 1/2011. AGIRo este (conform statutului) ,,o asociaţie
non-guvernamentală, nonprofit, independentă, cu beneficiu public, continuatoare
a Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România cu statut autentificat de Tribunalul Ilfov cu nr 12686/1927 prin sentinţa
nr 39/30 iunie 1927 (de atunci în România Ziua Învăţătorului este 30 iunie) şi
înscrisă în registrul persoanelor juridice nr 354/1927; cu activitatea abuziv
întreruptă în 1945 şi reactivată prin hotărârea celui de al XXVIII-lea Congres
Naţional al Învăţătorilor din România şi a Învăţătorilor Români de peste Hotare
de la Arad din 28-29 octombrie 2006”.
AGIRo
funcţionează ca o federaţie având în jumătate din judeţele României asociaţii
judeţene ale învăţătorilor care sunt membre AGIRo (13 membre fondatoare,
celelalte aderând ulterior), iar în cealaltă jumătate a judeţelor, sucursale
judeţene ale AGIRo. Din octombrie 2010 s-a înregistrat la Ministerul Justiţiei
din Chişinău Asociaţia Generală a
Învăţătorilor din România –filiala R.Moldova. Mai avem sucursale în alte 6 state în care există comunităţi româneşti.
Primul congres AGIRo a fost
organizat în 1898 la Ploieşti. AGIRo a organizat după reactivare 13 Congrese
Naţionale (XXVIII-XL) la Arad, Bucureşti (Palatul Parlamentului şi
Universitatea Politehnica), Constanţa, Slobozia, Chişinău, Buşteni, Slatina,
Suceava-Cernăuţi-Eforie Sud, Cluj-Napoca-Slatina-Apșa de Mijloc, Transcarpatia,
Ucraina, Academia Învăţătorului Modern la Vadul lui Vodă, R.Modova și școli de
vară internaționale la Chișinău, Izmail și Satu Nou, raionul Sărata, regiunea
Odessa, Ucraina și Eforie Sud. La aceste evenimente cel mai mic număr a fost de
750 delegaţi, iar cel mai mare de 1500 delegaţi din absolut toate judeţele
ţării. La mai toate congresele AGIRo au participat miniştrii educaţiei în
funcţie şi foşti miniştri ai educaţiei. Au mai partricipat şi miniştrii
educaţiei din R.Moldova, preşedintele României, preşedintele şi
vicepreşedintele Academiei Române, parlamentari, europarlamentari,
reprezentanţi ai autorităţilor locale, personalităţi ale vieţii publice şi din
domeniul culturii. Au conferenţiat personalităţi de cel mai mare prestigiu din
domeniul ştiinţelor educaţiei.
CONCURSUL
INTERNAȚIONAL DE ISTORIE „VASILE STROESCU”
CONCURS CU PARTICIPARE INDIRECTĂ GRATUITĂ ȘI CU PREMII ÎN
BANI
ETAPA
I: „ÎNVAȚĂ DESPRE BASARABIA ȘI TRANSNISTRIA”
(vor
fi etape și pentru celelalte provincii și comunități românești)
Concursul
nu este un test, ci premiază, prin tragere la sorți, pe copiii și tinerii de
orice vârstă și din orice țară care învață lucruri noi cu această ocazie
căutând răspunsuri cu ajutorul profesorilor (indiferent de disciplina predată),
diriginților, învăţătorilor sau părinţilor, în biblioteci sau cu ajutorul
internetului (majoritatea informațiilor istorice se vor găsi din 24 mai și pe https://invatatori.ro/ , site-ul Asociației
Generale a Învățătorilor din România). Participarea la acest concurs este
gratuită. Se vor acorda premii în bani prin tragerea la sorţi
din 4 iunie 2018. În urnă vor fi toate fişele de concurs (de mai jos) cu peste
35 de răspunsuri exacte care vor fi expediate individual sau în grup, scanat
sau în format Word, până în 31 mai, prin e-mail la concursurileagiro@gmail.com
sau prin scrisoare simplă la adresa: Asociaţia
Generală a Învăţătorilor din România (Casa Corpului Didactic), str. Mucius
Scaevola nr 13, localitatea Arad, județul Arad, cod poştal 310107. Așteptăm cu drag și oferte de la persoane
fizice/juridice de a acorda premii suplimentare reprezentanților din anumite
țări, regiuni, județe/raioane sau școli, pe lângă cei premiați de AGIRo. În
plus, există și posibilitatea premierii la nivel de școală a unor participanți
cu cel puțin 35 răspunsuri bune din 40, noi urmând să le eliberăm și acestora
diplomele corespunzătoare.
FIŞA DE CONCURS
Numele şi prenumele elevului ........................................ clasa/anul ........, școala/instituția de
învățământ...............................................................,
localitatea ............................., județul/raionul................................,
țara........................., învăţător/profesor coordonator ...................................Tuturor
participanţilor şi cadrelor didactice coordonatoare le trimitem prin e-mail
adeverinţă dacă se noteză aici şi e-mailul dumnealor: ...............................................
1.Prin
„Psaltirea în versuri”, cu peste 500 pagini şi 8634 de versuri, tipărită în
1673 la Uniev, Podolia (azi Унів, Ucraina), Dosoftei este considerat primul
mare poet român, primul versificator al Psaltirii în tot răsăritul
pravoslavnic, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii şi
care a contribuit la formarea limbii literare româneşti. Își numește marea
operă ”Psăltire a Sântului Proroc David
pre limbâ rumâneascâ”. În care țară a fost el
mitropolit?...................
2.Care „Voievod și de moșie
Domn al Moldovii” publică în 1717, la Sankt Petersburg „Hronicul vechimei a
romano-moldo-vlahilor întăi pre limba lătiniască izvodit, iară acmu
pre limba romîniască scos.”? În
volum scrie: „Înainte de toate, chiar dacă acest neam a fost împărțit în trei ținuturi
de căpetenie, totuși toți se cheamă cu același nume de români, disprețuind,
adică dând de-o parte numele de valahi, care le-a fost dat de către popoarele
barbare. Căci românii care trăiesc și astăzi în Transilvania și în ținutul
numit Maramureș, nu-și dau numele de valah, ci de români (martori îmi sunt toți
locuitorii tuturor națiilor din Transilvania). Cei din Valahia (pe care grecii
din vremuri apropiate îi numesc ungrovlahi, iar noi, moldovenii, îi numim
munteni – căci au luat în stăpânire mai multe locuri muntoase) își dau și ei la
fel numele de români, iar țării lor de Țara Românească. Noi, moldovenii, la fel
ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci
românească, astfel că, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră,
nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?». Arată-să pre scurt
neamul Moldoveanilor, Munteanilor, Ardeleanilor carii cu toții cu un nume de
obște Români să cheamă.”...............................
3.În ce
lucrare scrie Dimitrie Cantemir că: „Înainte de soborul
bisericesc de la Florenţa (1437), moldovenii foloseau litere latineşti, după
pilda tuturor celorlalte neamuri al căror grai se trage din cel
roman.”?.............................
4.Cum
se numește autorul, înnobilat de Ecaterina a II-a, al primei cărți de poezie
tipărită din întreaga literatură română („Poezii noo”), apărută în 1792-1796 în
Transnistria (la Dubăsari sau Movilău), volum în a cărui „Predislovie” scrie: „Unele dăntr-aceste stihuri sânt tălmăcite
după limbi străine, iar altele alcătuite dăn nou pă limba rumânească”?........................
5.Care pedagog basarabean scotea în 1827 în Sankt Petersburg, la
„Dipartamentul Obşteştiei Învăţări”, o „Gramatică russască și rumâniască” (россиско – румынская
грамматика) în 3 volume? În prefaţa scrisă în limba rusă explică: „Mă simt obligat a spune câteva cuvinte despre această
gramatică româno-rusă, care nu numai că poate fi de folos, dar este necesară,
fiindcă ea dă mijloace a căpăta cunoștință în limba rusească la opt sute de mii
de Români, care locuiesc în Basarabia aflătoare sub stăpânirea
Rusiei”.....................................
6.Din
1540 și până în 1837 regiunea dintre Nistru și Bug -care pe atunci se numea
„Ucraina Hanului” (cu sediul hatmanului la Dubăsari) sau Edisan sau, mai
târziu, ținutul Oceakovului- aparținuse bisericește de Mitropolia Proilaviei.
Ierarhii Proilaviei se intitulau Mitropoliți ai Proilaviei, Tomarovei
(Renilor), Hotinului, al întregului țărm al Dunării, al Nistrului și al
întregii Ucraine a Hanului. O scurtă perioadă, ortodocșii din Transnistria au
fost și sub jurisdicția episcopiei Hușilor. În 1792 fuseseră în „Ucraina
Hanului” 316 parohii moldovenești. Care este numele actual al orașului unde
funcționase Mitropolia Proilaviei?............................
7.Cum se
numește autorul, originar din Ovidiopolul de peste Nistru, care a scos în 1840
la Sankt Petersburg „Gramatica valaho-moldovenească”, în prefața căreia scria: „Acesta e limba Română. Și denumirea de
Român nu e întâmplătoare. Deci, într-o descriere generală a urmașilor apropiați
ai unuia și aceluiași trib, suntem în drept să ne ținem de comuna lor denumire;
deci limba Română poate servi drept noțiune comună pentru graiul Valah și
pentru cel Moldovenesc.”?...................
8.Unde ține în 1840 profesorul basarabean Alexandru
Tadeu Hajdeu, în calitate de efor al şcoalei, adresându‑se absolvenţilor de
origine moldovenească, discursul „Suvenire de cele trecute, idee de cele de faţă şi arătare de cele
viitoare ale Moldovei”, în care, între altele, le
spune: „O naţie românească, naţie de pe
acum slăvită între toate popoarele cele mai faimoase prin suvenirile istorice
ale vremii trecute şi prin constituţia politică de astăzi, adu‑ţi aminte că
soarta ta este, ca să le întreci pe toate, odată, prin
civilizaţie şi printr‑o slavă care naşte din cultura ştiinţelor şi
artelor!”?.............
9.Care
a fost mareşalul nobilimii din Basarabia care ceruse în 21 septembrie 1841 „să se comande din Moldova şi Valahia
cantitatea necesară de cărţi şcolare pe cheltuiala nobilimii”? Consiliul
suprem al provinciei basarabene îi cerea și el în 21 martie 1842 guvernatorului
Feodorov că se cuvenea „a se permite
învăţământul în limba română în şcolile regionale, în limba română care va fi
mai necesară decât celelalte pentru tineretul moldovenesc de aici.” Același
lucru îl ceruse în 1839 și precedentul mareşal al nobilimii basarabene,
Dimitriu. Ca rezultat al acestui energic demers, limba română a fost introdusă
în câteva şcoli regionale basarabene. Cât despre cumpărarea cărţilor din
principate, ministrul rus nu a răspuns nimic nici atunci şi nici mai
târziu...........................
10.Cum
se numește poetul și generalul român basarabean (n.1847 Brănești, Bălți - d. 26
septembrie 1921, Tighina), primul președinte al Partidului Național
Moldovenesc, care scria sub ruși: „Căci
poporul creştinesc/ Poartă nume românesc/ Şi-i în ţara Bessarabă/ Ce de ruşi
făcută roabă…”?......................
11.Proprietarul Tipografiei din
Chişinău, Achim Popov, în cererea depusă la 1 octombrie 1847 roagă
autoritățile basarabene să îi aprobe editarea la Chişinău a unei gazete cu
numele ...........................
12.Care
fabulist basarabean publică în 1852 la Chișinău volumul de 98 pagini „Alcătuirile. Poezii” în prefața căruia
scria: „Cred că, de vei avea cea mai mică
picătură de sânge român, ai sălta văzând în mânile tale această
cărticică.”?.......................
13.Care pedagog basarabean publicase la Chișinău în 1865, cu
slove latine, manualele „Cursulu primitivu de
limba rumână, compusu pentru sholile elementare și IV clase gimnaziale”, și
„Abeceda Rumână”? În prefața ambelor a utilizat doar glotonimul limba
română și etnonimul român și
explică: „ Rumăni Moldovan, Muntean, Bănățan etc.”............................
14.Care profesor basarabean, părintele lui Bogdan
Petriceicu Hașdeu, scria, la 3 iulie 1867, despre România: „Binecuvântează, Doamne, ţara noastră a
făgăduinţei!”, „țara străbunilor mei, precum şi pentru patria urmaşilor mei”,
„Trăiască România, Trăiască Carol I!”?..................
15.Cum se
numește pedagogul, compozitorul, dirijorul și muzicianul (n. 20 martie 1847,
Ismail, sudul Basarabiei, acum în Ucraina – d. 21 decembrie 1903, Iaşi) care a fost director al Conservatorului din Iași și a condus corul
Mitropolitan din Iaşi? În 1883, cu prilejul inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, a scris celebrul „Cântecul lui Ștefan cel
Mare”.....................
16.Preotul
basarabean Petre Gheorghian scria în 1905 versurile profetice: „Suna-va ceasul dezrobirii mâine / Și
lanțul va cădea în praf însângerat / Și vei cunoaște-atunci, tu, bietule
române, / C-atât amar de vreme ai stat îngenuncheat!" În 1902,
preoțimea basarabeană, având ca scop tipărirea de literatură ortodoxă în limba
română care să fie difuzată gratuit în toate parohiile, s-a reunit în
așa-numita „Frăție a Nașterii lui ...........................”.
17.Cine
a fost omul politic basarabean care suferise arestări încă din 1902 (împreună
cu tot Comitetul Pământeniei Basarabene), apoi închisoare la Dorpat, Wenden,
Butîrki, Iaroslavl, Vologda, etc. – continuând apoi cu deportările din regiunea
Arhanghelsk și condamnarea la moarte, de către un Tribunal extraordinar
revoluţionar instituit de Rumcerod în ianuarie 1918? A întocmit un Abecedar
românesc, cu litere latino‑ruse (Rumâno‑russkaia azbuka) când era
judecător la Bălţi. Încă în 1911 declara: „Românism
înseamnă luptă. Nu văd altă cale care să ducă la biruinţă, decât numai prin
luptă dârză de redeşteptare a conştiinţelor şi cultivarea forţelor”.....................
18.În
ce an Apostol Culea şi cu Dumitru Țoni, conducătorii Asociației Generale a
Învățătorilor din România au închiriat vaporul „Domnul Tudor” şi 100 de
învățători români au făcut o excursie la Ismail, în sudul Basarabiei?
Oficialităţile din Ismail i-au primit cu muzică şi cântându-le Imnul Regal
Român. Partea română a răspuns cu imnul „Boje, Tarea hrăni” (Doamne, păzeşte pe
Ţar). Pentru prima oară, de la 1877, a ancorat în portul Ismail un vapor
românesc. Tot oraşul ieşise în întâmpinarea lor cu flori. ............
19.Cine
a fost cel dintâi locuitor din Chișinău care a arborat drapelul României la
reședința sa în martie 1917? A fost istoric român basarabean și judecător, cel
care a convocat un congres al învățătorilor din toată Basarabia în 10 aprilie
1917. Cu ocazia Congresului învăţătorilor moldoveni din Basarabia de la
Chișinău din mai 1917 şi-a început discursul cu adresarea: „Fraţi
români!”....................
20.În
14 aprilie 1917 s-a înființat „Asociaţia (obştea) învăţătorilor moldoveni din
Basarabia şi de dincolo de ..................”.
21.Cine
a spus la primul congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia (25–28 mai
1917) că „Trebuie să ştim că suntem
români, strănepoţi de-ai romanilor. Aceasta trebuie să le-o spunem şi copiilor
şi tuturor celor neluminaţi.”.........................................
22.Care profesor și politician basarabean, vorbind la
Congresul Învăţătorilor Moldoveni din Basarabia care şi-a ţinut lucrările la
Chişinău de la 25 la 28 mai 1917, printre alte idei strategice, a propus „să se alipească la Basarabia părţile
locuite de români din Cherson, Ovidiopol şi Odesa, întrucât aceşti români, pe
vremea mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, au fost ocârmuiţi, din punct de
vedere religios, de către Mitropolia din Basarabia”. În 1916, pe când era profesor în Soroca,
fusese exilat în Siberia pentru că lupta la deşteptarea conştiinţei naţionale a
elevilor din această şcoală. ......................
23.În
6 iunie 1917, în piaţa gării din Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc a
făcut o primire caldă ardelenilor care mergeau spre Iași venind de la Kiev.
Cine a spus atunci „Prin mine moldovenii
vă oferă acest steag tricolor: simbolul unităţii noastre naţionale. Primiţi-l
cu dragostea cu care vi-l dăm şi-l duceţi cu bine peste Prut, peste Milcov,
peste Olt, peste Mureş şi peste Crişuri, fluturaţi-l triumfător peste întreaga
întindere românească şi implantaţi-l apoi în numele nostru pe turnul cetăţii de
la Alba Iulia. Duceţi-l la biruinţă, sau muriţi pentru idealul care vă
însufleţeşte!”?..........................................
24.Studentul basarabean Teofil Ioncu, în
septembrie 1917, reprezentând Partidul Naţional Moldovenesc la Kiev, la
Congresul naţionalităţilor din Rusia, spunea: „Salut congresul naţiunilor în numele ....................................din Basarabia! Mulţi aţi auzit
de „Moldoveni”, dar puţini cred că ştiţi, că naţiunea moldovenească nu există.
Există o naţiune română. Numele Moldova, Moldoveni, este numai teritorial, dar
nu naţional.”
25.Care
delegat transnistrean a rostit la Chișinău, la Congresul ostaşilor şi
ofiţerilor moldoveni din 20 octombrie 1917: „vă
întreb pe domniile voastre, fraţilor, fraţii mei şi neamurile mele - că sântem
noi moldoveni dintr-un sânge - cui ne lăsaţi pe noi moldovenii? De ce sântem
rupţi din coasta Moldovei şi trăim pe celălalt mal al Nistrului? Noi rămânem ca
şoarecii în gura motanului? Fraţii noştri! Nu ne lăsaţi, nu ne lepădaţi şi nu
ne uitaţi. Şi dacă ne veţi uita, noi malul Nistrului îl vom săpa şi vom
îndrepta apa pe dincolo de pământul nostru.”?...................
26.Zemstva
Gubernială din Chișinău se adresa în 13 noiembrie 1917 zemstvelor guberniale
din Podolia și Ekaterinoslav cu rugămintea de a arăta numărul copiilor
moldoveni de vârstă școlară din stânga .....................
27.Cine a fost
învățătorul basarabean cu studii la Şcoala Normală din Bairamcea, judeţul
Cetatea Albă, care a stabilit definitiv proporţia etnică a celor 150 de viitori
deputaţi ai Sfatului Ţării (105 moldoveni, 15 ucraineni, 13 evrei, şapte ruşi,
trei bulgari, doi nemţi, doi găgăuzi, un polonez, un armean, un grec și 10
locuri pentru moldovenii de dincolo de Nistru)?............................
28.În
21 noiembrie 1917 Sfatul Țării din Basarabia a început pe melodia
„Deșteaptă-te, române”. În decembrie 1917, când s-a proclamat Republica
Democratică Moldovenească, „Deșteaptă- te, române” a devenit imnul noului stat.
„Deșteaptă-te, române” a mai fost Imn de Stat și ulterior în R. Moldova, din 27
august 1991 până în 1994. În ce ziar basarabean fost publicat prima dată, în 4
martie 1907, textul acestui cântec?...........................
29.Congresul
Moldovenilor din Stânga Nistrului (17-18 dec. 1917) s-a ținut în localitatea..........................
30.Numiți
generalul rus, comandant al trupelor rusești de pe frontul românesc, general
care după Revoluția din Octombrie s-a pus în slujba Radei Centrale ucrainene, care
nu a recunoscut regimul sovietelor și care a cerut în mod repetat armatei
române să intre în Basarabia. La 14 decembrie 1917 Sfatul Ţării a luat
hotărârea de a cere ajutor din afară. În baza acestui mandat, la 22 decembrie
1917, Consiliul Directorilor Generali din Chișinău a trimis o telegramă
ministrului de Război român (înregistrată în 24 dec.), prin care solicita
trimiterea la Chişinău „a unui regiment ardelenesc”. La 26 decembrie 1917, sub
semnătura tuturor membrilor Consiliului Directorilor Generali, a fost expediată
o a doua telegramă generalului rus cu solicitarea de a trimite trupe militare
care să asigure securitatea Basarabiei. Generalul rus însă i-a cerut sprijin în
această chestiune Guvernului român, care să dispună trimiterea de trupe în
spaţiul dintre Prut şi Nistru. Consiliul de Miniştri al României, după lungi
dezbateri, având acordul Aliaţilor, a decis la 12 ianuarie 1918, trimiterea
armatei în Basarabia. .................................
31.Care sunt
cele 3 localități basarabene ale căror zemstve au votat în 1918 unirea cu
România înainte ca Sfatul Țării să voteze acest lucru în 27 martie 1918?................................................
32.Într-un
discurs ţinut la 11 februarie 1918, Elena Alistar se adresa Sfatului Țării prin
cuvintele „acum ori niciodată, noi
trebuie să ne unim cu România!” Elena Alistar, prima femeie româncă basarabeană
devenită membră a unui parlament (Sfatul Țării), a funcționat în perioada 1890
– 1906 ca .................................
33.Unde a fost
prima capitală a Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești care a
luat ființă oficial la est de Nistru în 12 octombrie 1924? Ziarul moscovit
«Isvestia» anunțase încă în 29/VIII/1924 că în Comitetul Gubernial din Odesa se
aprobase deja unificarea regiunilor populate de Moldoveni într-un singur ținut
moldovenesc, care urma să cuprindă următoarele districte : „Rîbnița (cu 48.748
locuitori din care 25.387 Moldoveni), Duboșari (cu 57.371 locuitori din care
33.600 Moldoveni), Tiraspol (în întregime moldovenesc) și Ananiev (cu 43.545
locuitori din care 24.249 Moldoveni)”. ................
34.Conducerea Republicii Autonome
Sovietice Socialiste Moldoveneşti (Transnistria), aflată în componenţa Ucrainei
sovietice, a hotărât în 2 februarie 1932 trecerea la alfabetul
.......................
35.Chioru
Pavel (Ianachi) (02.04.1902, Cartal, judeţul Ismail, Basarabia, azi satul
Orlovka, raionul Reni, regiunea Odessa, Ucraina − 11.10.1943) a fost folclorist
și istoric. Terminase liceul din oraşul Bolgrad și Universitatea „I. M.
Sverdlov” din Moscova. Deţinuse mai multe funcţii în Transnistria:
prim-secretar al comitetului regional din RASSM al comsomolului din Ucraina. În
anii 1928-1930 îşi exercită funcţia de comisar al poporului pentru învăţământ.
Este unul dintre fondatorii şi promotorii Uniunii Scriitorilor din RASSM
(1928). În 1932 susţine trecerea la grafia latină în stânga Nistrului, lucru
pentru care a avut de pătimit fiind arestat și deportat în Siberia, unde se va și
stinge din viaţă. Cum s-a numit ziarul transnistrean la care a fost
redactor-şef?........................
36.În
27 februarie 1938 s-a hotărât renunțarea la alfabetul latin în
................................ Intelectualitatea, fostul guvern, Dumitru
Prestescu, director al Institutului Pedagogic din Tiraspol şi numeroşi scriitori transnistreni au
fost condamnați la moarte (între ei Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae
Ţurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu,
Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrîncea, Nistor
Cabac). În anii 1937-1938, anii marii terori, au
fost condamnate nu mai puțin de 7157 de persoane, dintre care 4339 (60,6 %) –
executate, iar 2818 (39,4%)– condamnate la diferite termene de detenție, de
regulă de 8-10 ani.
37.După
ocuparea Basarabiei, Stalin a dezmembrat-o teritorial în trei părţi. Astfel, la 2
august 1940, a
fost înfiinţată RSS Moldovenească. Basarabia de sud (fostele
judeţe Cetatea Albă şi Ismail) şi Basarabia de nord (judeţul Hotin) au fost
alipite RSS Ucraina. Regiunii
ucrainene Odessa i-au fost incorporate în 1940 pe lângă Sudul Basarabiei (raioanele
Reni, Bolgrad, Ismail,
Tarutino,
Arciz,
Chilia Nouă, Tatarbunar, Sărata,
Cetatea Albă) şi raioanele transnistriene
Ananev, Kotovsk, Peşceana, Balta, Ciorna, Valea-Hoţului, Codâma, Ocna Roşie din
fosta Republică Autonomă Socialistă Sovietică ...............................
din perioada interbelică.
38.Autoritățile
separatiste ale autoproclamatei „Republici Moldoveneşti Nistrene” controlează din
1992 raioanele transnistriene Camenca, Râbniţa,
Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol şi Slobozia (nu controlează însă şase
comune de la est de Nistru: Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi
Doroţcaia- care se află sub jurisdicţia Chişinăului), dar controlează şi un teritoriu la vest de Nistru cu oraşul Bender/Tighina
(cu satul Proteagailovka inclus) şi comunele Gâsca şi Chiţcani. La
recensământul din 1989,
în această regiune locuiau ........% moldoveni, ................% ucraineni, ...............%
ruşi.
39.S-a născut în
11 noiembrie 1845 în judeţul Hotin. A fost boier basarabean, specialist în
drept. A făcut studii la Liceul Regional din Chişinău, la liceul din Kamenets-Podolski,
apoi la Liceul Richelieu din Odessa. A studiat dreptul la Universitatea din
Moscova, Petersburg şi Berlin. A fost un om cu o vastă cultură, vorbind cu
ușurință franceza, engleza, germana, italiana, rusa și câteva dialecte slave. A
fost numit judecător la Tribunalul din Hotin până la moartea tatălui său, în 1875,
când a renunțat la carieră şi s-a stabilit în satul Brânzeni din județul Bălţi.
În 1899 rușii îi resping oferta sa de a ceda toată averea sa Zemstvei
(Consiliul ţarist al Basarabiei), cu condiţia folosirii acesteia pentru şcoli
şi biserici în limba română. După 1902, trecând în România, a donat milioane şi
milioane de ruble şi apoi milioane și milioane de lei pentru școli în Suceava,
Botoşani, Dorohoi şi Neamţ și pentru Catedrala Mântuirii Neamului din
București. După 1906 a donat multe milioane de coroane sau florini pentru
şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci, ţărani nevoiaşi din Ardeal, Banat,
Crișana și Maramureș. A susţinut înfiinţarea cooperativelor şi a băncilor
populare, mai întâi în Transilvania, apoi în Basarabia. A finanţat şi primul
ziar de luptă naţională de la Chişinău, „Cuvânt Moldovenesc”. El a dăruit
importante sume de bani, lucrări editoriale, hârtie pentru cărţi şi ziare, pe
care le răspândea printre studenţii moldoveni din Kiev, Harcov, Petrograd,
Odessa, Chişinău, Soroca, Bălţi şi Orhei. Tot el, în 1910, a ctitorit istorica
formaţiune „Liga Culturală a Românilor de Pretutindeni”. Era membru şi al Ligii
pentru eliberarea românilor din Timoc şi Macedonia. Avea o modestie ieșită din
comun. Se îmbrăca cu haine ieftine, nu frecventa localurile de lux, avea puțini
slujitori. Când venea la Chișinău de la reședința sa din Davos, de la gară spre
centru, lua tramvaiul și nu o birjă, justificându-și opțiunea simplu: „Tramvaiul
costă 3 copeici, iar birja 3 ruble, și aceste 3 ruble vor fi de mare folos la
vreun țăran din Maramureș”. Refuza mulțumirile publice și nu accepta ca numele
său să fie dat unor edificii pe care le-a finanțat. A ajuns membru de onoare al
Academiei Române, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, senator al
Transilvaniei, deputat în patru judeţe basarabene: Tighina, Orhei, Lăpuşna şi
Bălţi. La 15 aprilie 1926 a plecat la cele veşnice. A avut parte de funeralii
naţionale, iar la catafalcul său a fost prezent întregul guvern, în frunte cu
generalul Averescu. Spunea: „Carte şi iar
carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici! Prin ele ne vom ridica
sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe... Eu îs cu totul la dispoziţiunea
ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima şi cu toată averea
mea... Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea...”. Care este numele
acestui cel mai mare filantrop român..............................
40.Câte
localități și câte raioane ale R.Moldova au votat deja unirea cu România în
2018 până la data la care răspundeți la această
întrebare?........................................................
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu