MOTTO 2: „Pe perioada stării de asediu sau a stării de urgență, normele legale referitoare la transparența decizională și dialogul social nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de asediu sau a stării de urgență ori care sunt o consecință a instituirii acestor stări.” ( OUG 34/2020, adoptată de guvernul Orban).
Așadar, în ciuda nebulozității temporare impuse de OUG 34/2020, pe perioada stării de urgență, în materie de transparență guvernul Orban-cel-Bun, cel-Viteaz și cel-Mândru e cristal! Nu poți să deschizi televizorul, nu poți să dai drumul la radio, nu poți să-ți arunci ochii pe o pagină de jurnal virtual fără să afli cât de transparent este „guvernul meu”. De exemplu, este cu totul altceva este să înființezi transparent un fond de investiții guvernamental pe model polonez :
„Avem un model care a funcţionat foarte bine, este fondul de investiţii dezvoltat de polonezi, care a plecat cu o capitalizare iniţială de la stat, a fost listat pe bursă şi a permis, practic, achiziţia de acţiuni la fondul de investiţii de către sectorul privat. Acest instrument îl gândim ca un instrument de dezvoltare a anumitor domenii de activitate – pentru că la fel au făcut şi polonezii, fondul l-au împărţit în mai multe zone – agricultură, de exemplu, pentru a susţine dezvoltarea în anumite domenii în care noi considerăm că putem să fim competitivi, în care avem potenţial de dezvoltare şi în care companiile pot fi susţinute în proiectele de investiţii”( Ludovic Orban, 4 mai 2020)
…decât să faci fix același lucru, dar ocult, pe model CIUMA ROȘIE. Iată:
„Așa zisul fond suveran este de fapt o megaescrocherie prin care se urmăresc mai multe obiective: punerea sub controlul politic al lui Dragnea a celor mai importante și profitabile companii românești cu capital majoritar de stat; obținerea de bani sub formă de împrumut, girând cu acțiunile companiilor; folosirea acestor bani pentru niște investiții decise politic; scoaterea de sub legislația europeană din domeniul achizițiilor a tuturor contractelor care se vor încheia, pentru a hrăni clientela politico-economică a PSD- ALDE cu bani publici fără niciun control din partea instituțiilor statului; preluarea ostilă a acestor companii românești de către niște clienți obscuri ai actualei puteri, că urmare a imposibilității de restituire a împrumuturilor” (Ludovic Orban, 10 martie 2019)
Diferența este evidentă!
Pe de altă parte, observând că transmisiunile în direct din timpul ședințelor de guvern sunt din ce în ce mai ample, cred că ar fi instructiv ca presa să le înregistreze în totalitate iar apoi să se dea publicității, integral, și stenogramele acestora.
În același spirit, al transparenței totale, propun ca imediat ce se va ieși din starea de urgență, să se aplice un program amplu de teleconferinţe cu poporul, în special cu „românii mei”, cu posibilitatea acestora din urmă de a interveni direct, nemijlocit şi plenar în actul de guvernare. Astfel, fiecare telespectator să poată face amendamente în direct sau , prin intermediul unui sistem care nu poate fi cine ştie ce sofisticat sau costisitor iar cetăţenii ( peste 18 ani, ca să nu se producă unele confuzii) să poată întrerupe, în orice clipă, microfonul oricărui ministru , başca pe cel al premierului. La sfârşit, cetăţenii vor vota prin SMS, fiecare din propria locuinţă. Votul va fi înregistrat prin sistemul deja consacrat pentru alte evenimente epocale, cum ar fi EUROVISION-ul.
Dacă se ajunge la hotărâri cu privire la chestiuni care trebuie protejate de urechile publicului, în timpul teleconferinţei se poate folosi de către membrii guvernului sistemul simplu şi extrem de popular al „TELEFONULUI FĂRĂ FIR”. Iar în timp ce „telefonul fără fir” este utilizat pentru transmiterea unor informaţii protejate, nedestinate publicului, pentru a se crea o atmosferă mai relaxată în cadrul executivului alcătuit din liberali, care oricum nu se simpatizează între ei, unii miniştri ar putea face şi ghiduşii, rostind la urechile colegilor, cu palma făcută căuş peste gură, informaţiile protejate atât de repede sau atât de fără vocale, încât „receptorii” să nu înţeleagă nimic. În acest mod s-ar obţine o protecţie superioară a „informaţiilor protejate”, deoarece ar fi protejate chiar şi de urechile membrilor guvernului.
S-ar atinge, prin acest procedeu , atât target-ul unei transparenţe totale a şedinţelor de guvern, precum şi target-ul unei protecţii totale a informaţiilor delicate, la limita ascunderii lor chiar şi faţă de premier, despre care nu a demonstrat nimeni că trebuie să fie cine ştie ce informat. (Se poate studia, în timpul liber, și „experimentul Emil Boc”, fost premier al României care, deşi nu a ştiut absolut nimic, în nici un domeniu, fiind suficient faptul că știa Petrov, a fost totuşi numit de două ori în această înaltă funcţie, păstorind cu entuziasm guvernul României timp de trei ani şi două luni… Şi uite că n-am murit… adică, să zicem, n-au murit chiar aşa de mulţi…)
Cetăţeanul dornic să-şi ia notiţe va putea să atenţioneze oricare ministru să vorbească mai rar , mai puţin peltic (atenție, Cătălin Predoiu!), să repete ce-a spus (fii pe fază, Florin Vasilică Câțu!) sau, dacă este nemulțumit, să-l forțeze să scrie de 100 de ori, pe o foaie de hârtie: „am fost/sunt un dobitoc” (o indicație specială pentru ministrul Dezvoltării, Ion Ștefan).
Dacă toate aceste proceduri moderne se vor pune la punct , rolul purtătorului de cuvânt al guvernului liberal, Ionel Dancă, șef al cancelariei premierului Ludovic Orban, cu rang de ministru, se va diminua corespunzător. Iar când se va fi diminuat de tot, purtătorul de cuvânt al guvernului va putea deveni propriul său purtător de cuvânt, situaţie în care ne va explica pe larg, în ample conferinţe de presă, concepţia sa globală despre lume şi viaţă, total diferită de cea a executivului, ceea ce va reprezenta, în sine, un mod ingenios de testare a inteligenţei publicului dar şi, trebuie să recunoaştem, un joc de societate extrem de amuzant!
Autor: Luminița Arhire
Sursa: Luminița Arhire Facebook
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu