Starea de alertă înţeleasă ca stare de haos

Deşi s-a vorbit că măsurile de relaxare se vor face în trepte, trecerea de la starea de urgenţă la starea de alertă a degenerat încă din primele zile. Foarte puţini au fost cei care au respectat regulile de protecţie, la urma urmei foarte simple: purtarea măştii şi păstrarea distanţei sociale de trei paşi.

Lumea pur şi simplu s-a bulucit în pieţe, parcuri, magazine, locuri de joacă, plaje. Organele de ordine nu au mai făcut faţă.

Fără amenzi se pare că nu pot fi impuse reguli. De asemenea, de la centru, de la guvern, până la autorităţile locale s-a creat un gol. Administraţia centrală nu poate impune respectarea măsurilor fără colaborarea cu administraţiile locale.

Fiecare individ care iese într-un loc aglomerat îşi asumă riscul de a îmbolnăvi persoane care respectă regulile, membri ai propriilor familii, vecini, prieteni, persoane întâlnite întâmplător. Acest argument nu a împiedicat organizarea unor proteste în majoritatea ţărilor.

Germania, o ţară renumită pentru disciplină, a avut parte de proteste la care au participat mii de persoane. România s-a numărat printre ţările în care s-a protestat, dar cu o participare mai modestă.

Puse una peste alta, întâmplările de la sfârşitul săptămânii sunt dovezi indubitabile că fără starea de urgenţă sunt de-a dreptul utopice intenţiile guvernelor de a le impune cetăţenilor respectarea măsurilor de protecţie împotriva infectării cu coronavirusul Covid-19. Este posibil să se piardă în câteva zile tot ce s-a câştigat în două luni.

Experimentul din cele două zile demonstrează fără dubiu că este nevoie de prelungirea stării de urgenţă. Trebuie gândită o altă strategie, care să aibă în vedere repornirea economiei, cu controlul sever, dar dureros, al ieşirii în spaţiile publice.

Starea de alertă este mai blândă decât starea de urgenţă. Ea intră în vigoare de luni, 18 mai. Preşedintele Iohannis avertizează că dacă nu vor fi respectate regulile va declara stare de urgenţă.

După modul în care s-au manifestat câteva mii bune de cetăţeni o nouă stare de urgenţă ar putea declanşa proteste foarte violente. Trecerea spre un alt mod de viaţă nu se va face fără mari sacrificii, fără ample mişcări sociale.
O parte dintre oameni parcă s-au împăcat cu existenţa acestui coronavirus căruia ştiinţa actuală nu-i face faţă.

Anunţurile că s-a găsit un vaccin, care va fi distribuit gratuit, nu mai sunt primite cu entuziasm, nu sunt crezute.
Oamenii sunt sceptici şi drept urmare teoriile despre o conspiraţie prind tot mai mult teren. Nu este exclus să apară profeţi apocaliptici, aşa cum s-a întâmplat de-a lungul istoriei în momente de cumpănă. Ceea ce ar lipsi în această perioadă este o revoltă la nivel global. Un sfârşit mai potrivit al globalismului nici nu s-ar putea imagina.

După cum am văzut în două zile de ‘libertate” drumul spre normalitate nu se poate realiza în trepte, aşa cum îşi propune fiecare guvern.

Devine din ce în ce mai clar că normele de relaxare vor trebui introduse în condiţiile stării de urgenţă, nu de alertă. Aşa se întâmplă în Ungaria, unde continuă starea de urgenţă, fără întrerupere ca la noi.

Ce va urma? ~mprejurările cer să se intensifice măsurile de protecţie, dar tensiunile dintre partide vor zădărnici eforturile guvernului. Cu cât impresia de haos este mai accentuată, cu atât mai mult partidele de opoziţie pot acumula capital electoral criticând guvernul.

Se spune că lumea nu va mai fi ca înainte de coronavirus, dar iată că nici următoarea lună nu va mai fi ca primele două luni de la declanşarea stării de urgenţă. Există mai multe etape ale pandemiei, fiecare trebuind să fie tratată diferit. Acest lucru îl încearcă guvernul chiar în aceste zile.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş