Semnal editorial - Amprentele sufletului

Motto:

,,Româna nu-i o limbă cu care spui minciuni,

Ea știe să renască din veșnicii tăciuni"

(Florică Dan, Limba noastră).

De ceva timp mă tot pregătesc să scriu despre revista ,,Amprentele sufletului". Timpul, văd, nu-mi este favorabil. Nu ține cu mine! Dar nici eu nu am de gând să renunț, în defavoarea semnalului editorial, pentru că merită. Această revistă își merită locul de cinste și laudă pe piedestalul literaturii, din multe motive, temeinice. Dacă spun valoarea, iată un motiv. Da! Revista, ,,Amprentele sufletului", are valoare și sunt convins că din acest punct de vedere, revista ,,va ține, mereu, garda sus!". Deci, azi, este despre ... vorba prietenului Facebook! Despre valoare, despre inspirație, despre autenticitate, despre o literatură sinceră, concretă și obiectivă ... da, despre dragoste, căci este un număr dedicat, ,,mereu tânărului", Dragobete.

Revista ,,Amprentele sufletului", an VII, nr. 2 - februarie 2021, Editura Editgraph, Buzău, p., ISSN 2393-4506, o Revistă Internațională de cultură, artă și literatură, cu un Editorial - Dragobete, un mesaj ancestral. Despre menirea daco-românului, ce aparține distinsei doamne Eugenia Enescu-Gavrilescu. O revistă pretențioasă. De ce spun acest lucru? Pentru că, această revistă, încă de la prima apariție, ,,își rezervă dreptul de a selecta materialele trimise pentru a fi publicate", prin colectivul de redacție. Deci, nu se publică orice sau oricum! Încă din Editorial aflăm însemnătatea acestei sărbători, prin vocea blândă a editorialistei, Eugenia Enescu-Gavrilescu: ,,Dragobetele era ziua când fetele și băieții se îmbrăcau în haine de sărbătoare și porneau în grupuri prin lunci și păduri, căutând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele și tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sănziene, când le aruncau în apele curgătoare. Tradiția mai spune că Dragobetele sau Năvalnicul, este sărbătorit în ziua împetecherii păsărilor care se strâng în stoluri și încep să-și construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi rămâneau stinghere și fără pui până la Dragobetele din anul viitor", (p. 2). Un Editorial, foarte frumos elaborat, minuțios pregătit și documentat. Parcurgând paginația acestei reviste, aflăm De ce e limba română, o limbă unică?, dar și cele 11 motive evidențiate de Emil Cioran, care înalță limba noastră pe podiumul 《pietrelor》nestemate ale omenirii". Avem, astfel:

1). - româna e singura limbă romanică ce a supraviețuit în părțile acestea a Europei;

2). - româna-i veche de 1700 de ani;

3). - dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât ,,enclitic", adică atașat la sfârșitul substantivului;

4). - ,,se scrie cum se aude";

5). - lingviștii spun că, româna s-ar asemăna cu salata, din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții (vorbitori 0 de dalmată);

6). - romana e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa (44 de litere);

7). - limba română e intrată în patrimoniul UNESCO (prin cuvintele ,,dor" și ,,doină", intraductibile);

. - româna ,,dirijează", cuvintele latine după regulile balcanice;

9). - nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii;

10). - româna e între primele 8 limbi ale lumii (170.000 de cuvinte);

Poezia cuprinsă în acest număr se remarcă prin prețiozitate autenticitate. Poeți precum Florică Dan, Nicolae Vasile, Maria Sturdza-Clopotaru, Viorel Martin sau Nicu Doftoreanu ,,deschid ușile" acesteia. Găsesc profunzime în mesajul poeziilor. Un limbaj puternic ancorat într-o instanță poetică autentică. Vocea poetului se decodifică, încă, din primele versuri, care-ți deschide ,,apetitul" pentru lectură. O gândire poetică, bine ancorată în sensibilitate și expresivitate. Încă de la origine, poezia transmite emoție și vibrație.

Nicolae Toma, ne surprinde cu sensibilitatea Domniei Sale, dar și cu obiectivitatea, din Eterna căutare, volum de versuri cu amprenta sufletească a Violetei Bobocea, ,,cel de-al treilea volum de poezie". Finețe și eleganță. ,,Reușește să transmită rezonanță sufletului", ne mai mărturisește semnatarul acestui semnal editorial de excepție.

Redactorul Camelia Boț, responsabil pentru secțiunea/capitolul Zbor spre înălțimi, ne surprinde plăcut și ne transmit bucuriile poetice, prin cei care semnează în această secțiune: Camelia Boț, Violeta Andrei-Stoicescu, Maria Chivaran, Liliana Răcătău, Ioan Draga, Mirela Cocheci, Dorel Rotariu, Nelu Vieru, Viorel Sterian (Italia), Mihaela Avram, Florentina Savu, Vasile Groza. Același redactor al rubricii, Zbor spre înălțimi, ne prezintă o membră a Cenaclului online, (purtând același nume - Zbor spre înălțimi). Este vorba despre Cristina Ghindar-Greuruș, care privește Poezia, o descătușare a sinelui. Mariana Popa-Potaisa, ne prezintă Glasul solidarității (1), mărturisind, (fie și sub forma unui jurnal), ce a însemnat o croazieră transatlantică. Superbă evocare. Vă recomand lecturarea. Felicitări pentru echipa din ,,spatele" acestei rubrici.

Redactorul Ina Dumitrescu, responsabil al rubricii Pe aripi de vis, nu se lasă mai prejos. De fapt, se încadrează în cerințele impuse de colectivul de redacție. O echipă din care răzbate vibrație și tărie, autenticitate și frumusețe poetică. Cred în ideea unei Ars poetica. Semnează poezie de înaltă ținută poetică, abordând un stil autentic, propriu - Ina Dumitrescu, Delia Copândean, Radu Zăgrean, Maria Sângerean-Sibioara, Ana Văcărașu, Luci Trușcă, Viorica Crecan, Eduard Bucium, Mihail Coandă, Cobstantin Constantin Vaciu, Iulia Morosanu, Petronela Mocanu, Mihai Marc, Maria N. Boștină, Vlad Badrajan și Ioana Conduraru. Victor Gh. Stan, semnează proză scurtă - Domnul Leax Ștefanu. Felicit colaboratorii și semnatarii participanți în această rubrică. Substanță poetică o găsesc interesantă și pasională. Voci tinere! Voci puternice. Drum deschis la o literatură de bună calitate, care merită toată atenția cititorilor. Voci pentru care modestia este esența de bază. Imagini poetice mărețe și distincte fiecărui semnatar. Poezia trebuie să ne transmită o anume trăire. Dacă simțim emoție sufletească înseamnă că poetul a reușit să-și transmită cu folos mesajul poetic. Să nu uităm ce părere avea Nichita Stănescu despre poezie, numind poemul/poezia ,,o stare de spirit! O prietenie durabilă". Cred că poezia va creea punte/punți de legătură de o noblețe sufletească și trăire emoțională aparte, prin vocea poetului pentru sufletul său și al cititorului. Revista ,,Amprentele sufletului", asta ne oferă. O deschidere de drum prin cuvânt, dar să nu uităm că la început a fost Cuvântul. Poetul șlefuiește și miruie acest Cuvânt, prin harul și talantul primit. Mulțumim pentru binecuvântatele clipe poetice oferite în/prin această, de suflet și prietenească, revistă literară.

VASILE BELE

(va urma)