PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE

 

PACEA, RĂZBOIUL ȘI... LINIȘTEA LUMII

 

Motto:

       PACEA nu va putea fi o siguranţă decât atunci când toate naţiunile vor fi călăuzite de principiul de cinste, moralitate şi sinceritate în raporturile lor cu celelalte naţiuni care le înconjoară. Viitorul este, ca şi în viaţă, al naţiunilor cinstite, care pot privi în jurul lor cu capul sus”.

George Enescu (1881-1955), mare compozitor român.

 

1. „Domnilor rezbelatori (puteri care hotărăsc războiul), junime (tinerime) entuziasmată, oameni capabili a perfecţiona omorul, arătaţi-ne, perfectaţi-ne ARMA PĂCII. E timpul de a da pace, avem altceva de făcut decât rezbelul (războiul), sfărâmarea puterii celui mai mare şi tare, înfrăţirea oamenilor, dezvoltarea tuturor artelor şi ştiinţelor la umbra păcii. Domnilor rezbelatori cu puterile şi armele voastre în lături! E timpul păcii! LĂSAŢI  PACEA  SĂ TREACĂ! Trebuie ca bardul  să nu-şi mai modeleze cântul după bubuitura bombelor. Trebuie ca omul de orice rasă, în orice parte a continentelor, să nu mai fie decât cetăţean al lumii paşnice şi egalitare. Toate aspirațiile noastre  se îndreaptă spre blânda zeiță a PĂCII"(Toate  de la Titu Maiorescu).

Ion Trivale (1889-1916),

traducător și critic literar

+ + +

 

2. „RĂZBOIUL este o adevărată școală a crimei. El încurajează și dezvoltă numai instinctele brutale în om, face apel la tot ce este o dezvăluire a tuturor patimilor, el este întotdeauna o degradare a omului în animalitate, care, mai ales  în lupta sângeroasă corp la corp, demoralizează atât pe învingător, cât și pe învins. RĂZBOIUL este una din cele mai zguduitoare  experiențe sociale pe care le cunoaște societatea omenească. RĂZBOIUL trebuie considerat ca o reîntoarcere a civilizației la barbarie, a dreptului la anarhie primitivă.

 

Dimitrie Gusti (1880-1955),

istoric, filosof, etnolog, sociolog, membru al Academiei Române

 

+ + +

 

3. „LINIŞTEA - în limba greacă se traduce prin  cuvântul isihia, iar în graiul nostru strămoşesc, sihăstria; ea, este un „DAR DIVIN" cu care Dumnezeu a înzestrat întreaga creatură, de la îngeri şi oameni până la păsările cerului şi florile câmpului. Prin linişte înţelegem „ARMONIE", „ÎMPACARE" a creaţiei cu Creatorul ei, a omului cu inima sa, cu semenii săi, cu toată zidirea. „LINIŞTEA", atât cea interioară, duhovnicească cât şi exterioară, firească, formează o însuşire vitală a sufletului omenesc fără de care omul nu poate creşte normal, nu se poate forma, nu se poate realiza ceva de folos în viaţă. „LINIŞTEA" este maica rugăciunii şi a multor fapte bune. Nimeni nu se poate ruga lui Dumnezeu cu mintea şi inima tulburată de griji, de gânduri şi de patimi. „LINIŞTEA ESTE MAMA SĂNĂTĂŢII"; „LINIŞTEA ESTE MEDIUL IDEAL UNDE SE NAŞTE SFINŢENIA, ARTA, CULTURA! Este o linişte exterioară a naturii neprăhănite, a cerului înstelat, a mării odihnite,  a păstorului înconjurat de turmă, a ţăranului legat de pământ, a mamei cu pruncul la piept. Este o linişte interioară a conştiinţei împăcate, a datoriei împlinite în viaţă, a omului care se „JERTFEŞTE PENTRU ALŢII", a creştinului care se jertfeşte după poruncile lui Dumnezeu. Este o linişte a inimii care poartă în ea pe Hristos, liniştea plânsului şi a lacrimilor de bucurie, liniştea nostalgiei divine şi a rugăciunii de foc, „LINIŞTEA JERTFEI SUPREME". POPORUL ROMÂN", a fost înzestrat din belşug cu acest dar, care se numeşte linişte. De aceea poporul român  n-a râvnit la liniştea şi pâinea cuiva. Cu aceea ce a simţit cu atâta putere întotdeauna în inima lui, „DORUL CASEI NATALE”, „NOSTALGIA PATRIEI", a cerului, pe care le-a cântat ca puţini alţii. „CUMINŢENIA", „STATORNICIA", „OMENIA", „SPERANŢA", „EVLAVIA CREŞTINĂ", „MILA", „IERTAREA", „MULŢUMIREA SUFLETEASCĂ", „SPERANŢA", „BUCURIA INIMII", „CÂNTAREA", toate, sunt virtuţi ce caracterizează sufletul românului care cresc şi se adapă la „IZVOARELE LINIŞTII". ROMÂNUL- a fost din începuturi om de linişte, suflet ceresc, „împăcat cu omul şi Dumnezeu"

Ioanichie Bălan (1930-2007);

duhovnic ortodox, scriitor bisericesc, înmormântat la Mănăstirea Sihăstria  alături de părintele Paisie Olaru și Ilie Cleopa.

 

Cu dragoste creștină,

Părintele Ilie Bucur, Sărmaș, Mureș

Prof. Olimpia Mureșan, Ulmeni, Maramureș