Femeile bărbate

Femeile care conduc lumea și bărbații care încă n-au aflat asta, a reprezentat dintotdeauna drama omenirii.E un fapt aproape imposibil de contestat că, de-a lungul istoriei, lumea a fost condusă nu numai de cei care apăreau în portretele oficiale, cu sabie la șold, călare pe un cal cabrat cu sceptrul ridicat sau în costum de ceremonie, ci și de cei sau mai degrabă de cele, care nu apăreau deloc în ele.Printre acești lideri, femeile au avut dintotdeauna o influență discretă, eficientă și adesea decisivă.

Regele putea hotărî războiul, dar regina îi putea spune, la micul dejun, că poate n-ar fi chiar cea mai inspirată idee.Împăratul putea semna decretul, dar împărăteasa știa, de regulă, cui trebuia să-i fie trimis și cui nu.Domnitorul putea conduce țara, însă în spatele tronului exista adesea o femeie care știa exact cine este bun sau prost, cine este periculos și cine este doar prost și nu periculos.A fost, dacă vreți, o formă foarte eficientă de guvernare indirectă.Astăzi însă lucrurile s-au complicat puțin.Progresismul contemporan a descoperit că femeia nu mai trebuie să influențeze bărbatul din umbră.Că trebuie să-l înlocuiască, iar dacă nu-l poate înlocui, măcar să-i explice că identitatea lui de gen, este o construcție socială, patriarhală și, eventual, provizorie, care mai nou se poate schimba.

Partea cu adevărat amuzantă este că, în această revoluție a identităților, progresiștii au ajuns la o performanță conceptuală remarcabilă, în sensul că au început să creadă că femeia poate fi orice, cu excepția… femeii care este.Chiar și bărbată la o adică.Ea poate deveni puternică, independentă, competitivă, agresivă, lider, șefă, generală, președintă, CEO, astronaut sau campioană mondială de box.Toate acestea sunt perfect acceptabile, dar dacă îndrăznești să spui astăzi că femeia are anumite particularități biologice, că maternitatea are o semnificație aparte sau că diferențele dintre sexe nu sunt exclusiv produse ale societății, riști să fii trimis direct la reeducarea lexicală.Aici apare marea ironie.Dacă femeile sunt atât de capabile încât pot conduce lumea, de ce ar mai avea nevoie să demonstreze că sunt identice cu bărbații ? O femeie nu devine superioară numai pentru că este declarată „egală” cu bărbatul într-un document administrativ și nici nu devine mai inteligentă dacă schimbăm definiția inteligenței.Valoarea ei nu are nevoie de cosmetizări ideologice.Una dintre cele mai frumoase victorii ale femeii asupra bărbatului a fost dintotdeauna aceea că nu a avut nevoie să-i ia locul pentru a-l influența.Bărbatul pleca la război pentru onoare, iar femeia îi spunea să se întoarcă întreg.Dacă bărbatul voia să cumpere ceva inutil, iar femeia îl întreba: „Și la ce-ți trebuie?”

Astfel, bărbatul credea că el ia decizia finală, iar femeia îl lăsa să creadă asta.Aceasta era adevărata artă a conducerii indirecte.Să nu ai nevoie de putere oficială pentru a avea putere reală.

Progresismul contemporan pare să fi făcut o descoperire formidabilă.Pentru a elibera femeia de dominația masculină, trebuie mai întâi să-i explice femeii cum trebuie să fie femeie și rezultatul este splendid.Bărbații sunt acuzați că au construit patriarhatul, iar progresiștii construiesc un manual despre cum trebuie demolat. Femeile sunt îndemnate să fie independente, dar și ce vocabular să folosească pentru a-și declara independența.Li se spune să fie libere, dar libertatea vine cu instrucțiuni de utilizare.În trecut, femeia îl conducea pe bărbat fără să-i spună că îl conduce.Astăzi, unii vor să conducă femeia în numele eliberării ei și, ca într-o comedie perfectă a istoriei, ăia care pretind că au inventat libertatea femeii ajung uneori să-i explice până și cum trebuie să gândească pentru a fi suficient de liberă.Poate că ar trebui să lăsăm lucrurile mai simple.Să admitem că femeia și bărbatul nu trebuie să fie identici pentru a avea aceeași demnitate. Să admitem că diferența nu este o insultă și complementaritatea nu este o opresiune, dar mai ales, să avem suficientă încredere în inteligența femeii încât să nu mai fie nevoie să gândim noi în locul ei.Că dacă istoria ne-a învățat ceva, este că femeile n-au avut niciodată nevoie de prea multe lecții despre cum să-i influențeze pe bărbați.Au avut mii de ani de practică, iar dacă unele dintre ele chiar vor conduce lumea de acum înainte, poate că bărbații n-ar trebui să se teamă prea tare.Vor avea, în sfârșit, ocazia să afle cine a luat deciziile până acum.Prin urmare, dacă până acum lumea a fost condusă indirect de femei, de acum înainte nu se mai pune problema fiindcă femeile ăstora ce vor să conducă lumea astăzi...sunt bărbați.Ăilalți din opoziție, mai bogați sufletește, dar cam săraci cu duhul, ar vrea ca lumea , să fie condusă de voievozi și de un sobor internațional de preoți, iar legile să le facă galeriile de fotbal. Așa că, până la urmă, dezbinându-i, cum au făcut mereu, tot cei din ,,tagma jefuitorilor” cum spunea Tudor Vladimirescu, vor fi cei ce o vor conduce.

Ovidiu Vasile 

Cluj Napoca

volumul ,,O Story a clipei - Eseuri din Bufeuri” 2026