Septembrie, luna clarificărilor în România

Dacă războiul a ajuns la nivelul „Pahonţu” atunci disperarea-i mare şi deznodământul aproape. Exact ca înainte de numirea de către preşedinte a şefilor din justiţie: tot Recorder, tot presa haştagistă, tot ţinta majoră pusă pe Nicuşor Dan, tot deruta că le fuge pământul de sub picioare.

Se mişcă plăcile tectonice şi în curând vom avea efectele seismului.

Petrişor Peiu mârâie ameninţător la ai lui, dându-şi jos poleiala de AUR de pe canini; Bolojan votează legea ANI lăsându-l pe Fritz pradă eclipsei, să urle singur la vârcolaci; UDMR-ul s-a săturat şi el de neutralitatea păguboasă şi dă semne, prin Kelemen Hunor şi prin numitul său de la CCR, de multă pohtă de a reveni la butoane cât mai rapid.

Iar Nicuşor Dan capitalizează răbdător atuurile funcţiei şi savurează spectacolul unui Bolojan ancrasat la greu de propriile-i impurităţi. Îl degustă, salivând abundent, pe „amicul” său Bolojan care scârţâie din toate încheieturile cu tinicheaua Trăilă atârnată de coadă.  Şi abia a aşteptat Nicuşor Dan să promulge legea ANI, pentru a le dovedi infidelilor userişti cine e jupânul.

Eu nu ştiu cât de torţionar o fi fost Pahonţu la revoluţie dar faptul că niciun preşedinte sub care a funcţionat până acum nu s-a dezis de el reduce mult probabilitatea ca acuzele din reportajul Recorder să stea în picioare cu probe. O traiectorie după modelul Coldea e puţin verosimilă pentru că el, Pahonţu, nu a ales până acum, la vedere, o tabără. A răspuns fişei postului şi atât.

Nu şi-a ostilizat jumătate din clasa politică precum Coldea care, înfrăţindu-se cu Kovesi, a indicat clar, la vremea respectivă, cu cine se războieşte. Şi, deodată, iată că una din tabere îl atacă brutal, la modul atentat politic, obligându-l, practic, să se alăture taberei Nicuşor Dan. Total, cu arme, bagaje, informaţii, influenţă şi nu doar formal pe linie de protecţie şi pază.

Cu control asupra serviciilor secrete pe care dinadins le-a lăsat până acum fără conduceri civile, în tandem cu un Pahonţu fidelizat la maximum de ultimele evenimente, Nicuşor Dan aşteaptă erorile adversarilor şi devine tot mai puternic.

Se va dovedi curând că atacul haştagilor la Pahonţu este o uriaşă greşeală strategică pentru viitorul lor. Aşa se-ntâmplă când intri în panică şi trezeşti ursul din hibernare.

Nicuşor Dan, aşa „au relanti” cum funcţionează el, reuşeşte să se întărească pe mâna celor care-l atacă, profitând de pripeala lor şi de impulsivitatea lor necugetată.

Septembrie va fi o lună cu clarificări. Vom avea guvern cu puteri depline şi fără userişti în componenţă. Şi, foarte probabil, cu şefi civili la serviciile secrete, numiţi de preşedinte şi votaţi de parlament.

Contele de Saint Germain