Semnal editorial - „Constelații diamantine”, Anul XVII, Nr. 9 (193), Septembrie 2026

 

Revista „Constelații diamantine”, numărul pe septembrie 2026, pune cultura sub lupă

De la Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu Hașdeu și Gellu Naum la Constantin Brâncuși, Limba română și criza meritocrației, revista „Constelații diamantine”, Anul XVII, Nr. 9 (193), Septembrie 2026 propune, în ediția de toamnă, o adevărată radiografie a valorilor culturale românești. Valorosul colectiv redacțional vine  cu o ediție densă, provocatoare și, mai ales, atent conectată la marile teme ale culturii române și ale lumii contemporane. Sub deviza „Per aspera ad astra”, noul număr reunește literatură, istorie, filosofie, muzică, arte plastice și comentariu cultural, într-un dialog care traversează epoci și generații.

Din bogatul sumar, amintim câteva titluri: „Nicolae Mareș – Nicolae Iorga, veritabil istoric literar și comparatist”; Doina Drăguț – „Jocul minții”; Ionuț Țene – „Etnogeneza românilor prin analiza limbii”; Mihai Caba – „Gellu Naum, suprarealistul”; Camelia Suruianu – „Alexandru Mironescu, poezia ca formă de rugăciune”; Georgeta Lipovanciuc – Versuri; Ștefan Dumitrescu – „Constantin Lupeanu – un constructor de punți culturale între România și China”; Zigmunt Lawrynowicz – Poeme; Radu Șerban – „Un contemporan ilustru: Academicianul Nicolae Zamfir”;  Camelia Oprița – Poeme, Marin I. Arcuș – Anton Bruckner; Nicolae Mareș – Maxime și aforisme; Doina Drăguț – „Între cosmogonie și conștiință”; Ștefan Dumitrescu – Poeme, Gelu Dragoș – „O călătorie printre constelațiile spiritului”; Constantin Lupeanu – „Simfonia Minunile Eutherpei”; Doina Drăguț – „O istorie interioară a canonului liric românesc”;  Petru Ababii – „Democrația adevărată a statului național unitar”; Mădălina Virginia Antonescu – „Baroc Tang și baroc balcanic”;  Petre Gigea-Gorun – „Înființarea și inaugurarea Bibliotecii Române (azi, Centru Cultural) din Paris”;  Constantin E. Ungureanu – „Victoria Dragu-Dimitriu – în vizită prin Bucureștii doamnei Sanda Negroponte”; Ion Pachia-Tatomirescu – „Drept-Zalmoxianul Donares > Dunăre din Dacia / Aethicus Ister”; Al. Florin Țene – „Spiritul european în literatura română din toate timpurile”; Ovidiu Țuțuianu – Poeme; Carmen Manea – „Turneul Național Pianul Călător al pianistului Horia Mihail”; Victor Constantin Măruțoiu – „Despre Poezie și Iureșuri”; Liliana Popa – „Concursul Internațional George Enescu 2026”; Mircea Tutunaru – „Sub semnul autenticității – arta povestirii”; Ioan Voicu – „Valoarea solidarității văzută în România anului 1926”;  Radu Șerban – „Un semafor global: Japonia – China – SUA”;  Ben Todică – „Numerarul și viitorul omului”;  Florentin Smarandache – „Suntem deja paradox(i)ști fără să știm?”;  Marin Moscu – Poeme; Mihai Gându – „Despre canonic în literatură”;  Filip Tudora – „Picătură de pictură”.

Sumarul indică foarte clar amploarea tematică a ediției: istorie și identitate, literatură și canon, poezie, filosofie, muzică, arte plastice, cultură română și universală, dar și teme geopolitice și sociale contemporane. Este un număr care își asumă memoria, dar refuză să rămână captiv în trecut. De la problema canonului literar până la degradarea criteriilor de valoare din educație, revista pune față în față patrimoniul cultural și neliniștile prezentului.

Unul dintre textele importante ale ediției este studiul lui Nicolae Mareș, dedicat lui Nicolae Iorga, istoric literar și comparatist, o incursiune în personalitatea și opera celui care a reprezentat una dintre marile conștiințe culturale ale României. În aceeași zonă a recuperării identitare se înscrie articolul lui Ionuț Țene, consacrat etnogenezei românilor prin analiza limbii și concepției lui B. P. Hașdeu.

Gellu Naum, așa cum este și normal, ocupă, un loc privilegiat. Mihai Caba reconstituie traseul poetului suprarealist și contextul unei avangarde românești care a intrat în dialog cu marile mișcări europene. Este o recuperare necesară, mai ales într-un moment în care literatura riscă să fie redusă la formule de consum și la ierarhii dictate de vizibilitate.

Dar revista nu privește doar înapoi. Unul dintre cele mai apăsate semnale ale numărului vine din zona educației. În eseul „Pseudoștiința pe bani grei: colonialismul intelectual, mercantilizarea titlurilor și devalorizarea meritocrației în secolul XXI”, Nicolae Grigorie-Lăcrița atacă direct transformarea educației într-un mecanism dominat de interese mercantile. Textul este prezentat drept un veritabil „semnal de alarmă”, denunțând răsturnarea unei întregi scări de valori. Și aici apare una dintre frazele care dau tonul acestui demers: „Mi-am permis să citez aceste opinii spre a trezi curiozitatea cititorului și a-l invita să parcurgă întregul material.” Este, de fapt, o invitație care poate fi extinsă asupra întregului număr. „Constelații diamantine” nu livrează o lectură comodă. Pune întrebări, recuperează nume, readuce în discuție concepte și provoacă cititorul să-și verifice propriile repere.

Un alt moment cu puternică încărcătură afectivă îl constituie „Poem limbii române”, semnat de Al. Florin Țene, președintele național al Ligii Scriitorilor. Limba este privită nu ca simplu instrument de comunicare, ci ca depozitar al memoriei și al experienței colective. Imaginea ei ca „o casă” a identității românești conferă poemului o evidentă dimensiune confesivă și patriotică.

În paginile revistei își găsesc locul și două mari voci ale cântecului românesc, Mia Braia și Ioana Radu, evocate de Camelia Oprița în eseul „Surorile cântecului oltenesc”. Sunt două portrete feminine construite în contrast, dar unite prin forța expresiei artistice și prin legătura cu spațiul oltenesc.

Iar artele plastice completează această panoramă culturală. Constantin Brâncuși este readus în atenție prin medalionul semnat de Nicolae Mareș, în timp ce ediția este ilustrată cu lucrări ale artistei plastice Gabriela Călinoiu, căreia Filip Tudora îi consacră, la final, rubrica „Picătură de pictură”.

La toate acestea se adaugă poezie, eseu, critică literară, istorie, muzică, reflecții asupra societății și texte dedicate unor personalități ale culturii române și universale. Cu alte cuvinte, o hartă culturală fără granițe rigide, în care trecutul și prezentul se întâlnesc permanent.  Numărul 193 al revistei „Constelații diamantine” este, așadar, mai mult decât o simplă colecție de texte a unor autori cunoscuți. Este o pledoarie pentru cultură ca formă de memorie, discernământ și rezistență. Iar această ediție autumnală merită citită tocmai pentru că nu oferă răspunsuri prefabricate. Ea deschide ferestre către literatură, istorie și artă și, în același timp, ridică o întrebare esențială: Ce mai înseamnă astăzi valoarea într-o cultură care își caută reperele?

Un merit important al numărului prezentat aici îl reprezintă pluralitatea perspectivelor. Revista „Constelații diamantine” nu propune o singură paradigmă de interpretare, ci pune în circulație puncte de vedere diferite, de la cercetarea istorică și lingvistică la reflecția filosofică și eseistică, de la analiza literară la expresia poetică și artistică. În acest sens, demersul editorial poate fi înțeles ca o formă de interdisciplinaritate culturală, în care literatura comunică permanent cu istoria, filosofia, muzica și artele vizuale. „Constelații diamantine” își justifică statutul de revistă de cultură universală: prin deschiderea către spații culturale diverse, prin dialogul dintre generații și discipline și prin preocuparea constantă pentru apărarea și reevaluarea valorilor. Deviza „Per aspera ad astra” capătă astfel, dincolo de funcția sa simbolică, valoarea unei adevărate profesiuni de credință: cultura se construiește prin efort, prin memorie și prin exercițiul continuu al gândirii, ceea ce face Doina Drăguț și echipa domniei sale. Felicitări!

Gelu Dragoș, UZPR