Florian Colceag: „O lege a educaţiei trebuie să încurajeze atât stabilitatea rădăcinilor cultural-istorice ale elevilor, cât și o deschidere a formării lor către viitor”

 

În urmă cu patru luni, reputatul profesor Florian Colceag a trimis spre publicare, la Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, un mesaj având următorul conținut:

A început şcoala în situația neobișnuită în care trăim. Există riscuri majore în condițiile de desfășurare din ultimele 8 luni ale educaţiei. Legea existentă nu acoperă necesitățile de organizare, de aceea am elaborat un nou proiect de lege, în colaborare cu domnul senator Valeca Șerban-Constantin (care a și propus proiectul în Parlament) și cu colegii din educaţie. Proiectul de lege se află acum în Camera Deputaților, care este cameră decizională, după ce a trecut de Senat. Proiectul poate fi găsit pe adresa http://www.cdep.ro, la pagina de Proiecte.

Este necesară o dezbatere a celor interesați: părinţi, profesori, elevi, pentru a nu lăsa toată responsabilitatea factorului politic. Dacă legea se va adopta, va fi de asemenea necesară punerea ei în aplicare, care va necesita implicit eforturi comune pentru implementare, cu ajutorul specialiștilor. Vă rog să vă implicați în destinul copiilor și al națiunii române, ca să avem un viitor pentru copiii noștri. Această dezbatere va avea loc în diferite spații pregătite din timp, susținerea de către populație urmând a fi făcută prin petiții online ce vor fi publicate în curând.”

Revista «Certitudinea» va publica acest proiect, în mai multe numere succesive, în speranța că va „înteți” dezbaterea publică pe un subiect extrem de sensibil, mai ales acum, când școlile s-au deschis sub spectrul unei pandemii mai mult sau mai puțin mortale. Prezentăm, pentru început, Principiile generale care s-au aflat la baza acestui proiect, principii pe care profesorul Florian Colceag a avut amabilitatea să ni le furnizeze.

Principii generale vizând noua lege a educației

Prin prisma evoluției societății s-a dovedit că actuala lege a educaţiei este necesar să fie adaptată noilor cerințe.

Suplimentar, pandemia prin care a trecut întreaga lume în anul 2020 a demonstrat vulnerabilitățile existente, la nivelul fiecărui stat, fiecărui segment. Fie că discutăm despre cultură, industrie, economie, fie că ne referim la sănătate sau educație, fără nicio excepție, au fost relevate vulnerabilitățile, dar și decalajele.

Totodată s-a observat și o diferență într-o continuă creștere între sistemul educațional si piaţa muncii.

În acest context, scopul prezentei legi este acela de a realiza apropierea tendințelor și a bunelor practici ale statelor cu performanță și România.

Se impun măsuri urgente pentru ca sistemul administrativ și sistemul educațional să-şi coreleze eforturile pentru a răspunde noilor provocări.

De asemenea, prezenta lege își propune să realizeze o corelație între programele de învățământ și evoluțiile de pe piața muncii. Cu alte cuvinte, școala (în diversele sale etape!) să răspundă provocărilor și necesităților din economie.

De asemenea, o provocare la adresa educației este abordarea ei în termeni de obiectiv strategic național și, implicit, strategiile și finanțarea să țină cont de acest aspect. Mai mult, raportat la pandemia prin care întreaga lume trece, noua lege își propune să abordeze conceptul de învățământ online ca fiind definit în contextul de pandemie și în context de credite suplimentare.

Învățământul online poate reprezenta o soluție în cele două situații. Dacă în privința stării de „pandemie” lucrurile sunt clare, în ceea ce privește „creditele suplimentare”, apreciem că învățământul online poate facilita accesului elevilor la diverse materii la care, în mod obiectiv și natural (distanță, imposibilitate de deplasare etc.) nu ar putea lua parte. Mai mult, această abordare permite dezvoltarea și dobândirea de noi cunoștințe, valențe, abilități pe care Statul – prin Ministerul Educației – este obligat să le recunoască.

Ultimele decenii au arătat o extrem de mare viteză de modificare a spectrului profesional. Mai mult de 60% din profesiile vechi au dispărut și au apărut profesii absolut noi. Acest aspect conduce de asemenea la o modificare totală de perspectivă în viziunea viitoarei educații. Va fi necesară educarea potențialelor şi abilităților evolutive și adaptative, precum și concentrarea atenției pe instrumente de gândire perene ce vor putea fi folosite în orice fel de condiții. Va fi necesar să fie actualizată curricula cu cunoștințe orientate către viitor, dar din care elevii să învețe cum se pot evita greșelile trecutului ce au condus la crize și catastrofe. Cunoștințele vor fi orientate către refacerea sustenabilității, păcii, echilibrului de mediu, echilibrului cultural, economic și evitarea dezvoltării dezechilibrelor. Se vor folosi exemple și modelări, dezbateri și simulări în centre destinate dezvoltării inteligențelor înalte, specializate în luarea de decizii și în rezolvarea crizelor.

Programele educative vor avea un trunchi comun destinat formării instrumentelor de gândire; cunoașterii direcțiilor şi domeniilor prioritare; dezvoltării înțelegerii, înțelepciunii în acțiune, rădăcinilor culturale identitare ce au marcat cultura în ultimele mii de ani; dezvoltării unei relații echilibrate între trup, minte, suflet și spirit; grijii pentru echilibrul și sustenabilitatea mediului natural și/sau social; dezvoltării mijloacelor eficiente de comunicare; utilizării tehnologiilor moderne cu orientarea către viitor.

Conținuturile educaționale este necesar să fie alese astfel încât să corespundă atât nevoilor de viziune, cât și de realizare practică. Pe de altă parte, este nevoie să corespundă etapelor de vârstă psihologică și motivațională a elevilor, pentru a avea eficiența necesară dezvoltării personalității și abilităților acestora. Conținuturile este necesar să dezvolte iubirea de țară și cultură, de natură, să stimuleze creativitatea și inventivitatea tehnică, responsabilitatea socială și protecția mediului natural. Conținuturile este nevoie să fie proiectate astfel încât să compenseze viteza și superficialitate de gândire produse de utilizarea tehnologiilor de comunicare, prin gândirea aprofundată și complexă asupra problemelor teoretice și practice ce este nevoie să fie rezolvate și exersate. Conținuturile educaționale este necesar să contribuie la antrenarea profesorilor în stiluri de predare corespunzătoare stilurilor de învăţare ale elevilor, luând în atenție vârsta biologică și psihologică a acestora, prin educaţie diferențiată.

Cadrele didactice vor fi implicate direct în selectarea celor mai potrivite cunoștințe necesare educării elevilor, a celor mai simple și mai relevante exemple potrivite nivelului și caracteristicilor acestora, conform unor obiective a căror atingere va fi facilitată de existența forumurilor specializate. Acest aspect va contribui la formarea continuă a cadrelor didactice. Continuitatea în profesie va depinde de progresul elevilor. Creşterea salarială va depinde de performanțele elevilor la testele internaționale sau naţionale. Timpul de învăţare va fi limitat, ceea ce va contribui la selectarea riguroasă a cunoștințelor și temelor de lucru acasă. Grila salarială va depinde de calitatea și cantitatea actului educațional, evaluat prin progresul elevilor.

Proiectele educative vor fi destinate adaptării elevilor la diferite situații practice, în care va fi nevoie să interfereze și să acționeze pentru rezolvarea unor situații sau pentru îndeplinirea unor activităţi. Pentru acestea se vor forma parteneriate public-private între școli și terți, pe durată limitată, se vor asigura toate măsurile de securitate, de transport și organizare, necesare ducerii la bun sfârșit a proiectelor și se vor consemna rezultatele obținute, ținând cont de scopurile inițiale.

Programele educaționale vor fi destinate categoriilor de elevi ce au nevoie de atenție suplimentară. Aceste categorii cuprind copiii de origine română ai căror părinţi au revenit în ţară; copiii familiilor de imigranți ce s-au stabilit în țara noastră; copiii cu abilităţi înalte; copiii cu dizabilităţi; copiii cu dublă excepţionalitate, handicap și abilităţi înalte simultan; copiii din comunități defavorizate cultural sau geografic; alte categorii.

Proiectele și programele educaționale necesare unei educații de calitate vor fi create de instituții specializate menționate în Lege, exemplu Bordul Național de Educaţie, Centrul Național de Instruire Diferenţiată, Agenția Naţională Română pentru Educaţie, Comisia de Adaptare a Programelor de studiu Universitar, Asociația Inspectorilor Școlari Independenți. Bordul Naţional de Educaţie va fi propus de Academia Română.

Educaţia online, necesară din diverse motive, ce includ pandemiile si riscurile date de diferite crize, are nevoie de mai mult timp dedicat decât educația în clasă, unde funcționează interacțiunea rapidă față în față cu elevii sau studenții. Acest fapt va conduce la sistematizarea și actualizarea conținuturilor pe niveluri de complexitate și profunzime, pe fiecare direcție de dezvoltare educațională. Efortul necesar va fi susţinut de instituțiile menționate anterior, ce vor fi implicate și în pregătirea cadrelor din educația continuă universitară sau preuniversitară. În acest sens vor fi necesare parteneriatele public-private cu furnizori validați cu multă experiență în educație.

Apare necesitatea dezvoltării bazelor de date educaționale, care vor permite selectarea, diferențierea și îmbogățirea materialelor de studiu. De asemenea, apare necesitatea programelor de îmbogățire și de aprofundare a cunoașterii, ceea ce va permite trecerea în clase superioare, mai devreme de vârsta cronologică, cu ajutorul creditelor transferabile către facultate. Aceasta va conduce la perfecționarea sistemelor de evaluare a rezultatelor învăţării, prin atingerea unor ținte precise, existând libertatea profesorilor de a găsi metoda cea mai bună.

Va fi necesară introducerea evaluării calităţii actului didactic prin măsuri concrete. Această evaluare va fi necesar să continue cu ofertarea de programe educaționale de formare a cadrelor didactice pe direcțiile unde au abordări necorespunzătoare. Punerea în practică a tehnicilor didactice însușite în cursuri va fi evaluată prin progresul elevilor în direcțiile lor de interes și pasiune. Acest progres se obține atunci când stilul de predare al profesorilor coincide cu stilul de învăţare al elevilor.

O reformă educativă este necesar să fie sprijinită de o lege a educaţiei ce încurajează atât stabilitatea rădăcinilor cultural-istorice ale elevilor, cât și o deschidere a formării acestora către viitor. Partea formativă este nevoie să fie deschisă către cultivarea aptitudinilor, în paralel cu managementul și rezolvarea problemelor curente, către creativitate, inventivitate, lucrul cu logici complexe și inovare.

Sursa: anonimus.ro

Modificări majore la Bacalaureat şi Evaluarea Naţională. "România Educată" schimbă în totalitate învăţământul

Administraţia prezidentiala a lansat, miercuri seara, proiectul "Romania Educata", o strategie de urmat pana in 2030. Proiectul prevede schimbari majore in invatamant, printre care mai multe variante de BAC si Evaluarea Nationala.

"Romania Educata este un proiect strategic care vrea sa creioneze bazele sistemului educational din Romania pentru secolul XXI", a declarat presedintele Klaus Iohannis la lansarea proiectului. 

 Documentul va fi supus dezbaterii publice timp de trei luni, dupa care Iohannis va purta negocieri cu partidele politice pentru integrarea acestuia in politicile guvernamentale. 

Care sunt principalele obiective 

Concret, principalele tinte pe care le propune "Romania Educata" pentru anul 2030 sunt: cel putin 30% din copiii de 0-3 ani sa fie inclusi in educatia ante-prescolara (crese), 95% din copiii de 3-5 ani sa fie inclusi in educatia prescolara (gradinite) si clasarea Romaniei in primele 30 de state de pe mapamond in cadrul testelor PISA. 

 De asemenea, proiectul isi propune sa aduca la cel putin 80% rata de promovare la Evaluarea Nationala, respectiv 75% la Bacalaureat din totalul colectivitatii (si organizarea de politici tintite spre reducerea numarului de institutii de invatamant cu rate de promovare mai mici de 50%). 

 In vederea atingerii acestor obiective, documentul supus dezbaterii publice prezinta doua scenarii de restructurare a sistemului de educatie. 

 "Ambele scenarii au in comun tranzitii mai flexibile intre cicluri, optiuni suplimentare pentru tinerii din invatamantul profesional, dezvoltarea invatamantului de tip dual si prevad, totodata, un rol crescut al consilierilor si portofoliilor educationale, care devin operationale", se mentioneaza in proiect. 

 Primul scenariu este similar cu sistemul actual din punct de vedere al anilor petrecuti in fiecare ciclu preuniversitar. Mai exact, ciclul primar are cinci ani, iar cel gimnazial si liceal au cate patru ani. Unde apar, insa, schimbari este domeniul examenelor nationale de care depinde accesul la un ciclu de studii superior. 

Cum se modifica Evaluarea Nationala

Concret, primul scenariu prevede ca Evaluarea Nationala de la finalul clasei a VIII-a sa includa un test standardizat national, acoperind materiile de baza. Rezultatele obtinute se includ in portofoliul educational al elevului. Iar repartizarea la liceu se face in baza optiunilor exprimate de parinti si a mediei aritmetice formate din: 33% media probelor de la examenul final, 33% media tezelor nationale din gimnaziu si 33% media generala in clasele V-VIII. 

 In prezent, admiterea la liceu se calculeaza dupa cum urmeaza: media notelor obtinute la cele doua probe, Limba Romana si Matematica, care au o pondere de 80%, in timp ce media celor patru ani de studiu are o pondere de 20%. 

Doua tipuri de Bacalaureat 

Propunerea "Romaniei Educate", in primul scenariu, pentru examenul de Bacalaureat este similara cu cea propusa de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu. Astfel, se propune un Bacalaureat Teoretic pe baza de materii si continut disciplinar, pe care il pot sustine absolventii rutei teoretice sau absolventii rutei vocationale. El poate fi sustinut si de absolventii rutei profesionale care au urmat programul de pregatire aditionala. Doar acest tip de BAC confera accesul la facultate. 

 Pe langa acesta, se propune un "Bacalaureat aplicat" care include un numar limitat de materii si probe de ucenicie, specifice pentru filiera profesionala absolvita. El confera dreptul de acces ulterior la invatamantul tertiar non-universitar (colegii cu durata de 2 ani) si apoi la ciclul de licenta filiera profesionala (cu durata suplimentara de 1-2 ani). 

 In ambele tipuri de BAC, elevii au posibilitatea de a alege o mare parte din probe, dintr-o lista predefinita de optiuni disponibile, in functie de specializarea de studiu. Invatamantul tertiar este construit, din punct de vedere structural, in baza elementelor comune agreate prin Procesul Bologna si a elementelor proprii statelor din Spatiul European al Invatamantului Superior. Accesul in oricare forma de studiu de licenta se face in baza Bacalaureatului, cu posibilitatea organizarii de testari suplimentare de catre universitati. sase ani pentru ciclul primar si cate trei pentru ciclul gimnazial si liceal 

 Cel de al doilea scenariu, in comparatie cu primul, vine cu o schimbare a structurii ciclurilor de studii preuniversitare. Astfel, ciclul primar ar include sase ani in loc cinci, iar ciclul gimnazial va avea trei ani in loc de patru. Acelasi lucru se propune si pentru ciclul liceal. Totodata, si in acest scenariu, se propun schimbari pentru Evaluarea Nationala, respectiv Bacalaureat. Mai exact, tranzitia de la ciclul gimnazial la cel liceal se face in baza unui examen general standardizat – care acopera curriculumul fundamental –, a optiunilor elevului (decise in baza recomandarii unui consilier scolar) si a unor interviuri organizate cu comisii de admitere ale scolilor din urmatorul ciclu sau a unor testari specifice, in cazul invatamantului profesional si vocational. 

Sase probe la BAC

Scenariul al II-lea prevede ca tranzitia catre invatamantul superior se face in baza rezultatelor unui examen de Bacalaureat care acopera materiile de baza (Limba  Romana, Matematica, o limba straina) la nivelul trunchiului comun minim oferit pentru toate cele trei trasee. Suplimentar, elevii au un numar de trei probe la alegere, inclusiv probe practice derulate in cadrul unei companii sau institutii de profil. in comparatie cu primul scenariu, aici se prevede ca universitatile au dreptul de a cere candidatilor participarea la anumite probe ale Bacalaureatului, din randul celor aflate la alegere, pentru ca nota obtinuta va fi avuta in vedere in procesul de admitere. Elevii vor avea acces la criteriile de admitere cel tarziu cu doi ani scolari inainte de perioada de admitere.

 Tot in scenariul al II-lea, se prevede ca statul organizeaza un sistem de monitorizare a insertiei absolventilor pe piata muncii, detaliat pe domenii si programe de studiu. De mentionat este ca universitatile care organizeaza un numar ridicat de programe cu rata redusa de insertie pe piata muncii specific domeniului de studiu pot fi penalizate in cazul in care nu realizeaza reforme curriculare, de relationare cu angajatorii sau de structura a ofertei de programe. 

 Proiectul a implicat participarea a peste 60 de institutii publice si ONG-uri Presedintele Klaus Iohannis a lansat, joi, in dezbatere publica rezultatele proiectului "Romania Educata", initiat chiar de administratia prezidentiala. Proiectul reprezinta cea mai ampla si de durata consultare publica desfasurata pana acum in domeniul politicilor publice din educatie. La dezbatere au participat peste 10.000 de persoane, iar la elaborarea documentelor lansate cu aceasta ocazie au contribuit peste 60 de institutii publice, organizatii neguvernamentale si reprezentanti ai actorilor din domeniu, a mai transmis administratia prezidentiala. 

Autor: Laura Galescu

Conflict diplomatic: Președintele Iohannis și-a anulat vizita în Ucraina

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că își va anula vizita oficială în Ucraina, programată pentru luna octombrie, ca urmare a adoptării legii educației, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorităților la educația în limba maternă.

Iohannis a făcut această declarație la New York, unde participă la deschiderea noii sesiuni anuale a ONU. El a adăugat că a contramandat și primirea președintelui Parlamentului ucrainean.

“În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic”, a declarat Iohannis.

El a subliniat că Legea educației adoptată în Ucraina contravine bunelor intenții reciproce.

“Într-adevăr, o tematică neplăcută această evoluție din Ucraina cu Legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko. Ultima rundă de discuții am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina”, a afirmat șeful statului.

Iohannis a precizat că urma să meargă cu președintele Ucrainei în zona Bucovinei, unde sunt mulți români ucraineni.

“Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție”, a adăugat șeful statului.

Premierul Tudose și MAE se implică

Legea Educației adoptată de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința “situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.

“Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.

Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.

                                                                                           Adrian Popescu

Important de stiut! Ministerul Educatiei a modificat metodologia privind titularizarea profesorilor!

 Ministerul Educatiei a modificat metodologia privind titularizarea profesorilor.

Potrivit schimbarilor aduse calendarului de titularizare, cererile de repartizare se depun direct la inspectorate de catre cadrele didactice care folosesc note din ani anteriori, pana pe 23 aprilie 2014.

In perioada 24-28 aprilie 2014, are loc verificarea dosarelor de catre o comisie constituita la nivelul inspectoratului scolar.

Repartizarea pe post a profesorilor se realizeaza in sedinta publica organizata de inspectoratul scolar, pe 29 aprilie.

Pe 29 si 30 aprilie, se pot depune contestatii la sediile inspectoratelor scolare. Iar pana pe 5 mai acestea vor fi solutionate.

Pe portalul dedicat titularizarii 2014 a fost publicata lista cadrelor didactice titulare care au depus cereri de pretransfer in Etapa I de inscriere, precum si Lista posturilor.

Alte modificari suferite de Legea Educatiei inca de la inceputul anului sunt:

 - durata invatamantului obligatoriu se mareste de la 10 la 11 ani;

- clasa a IX-a trece inapoi la liceu;

- tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studentii sub 26 de ani; 

- universitatile vor plati statului 5% din incasarile provenite din taxele platite de studentii straini;

Guvernul a decis sa modifice prin ordonanta de urgenta, in sedinta de saptamana trecuta, Legea educatiei, conform solicitarii Curtii Constitutionale (CC), astfel incat examenul de titularizare sa poata avea loc in acest an pentru un numar total de 3.242 profesori.

                                                                    Autor: Ana-Maria Tudor

Este incredibilă rapiditatea cu care uită Funeriu!

Fostul ministru al învăţământului Daniel Funeriu precizează, într-o postare pe blogul personal, că PDL a introdus, prin Ordinul de Ministru semnat de Cătălin Baba, prin Legea educaţiei şi legislaţia subsecventă, examenul de admitere la facultate şi la liceu. Funeriu mai punctează că Legea Educaţiei prevede că ministrul poate decide, prin simplu Ordin al Ministrului, să se dea examen la facultate.

Senatorul Liviu Marian Pop, fost ministru al educației, dorește să îi reamintească domnului Funeriu că în aprilie 2011, când era Ministru al Educației, a semnat un ordin asemănător în baza Legii Educaţiei Naţionale. Însă, fondul problemei este tocmai Legea Educaţiei Naţionale, care trebuie să conțină un articol care să prevadă ca admiterea la facultate să se realizeze pe bază de probă scrisă și/sau practică, atât în învățământul de stat cât și în cel privat.

Legea Educaţiei prevede acum prin Art. 142 că:

(1) Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii în instituțiile de învățământ superior de stat și particulare din România.

(2) Fiecare instituție de învățământ superior elaborează și aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).

(3) Condițiile de admitere, inclusiv cifrele de școlarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel puțin 6 luni înainte de susținerea concursului de admitere.

Astfel, “până în septembrie, când va fi modificată Legea Educației Naționale, Ministerul Educației ar putea printr-un simplu Ordin de Ministru sa rezolve această problemă, iar viitorii studenți să dea chiar din această sesiune de admitere la facultate probă scrisă și/sau practică. Această măsură va aduce pe băncile facultăților doar pe cei mai buni, pentru că nu toți trebuie să fie absolvenți de studii superioare”, a mai precizat senatorul Liviu Marian Pop.

Premierul Victor Ponta: Legea educaţiei ar putea fi schimbată până la sfârşitul anului!

Premierul Victor Ponta a declarat ca Legea educatiei ar putea fi schimbata pana la sfarsitul anului, intrucat are "prevederi aberante".

Victor Ponta a afirmat, dupa ce a participat la discutii cu reprezentantii Universitatii de Medicina si Farmacie (UMF) din Targu Mures, unde a venit insotit de ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, ca asteapta "solutia legala, corecta si echitabila" pentru aceasta institutie de invatamant, potrivit MEDIAFAX.

"Sunt aici alaturi de ministrul Educatiei, sarcina principala evident ii apartine ministrului Educatiei, pentru a discuta cu conducerea si cu cadrele didactice din cadrul UMF solutia legala, corecta si echitabila pentru ca aceasta universitate de mare prestigiu sa-si desfasoare activitatea in interesul studentilor, in interesul celor care ar beneficia de viitorii medici si intr-un final in interesul cadrelor didactice. Din punctul meu de vedere - si am spus lucrul acesta si cand eram in opozitie, o spun cu atat mai mult acum, cand sunt la conducerea Guvernului - nu este o idee buna si nu trebuie sa avem facultati separate", a afirmat premierul.

El a adaugat ca, pe de alta parte, UMF Targu Mures este declarata, prin Legea educatiei, universitate multiculturala, si ca atare va trebui sa asigure reprezentanti maghiari in structurile de conducere ale Universitatii, in proportie de o treime, in timp ce romanii ar trebui sa constituie celelalte doua treimi.

"Asta-seara vreau si astept de la ministrul Educatiei si de la conducerea universitatii, de la cadrele didactice, sa existe niste progrese reale si niste solutii corecte si juste, pentru ca universitatea sa continue sa functioneze in interesul studentilor si al cadrelor didactice. Conform legii, si universitatea de aici va functiona ca toate celelalte universitati, conform prevederilor din Legea educatiei", a spus Ponta.

In opinia premierului, insa, Legea educatiei are "prevederi aberante", "care impiedica, de fapt, promovarea unor noi cadre didactice", la toate universitatile din tara.

"Universitatea de aici, ca si toate universitatile din tara, sunt afectate de acele prevederi aberante cuprinse in urma cu un an si jumatate, aproape doi ani, in Legea educatiei, prevederi care impiedica, de fapt, promovarea unor noi cadre didactice. Asta-seara am auzit si aici ceea ce de altfel se intampla in mai toate universitatile romanesti - din cauza unei legi negandite si promovate de un ministru si de niste oameni care habar n-aveau cum functioneaza invatamantul universitar in toata tara - nu doar la Targu Mures, si la Bucuresti, si la Cluj Napoca, si la Iasi - de un an si jumatate nu mai promoveaza profesori tineri, pentru ca au fost puse conditii de asa natura incat sa nu le indeplineasca nimeni", a spus Ponta.

Intrebat daca Legea educatiei ar urma sa fie schimbata, Ponta a raspuns afirmativ, aratand ca acest lucru ar putea sa se produca pana la sfarsitul anului.

"Posturile au fost blocate si avansarile in grade didactice si in posturi didactice sunt imposibile in acest moment. Daca mai putem anul acesta, foarte bine, dar orice schimbare va intra de anul viitor", a aratat premierul.Preluare Mediafax

                                  Cristian LAURENŢIU